Hotărârea nr. 34 din 13.12.2016

Hotărârea nr. 34 din 13.12.2016 privind confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova


Subiectul sesizării: Comisia Electorală Centrală
Tipul hotărârii: confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova
Prevedere: confirmarea rezultatelor alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova


Hotărârea Curții Constituționale:
1. ro-h3413122016ro66a20.pdf
2. h_34_139e_2016_rus.pdf


Sesizare:


Adresa:
1. ADRESĂ ( 13.12.2016)
2. ADRESĂ ( 13.12.2016)
3. ADRESĂ ( 13.12.2016)
4. ADRESĂ ( 13.12.2016)
5. ADRESĂ ( 13.12.2016)
6. ADRESĂ ( 13.12.2016)


HOTĂRÂRE
privind confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea
mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova
(sesizarea nr. 139e/2016)

CHIŞINĂU
13 decembrie 2016

În numele Republicii Moldova,
Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,
Dl Aurel BĂIEŞU,
Dl Igor DOLEA,
Dl Victor POPA,
Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
cu participarea dnei Ludmila Chihai, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 21 noiembrie 2016
şi înregistrată la aceeași dată,
Examinând sesizarea menționată în şedinţă plenară publică,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea Comisiei Electorale Centrale privind confirmarea rezultatelor alegerilor din 13 noiembrie 2016 și validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova, depusă la Curtea Constituțională la 21 noiembrie 2016, în temeiul articolelor 79 alin.(1) și 135 alin.(1) lit. e) din Constituție, 60 alin.(2) și (3), 111 și 112 din Codul electoral, 4 alin.(1) lit. e) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 4 alin.(1) lit. e) și 38 alin.(3) din Codul jurisdicției constituționale.

2. La 13 decembrie 2016, candidata Maia Sandu a depus contestaţie la Curtea Constituţională împotriva hotărârii Comisiei Electorale Centrale cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, solicitând constatarea fraudării rezultatelor și anularea celui de-al doilea tur de scrutin.

3. În şedinţa plenară publică a Curţii sesizarea a fost susținută de către dna Alina Russu și dl Veaceslav Agrigoroaie, președintele și, respectiv, Secretarul Comisiei Electorale Centrale. De asemenea, au participat reprezentanţii concurenților electorali: din partea dlui Igor Dodon, candidat, - dnii Vladimir Ţurcan, Vasile Bolea şi Vadim Filipov; din partea dnei Maia Sandu, candidată, - dl Sergiu Litvinenco.

CONTEXT

4. La 4 martie 2016, Curtea Constituţională a pronunţat Hotărârea nr.7, prin care a declarat neconstituţionale unele prevederi ale Legii nr.1115-XIV din 5 iulie 2000 cu privire la modificarea şi completarea Constituţiei Republicii Moldova, în partea ce ține de alegerea Preşedintelui Republicii Moldova de către Parlament, prin votul a 3/5 din numărul deputaților aleși. Hotărârea Curții a vizat exclusiv modalitatea de alegere a Președintelui Republicii Moldova, nu și competențele acestuia, modificate prin aceeași Lege, în sensul configurării regimului parlamentar de guvernământ.

5. Astfel, în urma adoptării Hotărârii menționate, s-a revenit la alegerea Președintelui Republicii Moldova prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat de către cetățeni, în cadrul unei republici parlamentare.

ÎN FAPT

6. La 23 martie 2016 a expirat mandatul Președintelui Republicii Moldova. Prin Hotărârea nr. 55 din 1 aprilie 2016, în temeiul articolelor 78 din Constituție și 98 alin.(3) din Codul electoral, Parlamentul a fixat desfăşurarea alegerilor prezidențiale pentru data de 30 octombrie 2016.

7. La 30 octombrie 2016 au avut loc alegerile prezidențiale. La scrutin au participat 50,95 la sută din cetățenii înscriși în listele electorale, fiind astfel atins pragul de 1/3, necesar pentru validarea alegerilor.

8. La 2 noiembrie 2016, prin Hotărârea nr. 517, Comisia Electorală Centrală a constatat că nici unul dintre candidați nu a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor ce au participat la alegeri, motiv pentru care a dispus organizarea celui de-al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur: (1) Igor Dodon și (2) Maia Sandu.

9. La 13 noiembrie 2016 a avut loc turul al doilea al scrutinului prezidențial.

10. În urma centralizării rezultatelor votării, Comisia Electorală Centrală a constatat că cel mai mare număr de voturi în turul al doilea de scrutin a fost înregistrat de concurentul electoral Igor Dodon, motiv pentru care acesta a fost declarat ales în calitate de Președinte al Republicii Moldova.

11. La 18 noiembrie 2016, prin Hotărârile nr. 571 şi nr. 572, Comisia Electorală Centrală a aprobat procesul-verbal şi raportul cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016, care au fost prezentate Curţii Constituţionale în vederea confirmării/infirmării rezultatelor scrutinului prezidențial și a validării mandatului de Președinte al Republicii Moldova.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

12. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr. 78, art. 140) sunt următoarele:

Articolul 38
Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

„(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."

Articolul 78
Alegerea Preşedintelui

„(1) Preşedintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat.

(3) Este declarat ales candidatul care a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor ce au participat la alegeri.

(4) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi, cu condiţia că numărul acestora e mai mare decât numărul voturilor exprimate împotriva candidatului.

(6) Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică."

Articolul 79
Validarea mandatului şi depunerea jurământului

„(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova este validat de Curtea Constituţională. [...]"

Articolul 135
Atribuţiile [Curții Constituționale]

„(1) Curtea Constituţională:

[...]

e) confirmă rezultatele alegerii [...] Preşedintelui Republicii Moldova;

[...]"

13. Prevederile relevante ale Codului electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997 (republicat în M.O., 2016, nr. 277-287, art.585) sunt următoarele:

Articolul 65
Contestaţiile

„(1) Alegătorii şi concurenţii electorali pot contesta acţiunile/inacţiunile şi hotărârile consiliilor şi birourilor electorale şi acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali. Depunerea cererii în instanţa de judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral ierarhic superior organului al cărui act se contestă, cu excepţia contestaţiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la administrarea alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor.

(2) Contestaţiile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor se examinează de către organele electorale, respectându-se ierarhia acestora. Procedura detaliată de examinare a contestaţiilor în perioada electorală se aprobă prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

(3) Contestaţiile privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzorii aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova se examinează de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului în conformitate cu prevederile Codului audiovizualului al Republicii Moldova, iar contestaţiile ce vizează mijloacele de informare în masă scrise se examinează de către instanţa de judecată.

(4) Deciziile organelor electorale şi ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului asupra contestaţiilor pot fi atacate în instanţa de judecată.

(5) Contestaţia va conţine descrierea faptelor invocate ca presupuse încălcări, probele, temeiul legal, cerinţele contestatarului, semnătura şi datele de identitate ale persoanei care o depune. În cazul contestaţiilor privind hotărârile organelor electorale, sarcina probării legalităţii revine acestor organe.

(6) Contestaţiile privind finanţarea campaniilor electorale se adresează Comisiei Electorale Centrale, în cazul partidelor politice, blocurilor electorale şi candidaţilor independenţi în alegerile parlamentare și prezidențiale, sau consiliilor electorale de circumscripţie, în cazul candidaţilor independenţi în alegerile locale. Examinarea contestaţiilor privind finanţarea campaniilor electorale ale partidelor politice nu se supune termenelor de prescripţie prevăzute la art. 66-68."

Articolul 66
Depunerea contestaţiilor

„(1) Acţiunile/inacţiunile şi hotărârile organelor electorale, precum şi acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali pot fi contestate la organul electoral în termen de 3 zile calendaristice de la data săvârșirii acţiunii/identificării inacţiunii sau adoptării hotărârii. Termenul de depunere se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acţiunea, a fost identificată inacţiunea sau a fost adoptată hotărârea.[...]

(3) Contestaţiile privind acţiunile şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale se depun la Curtea de Apel Chişinău.

(4) Contestaţia concurentului electoral nu poate fi depusă de către membrul consiliului electoral respectiv, dar poate fi depusă de reprezentantul concurentului electoral în organul electoral respectiv sau de o persoană împuternicită de concurentul electoral prin procură.

(5) În cazul în care examinarea nu ţine de competenţa organului electoral respectiv, contestaţia, precum şi materialele anexate la ea urmează a fi transmise spre examinare conform competenţei, în mod urgent, în cel mult 2 zile calendaristice de la data recepţionării."

Articolul 67
Examinarea contestaţiilor

„(1) Contestaţiile privind acţiunile şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală se examinează în termen de 5 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor.

(2) Contestaţiile privind acţiunile şi hotărârile consiliilor electorale de circumscripţie şi ale birourilor secţiilor de votare se examinează în termen de 3 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. Contestaţiile privind acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali se examinează în termen de 5 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea contestaţiilor şi litigiilor, organele electorale/instanţele de judecată vor acorda prioritate celor care se referă la înregistrarea concurenţilor electorali şi la corectitudinea întocmirii listelor electorale

(3) Contestaţiile depuse la instanţele de judecată în ziua alegerilor se examinează în aceeaşi zi, iar contestaţiile împotriva hotărârii organului electoral cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor şi atribuirea mandatelor se examinează de către instanţa de judecată concomitent cu confirmarea legalităţii şi validarea mandatelor.

(4) Programul instanţelor de judecată se organizează în aşa fel încât contestaţiile să poată fi depuse şi examinate fără întârziere.

(4/1) Concurenţii electorali îşi pot apăra interesele în instanţa de judecată la examinarea contestaţiilor ce vizează acţiunile/inacţiunile şi hotărârile organelor electorale şi acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali prin reprezentantul său desemnat în conformitate cu art. 15 alin. (1).

(5) Contestaţiile depuse la instanţele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi ale Legii contenciosului administrativ."

 Articolul 111
Confirmarea legalităţii alegerilor

„În termen de 10 zile de la primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite de legislaţie, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă, printr-un aviz, legalitatea alegerilor."

Articolul 112
Validarea mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova

„(1) Curtea Constituţională confirmă rezultatele alegerilor şi validează alegerea unui candidat, adoptând o hotărâre care se publică imediat.

(2) Până la validarea mandatului, candidatul ales la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova prezintă Curţii Constituţionale confirmarea faptului că nu este membru al vreunui partid politic şi nu îndeplineşte nici o altă funcţie publică sau privată."

Articolul 115
Alegerile nule

„Dacă Curtea Constituţională stabileşte că, în procesul alegerilor şi/sau la numărarea voturilor, au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influenţat rezultatele alegerilor, alegerile sunt declarate nule."

ÎN DREPT

14. Din conţinutul sesizării, Curtea observă că aceasta vizează confirmarea rezultatelor scrutinului prezidențial din 13 noiembrie 2016 și validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova.

I. Competența Curţii Constituţionale

15. Potrivit articolului 135 alin.(1) lit. e) din Constituţie, articolelor 4 alin.(1) lit. e) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 4 alin.(1) lit. e) şi 38 alin.(3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, instanţa de contencios constituţional confirmă rezultatele alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova și validează mandatul acestuia.

16. Curtea reţine că, în temeiul articolului 60 din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele totalizării voturilor pe ţară în ansamblu într-un proces-verbal, care se semnează de membrii comisiei, şi întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor, care se prezintă Curţii Constituţionale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova.

17. În termen de 10 zile de la primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite de legislaţie, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor (art.111 din Codul electoral).

18. În temeiul normelor constituţionale şi legale menţionate, având la bază materialele prezentate de Comisia Electorală Centrală, hotărârile definitive ale instanțelor judecătorești și contestația depusă la Curtea Constituțională, Curtea va examina dacă scrutinul s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile constituţionale şi cu principiile universale pentru alegeri democratice și va evalua dacă încălcările constatate au influențat rezultatul final al acestuia.

19. Totodată, Curtea reamintește că orice hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă în privinţa legalităţii actelor emise de autorităţi dispune de puterea lucrului judecat şi implică respectul pentru principiul res judicata. Astfel, Curtea nu poate să se pronunţe asupra temeiniciei probelor administrate în procesele judiciare, care au avut ca obiect examinarea legalităţii actelor organelor electorale. A proceda altfel ar însemna substituirea de către Curtea Constituţională a autorităţilor statului, a căror competenţă este stabilită prin lege.

20. Astfel, în temeiul articolului 115 din Codul electoral, în cazul în care Curtea Constituţională ar constata că, în procesul alegerilor şi/sau la numărarea voturilor, au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influenţat rezultatele alegerilor, alegerile ar putea fi declarate nule.

21. Curtea Constituţională a menționat în jurisprudența sa că în cursul unei campanii electorale sunt posibile anumite neregularităţi, dar valabilitatea alegerilor depinde de dimensiunile şi de amploarea acestora constatate de autorităţile statului (Hotărârea nr. 29 din 9 decembrie 2014 privind confirmarea rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul Republicii Moldova din 30 noiembrie 2014 și validarea mandatelor deputaților aleși).

22. În același context, Curtea reiterează că:

1) anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă;

2) nu orice fraudă din procesul electoral este echivalentă cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de natură să influențeze rezultatele alegerilor;

3) cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.

II. Confirmarea rezultatelor scrutinului

1. Rezultatele centralizate de Comisia Electorală Centrală

23. Curtea reține că, în temeiul articolelor 18, 26, 60 şi 108 din Codul electoral, prin Hotărârile nr. 571 și nr. 572 din 18 noiembrie 2016, Comisia Electorală Centrală a aprobat procesul-verbal privind totalizarea rezultatelor celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor Președintelui Republicii Moldova din 13 noiembrie 2016 și, respectiv, raportul cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016.

24. Curtea reţine că pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016 Comisia Electorală Centrală a înregistrat iniţial 12 concurenţi electorali din 16 solicitări. 2 din cei 4 pretendenți refuzați au contestat în instanța de judecată hotărârile Comisiei privind respingerea cererilor de înregistrare în calitate de concurenți electorali la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016, acțiunile acestora fiind respinse ca neîntemeiate. Alți 2 concurenți înregistrați s-au retras din cursă până în ziua alegerilor.

25. Totodată, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, având drept temei contestația depusă de un alt concurent electoral privind distribuirea gratuită în beneficiul alegătorilor a cardurilor de reducere pentru un magazin social și materialele prezentate de Inspectoratul de Poliție Râșcani, mun. Chișinău, prin Hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2016, un concurent electoral a fost exclus din lista concurenţilor electorali. Hotărârea Curţii de Apel a fost menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 22 octombrie 2016.

26. Astfel, la scrutinul din 30 octombrie 2016 au participat 9 concurenţi electorali.

27. Curtea menţionează că, în condiţiile articolului 114 din Codul electoral, primul tur de scrutin se consideră valabil dacă au participat mai mult de 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale.

28. Examinând Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 516 din 2 noiembrie 2016 cu privire la participarea alegătorilor la votare în ziua de 30 octombrie 2016, Curtea observă că în listele electorale de bază au fost incluşi 2.812.566 alegători, la care s-au adăugat 117.128 alegători incluși în listele suplimentare, iar la votare au participat 1.440.733 alegători.

29. Din datele prezentate, Curtea constată că rata participării alegătorilor la vot în ziua de 30 octombrie 2016 a fost de 50,95 la sută, ceea ce constituie mai mult de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale. Astfel, primul tur de scrutin din 30 octombrie 2016 a întrunit rata minimă de participare a alegătorilor la vot pentru a fi declarat valabil.

30. Curtea menţionează că, în condiţiile articolului 78 alin. (3) din Constituție, este declarat ales candidatul care a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor ce au participat la alegeri.

31. Examinând Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 517 din 2 noiembrie 2016, Curtea reține că, potrivit datelor procesate de Comisia Electorală Centrală în urma alegerilor prezidențiale din 30 octombrie 2016, niciunul dintre candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova nu a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri în primul tur de scrutin.

32. Curtea reține că, potrivit alineatului (4) al articolului 78 din Constituție, în cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi, cu condiţia că numărul acestora e mai mare decât numărul voturilor exprimate împotriva candidatului.

33. Curtea reține că, în temeiul art. 18, 26, 60, 106, 108 şi 109 din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală a fixat data de 13 noiembrie 2016 pentru desfăşurarea turului al doilea de scrutin pentru alegerea Președintelui Republicii Moldova, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea descreşterii numărului de voturi obţinute în primul tur, după cum urmează:

(1) DODON Igor, desemnat de Partidul politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova", care a obținut 680.550 voturi;

(2) SANDU Maia, desemnată de Partidul politic „Partidul Acțiune și Solidaritate", care a obținut 549.152 voturi.

34. Curtea reține că, potrivit articolului 114 alin. (2) din Codul electoral, în turul doi de scrutin, alegerile se vor declara valabile indiferent de numărul alegătorilor care au participat la alegeri.

35. Turul al doilea al scrutinului prezidențial s-a desfășurat la 13 noiembrie 2016, fiind înregistrate următoarele rezultate:

a) numărul de alegători incluşi în listele electorale

2.810.057

b) numărul de alegători incluşi în listele suplimentare

209.438

c) numărul de alegători care au primit buletine de vot

1.614.067

d) numărul de alegători care au participat la votare

1.614.023

e) cifra ce reflectă diferenţa dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători şi numărul alegătorilor care au participat la votare

44

f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile

13.349

g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral:

DODON Igor, Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova"

SANDU Maia, Partidul politic „Partidul Acțiune și Solidaritate"


834.081


766.593

h) numărul total de voturi valabil exprimate  

1.600.674

i) numărul buletinelor de vot tipărite

3.164.549

j) numărul buletinelor de vot neutilizate şi anulate (inclusiv buletinele de vot completate greşit şi anulate)

1.550.482

36. În urma centralizării voturilor, Comisia Electorală Centrală a constatat că cel mai mare număr de voturi în turul al doilea de scrutin a fost înregistrat de concurentul electoral Igor Dodon, motiv pentru care acesta a fost declarat ales în calitate de Președinte al Republicii Moldova.

37. Curtea constată că pe parcursul campaniei electorale pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova la organele electorale au fost depuse numeroase contestații.

38. Contestațiile depuse au avut ca obiect:

 1) exercitarea dreptului la vot;

 2) libertatea de exprimare, inclusiv acțiuni de defăimare sau ofensare a concurentului electoral;

3) dreptul de autor;

4) publicitatea electorală în rețeaua internet;

5) afișajul electoral în locuri neautorizate;

6) reflectarea campaniei electorale de către mijloacele de informare în masă;

7) utilizarea în scop de publicitate electorală a materialelor conținând imaginea unor persoane oficiale străine, de asemenea, implicarea în acțiuni de agitație electorală a persoanelor care sunt cetățeni străini;

8) modalitatea de raportare financiară de către concurenții electorali;

9) utilizarea în campania electorală a fondurilor financiare și a materialelor nedeclarate.

39. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, contestațiile ce au avut ca obiect situațiile indicate la pct. 1, 2, 3 și 4 au fost restituite depunătorilor, deoarece soluționarea acestora nu ține de competența Comisiei, ci a instanței de judecată.

40. În cazul contestațiilor ce vizează încălcarea condițiilor de reflectare a campaniei electorale de către radiodifuzori, Comisia a dispus remiterea acestora spre examinare Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

41. Comisia a remis Inspectoratului General al Poliției contestațiile în care se invoca încălcarea art. 47 din Codul electoral, și anume plasarea afișelor electorale în alte locuri decât cele stabilite, în vederea întreprinderii acțiunilor de constatare a elementelor constitutive ale contravenţiilor și de identificare a făptuitorului.

42. Comisia a remis Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Chișinău nr. 1 alte 7 contestații (dintre care 6 depuse de grupuri de alegători de peste hotarele țării), care au avut drept obiect imposibilitatea exercitării dreptului la vot și care au fost depuse cu respectarea procedurii stabilite de Codul electoral și Regulamentul privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală.

43. De asemenea, Comisia a dispus restituirea fără examinare a contestațiilor depuse de persoane neîmputernicite, în temeiul pct. 3 din Regulamentul privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor în perioada electorală, pentru nerespectarea cerințelor legale.

44. După soluționarea contestațiilor depuse, CEC, prin hotărârile adoptate, a constatat următoarele încălcări ale legislației electorale:

- nerespectarea modalității de întocmire a rapoartelor financiare;

- încălcarea prevederilor art. 38 alin. (3), (4) și (5) și art. 382 alin. (1) din Codul electoral, prin folosirea fondurilor financiare și materialelor nedeclarate;

- nerespectarea art. 47 alin. (21) din Codul electoral, prin implicarea persoanelor străine în acțiuni de agitație electorală.

45. Din cele 263 de procese de judecată la care CEC a fost parte, doar într-un singur dosar CEC a fost obligată să prezinte documentele electorale solicitate. În celelalte cazuri instanțele de judecată au constatat că hotărârile CEC au fost adoptate în corespundere cu prevederile legale.

2. Contestațiile electorale depuse la Curtea Constituțională privind anularea alegerilor desfășurate în cel de-al doilea tur la data de 13 noiembrie 2016

46. În data de 13 decembrie 2016, concurentul electoral Maia Sandu a depus o contestație privind anularea alegerilor desfășurate în turul al doilea la data de 13 noiembrie 2016. În motivarea acesteia, au fost invocate următoarele pretinse încălcări electorale:

a) suprimarea dreptului la vot al cetățenilor domiciliați peste hotarele țării, prin lipsa buletinelor de vot și organizarea deficitară a procesului de votare de către autoritățile publice;

b) transportarea organizată și coruperea alegătorilor cu domiciliul în stânga Nistrului;

c) implicarea reprezentanților Bisericii Ortodoxe din Moldova în campania electorală;

d) votarea multiplă;

e) distribuirea de către reprezentanții contracandidatului electoral Igor Dodon a materialelor cu caracter defăimător;

f) favorizarea de către instituțiile mass-media a contracandidatului electoral.

1. Concluziile observatorilor

- Observatorii internaționali

a) Misiunea Internațională de Observare a Alegerilor
http://www.osce.org/odihr/elections/moldova/278191?download=true; http://www.osce.org/odihr/elections/moldova/281246?download=true

47. Potrivit constatărilor şi concluziilor preliminare ale Misiunii Internaționale de Observare a Alegerilor [observatorii Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/BIDDO), Adunării Parlamentare a OSCE (AP OSCE), Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) și Parlamentului European (PE)], primele alegeri prezidenţiale directe în ultimii 20 ani au avut loc pe fondul unor greutăţi economice şi al lipsei de încredere în instituţiile de stat, asigurând cetăţenilor o oportunitate amplă de a-şi exprima preferinţa pentru un nou şef de stat. În timp ce campania electorală a fost competitivă, aceasta a fost afectată de folosirea amplă a resurselor administrative, de lipsa transparenţei financiare a campaniei şi o reflectare dezechilibrată de către mass-media. Administraţia alegerilor şi-a îndeplinit responsabilităţile într-o manieră profesională şi transparentă cu privire la procesul de votare, calcularea şi totalizarea voturilor, evaluată în cea mai mare parte pozitiv.

48. Cadrul legal asigură o bază adecvată pentru desfășurarea alegerilor democratice. În urma hotărârii Curții Constituționale din 4 martie 2016, prin care au fost restabilite prevederile care reglementează alegerea directă a șefului statului, Codul electoral a fost modificat de urgență pentru a asigura un temei legal în vederea desfășurării alegerilor. Totuși, în pofida îngrijorărilor de durată, enunțate de OSCE/BIDDO și Consiliul Europei, un șir de lacune și ambiguități continuă să persiste. Acestea se referă, în particular, la colectarea și verificarea semnăturilor în susținerea candidaților, finanțarea și desfășurarea campaniei, soluționarea efectivă a litigiilor electorale, implementarea prevederilor referitoare la mass-media și desfășurarea unui posibil al doilea tur al alegerilor prezidențiale.

49. CEC este responsabilă pentru supravegherea finanţării campaniei electorale, dar nu dispune de resurse suficiente pentru aceasta. Amendamentele recente, ce ţin de aspectul juridic al finanţării campaniei, au inclus unele recomandări anterioare, oferite de către OSCE/ BIDDO şi Consiliul Europei, ce asigură cerinţe de raportare comprehensive şi criterii pentru limitele de cheltuieli. Cu toate acestea, lipsa supravegherii financiare efective şi a sancţiunilor proporţionate pentru încălcări s-a dovedit a fi o problemă şi a condus la îngrijorări cu privire la transparenţa finanţării pentru colectarea semnăturilor şi agitaţia electorală.

50. Instituțiile media sunt puternic afiliate partidelor politice principale, concentrarea controlului asupra instituțiilor media diminuează pluralismul politic la posturile TV. Rezultatele de monitorizare a mass-mediei de către MOA OSCE/BIDDO, precum şi activităţile de monitorizare a autorităţii de reglementare au scos la iveală un clar partizanat politic al principalilor radiodifuzori pe parcursul campaniei electorale. Eşecul de a asigura reflectarea echitabilă, echilibrată şi imparţială a campaniei electorale a compromis condiţiile egale pentru concurenți.

51. Plângerile şi contestaţiile au fost abordate, în general, într-o manieră deschisă, în termene legale. Totuşi, interpretarea neconsecventă a legii în cazurile de radiere a candidaţilor a diminuat încrederea generală în administrarea alegerilor şi sistemul judiciar.

52. Procedurile în ziua desfășurării primului tur de scrutin au fost respectate într-o manieră ordonată şi calmă. Procesul de votare a fost evaluat ca fiind foarte pozitiv, fiind respectate procedurile de bază.

53. În partea ce ține de turul doi de scrutin, observatorii au constatat că acesta a fost competitiv, libertăţile fundamentale fiind respectate. Campania, cu dezbateri electorale, a permis celor doi candidați să se adreseze alegătorilor direct. Cu toate acestea, reflectarea mediatică din ce în ce mai polarizată, retorica dură și intolerantă și exemple continue de abuz de resurse administrative au afectat procesul.

54. Faptul că reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe din Moldova au exprimat susţinere publică pentru un candidat și opunere faţă de celălalt a provocat îngrijorări referitor la faptul cât de potrivit este rolul activ al reprezentanților bisericii, în special, în lumina separării bisericii de stat.

55. Reclamațiile, care în mare parte au vizat finanţarea campaniei, nu au fost soluţionate într-un mod consecvent și rapid. Pregătirile tehnice pentru cel de-al doilea tur de scrutin în general au fost administrate într-un mod profesionist și în linii mari procedurile din ziua alegerii sunt apreciate pozitiv. În pofida unor eforturi de a se pregăti pentru o prezență mare la urnele de vot în anumite secţii de votare de peste hotarele ţării și pentru alegătorii din Transnistria, mulți cetăţeni nu au putut să voteze din cauză că numărul buletinelor de vot alocate acestor secţii de votare s-a dovedit a fi insuficient.

56. Cadrul juridic oferă o bază adecvată pentru desfăşurarea alegerilor democratice, însă nu abordează aspectele esenţiale pentru desfăşurarea turului doi, în special examinarea în termen util a sesizărilor și contestațiilor, începutul oficial al campaniei pentru turul doi, aplicarea regulamentelor privind finanţarea campaniei, reflectarea în mass-media și actualizarea listelor electorale.

57. Faptul că CEC a respins un număr destul de mare de contestații, pe motivul că acestea excedau competenței acestei instituții de a le soluționa, a suscitat îngrijorări în ceea ce privește înțelegerea de către actorii interesați a procesului de soluționare a litigiilor. Legea nu conține norme care ar prevedea termene urgente de examinare și soluționare a contestațiilor privind încălcările comise în perioada electorală, ceea ce a subminat realizarea dreptului la un remediu efectiv. CEC nu a examinat toate contestațiile înainte de ziua alegerilor.

58. Libertăţile fundamentale au fost, în general, respectate și candidații au făcut campanie în mod liber și fără de restricţii.

59. Prevederile legale privind finanţarea campaniei electorale nu reglementează turul doi. Rapoartele financiare pentru turul doi, deși nu sunt cerute expres prin lege, au fost depuse la CEC la 11 noiembrie. Acest termen este insuficient pentru a supraveghea eficient finanţarea campaniei, iar raportul de audit al CEC nu a fost aprobat înainte de ziua alegerilor. Aceasta a diminuat eficiența supravegherii, contrar standardelor și bunelor practici internaţionale, și a afectat abilitatea alegătorilor de a face o alegere informată.

60. În ziua respectivă, alegerile au decurs calm, fiind bine administrate pe tot teritoriul ţării. Evaluarea generală a votării, numărării și totalizării voturilor a fost pozitivă, procedurile cheie fiind respectate.

b) Misiunea de monitorizare a alegerilorRețeaua Europeană a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor" ( ENEMO)
http://enemo.eu/uploads/file-manager/EOMMoldova/PreliminaryII/PFC_2_EN.pdf

61. Potrivit constatărilor şi concluziilor preliminare ale observatorilor ENEMO, cadrul juridic național a constituit o bază juridică suficientă pentru desfășurarea unor alegeri democratice. Cu toate acestea, prevederile Codului electoral reglementează într-un mod vag procedurile ce vizează turul doi de scrutin. Lipsa reglementărilor pentru al doilea tur oferă posibilitatea unor interpretări și neconcordanțe la aplicarea prevederilor legislației.

62. Observatorii ENEMO au constatat că alegerile au fost în general bine organizate, au avut loc într-un mod ordonat. Cazurile observate privind nereguli izolate nu au afectat procesul electoral. Cu toate acestea, în unele secții de votare din străinătate au existat alegători care nu și-au putut exercita dreptul la vot din cauza lipsei buletinelor de vot, deoarece numărul de alegători care au sosit la urnele de vot a depășit numărul buletinelor de vot distribuite. În consecință, către CEC au fost adresate plângeri cu privire la restricționarea dreptului de exercitare a votului.

63. De asemenea, observatorii au menționat că s-a atestat încălcarea serioasă a drepturilor fundamentale în instituțiile de psihiatrie și în penitenciare (cum ar fi, încălcarea secretului votului, intimidare, violarea demnității umane, care a dus la limitarea exercitării depline a dreptului la vot).

64. Totodată, observatorii au menționat că difuzarea neechilibrată și influențată politic a evenimentelor din campania electorală a limitat posibilitatea publicului de a primi informații imparțiale și de a oferi condiții egale pentru candidații electorali.

65. În același timp, s-a menționat că în ziua votării Sistemul informațional automatizat de stat „Alegeri" a funcționat fără probleme, ceea ce a permis CEC să primească și să anunțe rezultatele preliminare ale alegerilor într-un mod rapid. S-a subliniat că CEC în ziua alegerilor a activat în condiții de transparență.

- Observatorii naționali

a) Asociația obștească „Promo-LEX"
https://promolex.md/category/publicatii/monitorizare-procese-democratice/

66. Misiunea de observare a alegerilor „Promo-LEX" a constatat că în procesul votării și numărării voturilor la alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016 nu au fost comise încălcări ale legislației care ar influența rezultatele votării în măsura în care acestea să fie declarate nule.

67. În același timp, observatorii și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu implicarea funcționarilor electorali în activități de agitație, utilizarea activă în campania electorală pentru turul doi de scrutin a materialelor poligrafice cu un conținut denigrator la adresa candidaților, prezența materialelor de publicitate, afișelor, panourilor electorale în raza secției de votare (100 metri de la localul secției) și prezența nejustificată a persoanelor neautorizate în incinta sau în perimetrul de 50 de metri al secției de votare.

68. „Promo-LEX" a atestat activizarea asociațiilor obștești și formatorilor de opinie în ajunul turului doi de scrutin, care prin intermediul conferințelor de presă au chemat electoratul la mobilizare civică și au îndemnat să voteze pentru un anumit candidat.

69. În acest sens, „Promo-LEX" a constatat implicarea clericilor Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove în campania electorală prin susținerea candidatului Igor Dodon. În repetate rânduri, mai multe fețe bisericești și-au exprimat preferințele politice și chiar au îndemnat oamenii să voteze anumiți candidați.

70. „Promo-LEX" a atestat cazuri de transportare organizată a alegătorilor. În acest sens, în raportul de monitorizare s-a menționat că, în pofida faptului că transportarea organizată a alegătorilor nu este considerată o încălcare a prevederilor Codului electoral, „Promo-LEX" a monitorizat aceste situații, ca fiind potențiale acțiuni de corupere a alegătorilor.

71. Cu referire la rezultatele finale ale numărării voturilor în turul doi de scrutin, observatorii „Promo-LEX" au constatat erori în 34 de procese-verbale la cel puțin o formulă de verificare. În același timp, această cifră a fost în descreștere comparativ cu primul tur de scrutin.

72. De asemenea, observatorii „Promo-LEX" au constatat că în 18 secții de votare din străinătate buletinele de vot s-au epuizat sau au rămas foarte puține până la închiderea secțiilor de votare (unele secții de votare din Marea Britanie, Franța, Italia, România, Irlanda, Germania, Belgia, Federația Rusă).

a) Asociația obștească „Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova" (IDOM)
http://idom.md/index.php?option=com_k2&view=item&id=319:comunicat-de-pres%C4%83&Itemid=393&lang=en

73. Potrivit recomandărilor IDOM, expuse ca urmare a monitorizării scrutinului prezidențial, principalele nereguli înregistrate și raportate au ținut de neasigurarea accesului la vot sub pretextul incapacităţii pacienţilor de a-şi exercita acest drept, dar și influenţarea de către personalul instituţiei a exprimării votului alegătorilor. Mai mult ca atât, în rapoartele lor, observatorii au arătat că nu toate persoanele cu drept de vot din instituțiile psihiatrice din țară au fost incluse în listele electorale pentru scrutinul prezidențial din 30 octombrie și 13 noiembrie 2016, iar în unele instituții votul exprimat nu a fost secret.

74. În același timp, potrivit experților IDOM, incidentele atestate nu au fost de natură să influențeze rezultatul final al alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova.

75. În scopul asigurării exercitării dreptului electoral pentru persoanele cu deficienţe intelectuale sau psiho-sociale, IDOM a ținut să vină cu un șir de recomandări pentru autorităţile statului, inclusiv: asigurarea dreptului persoanelor cu dizabilităţi de a vota fără intimidare și în mod secret; asigurarea cu materiale de vot accesibile şi uşor de înţeles şi utilizat, organizarea de către reprezentanții CEC-lui/ONG-lor de profil a sesiunilor de simulare a procesului de vot cu scopul de a familiariza pacienții instituțiilor cu etapele votării.

4. Aprecierea Curţii

4.1. Principii generale

76. Potrivit articolului 2 din Constituţie, suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

77. Prevederile  articolului 2 urmează a fi aplicate în coroborare cu prevederile articolului 38 din Legea Supremă, potrivit căruia voinţa poporului constituie baza puterii de stat, aceasta exprimându-se prin alegeri libere, care au loc în mod periodic, prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

78. Alegerile reprezintă un element al exercitării drepturilor fundamentale ale omului şi mai ales a drepturilor civile şi politice. Alegerile echitabile reprezintă o competiţie politică, care are loc într-un mediu caracterizat prin încredere, transparenţă şi răspundere şi care permite alegătorilor să facă o alegere conştientă între alternativele politice distincte. Un proces electoral echitabil şi democratic presupune respectarea libertăţii de exprimare şi a libertăţii presei, a libertăţii de asociere, de întrunire şi de circulaţie, aderarea la principiul supremaţiei legii, dreptul de a înfiinţa partide politice şi de a candida la funcţii publice, principiul nediscriminării şi asigurării drepturilor egale pentru toţi cetăţenii, dreptul de a nu fi victima acţiunilor de intimidare, precum şi o serie de alte drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, pe care statul este obligat să le apere şi să le promoveze.

79. Alegerile democratice sunt decisive pentru garantarea respectării voinţei poporului la formarea guvernării la toate nivelurile, dar şi a faptului că organele alese sunt alcătuite din reprezentanţi eficienţi.

80. Articolul 78 din Constituţie prevede că Președintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Potrivit alineatului (6) al aceluiași articol, procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică.

81. În acest sens, întreaga procedură de desfăşurare a scrutinului prezidențial, organele competente, condiţiile înaintate faţă de concurenţii electorali şi alegători sunt reglementate de Codul electoral.

4.2. Examinarea contestațiilor privind organizarea și desfășurarea alegerilor

82. Potrivit articolului 14 din Codul electoral, sistemul organelor electorale este constituit din Comisia Electorală Centrală; consiliile electorale de circumscripţie; birourile electorale ale secţiilor de votare.

83. Comisia Electorală Centrală este un organ de stat independent, înfiinţat pentru realizarea politicii electorale în scopul unei bune desfăşurări a alegerilor, pentru supravegherea şi controlul respectării prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale (articolul 1 din Codul electoral).

84. Articolul 65 din Codul electoral prevede că alegătorii şi concurenţii electorali pot contesta acţiunile/inacţiunile şi hotărârile consiliilor şi birourilor electorale şi acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali. Depunerea cererii în instanţa de judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral ierarhic superior organului al cărui act se contestă, cu excepţia contestaţiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la administrarea alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor. Contestaţiile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor se examinează de către organele electorale, respectându-se ierarhia acestora. Contestaţiile privind acţiunile şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale se depun la Curtea de Apel Chişinău [articolul 66 alin.(3) din Codul electoral].

85. Potrivit art. 67 din Codul electoral, contestaţiile privind acţiunile şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală se examinează în termen de 5 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. Contestaţiile depuse la instanţele de judecată în ziua alegerilor se examinează în aceeaşi zi.

86. De asemenea, potrivit articolului 65 din Codul electoral, contestaţiile privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzorii aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova se examinează de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului în conformitate cu prevederile Codului audiovizualului al Republicii Moldova, iar contestaţiile ce vizează mijloacele de informare în masă scrise se examinează de către instanţa de judecată.

87. Din prevederile legale rezultă că organele electorale dispun de competenţă, în special, cu privire la asigurarea dreptului la vot al cetăţenilor, modul de întocmire a listelor electorale, înregistrarea concurenţilor electorali, asigurarea egalităţii tuturor concurenţilor electorali, monitorizarea adecvată a respectării regulilor de desfăşurare a campaniei electorale şi a rezultatelor scrutinului. În acelaşi timp, monitorizarea modului de reflectare a alegerilor de către radiodifuzori, prin asigurarea principiilor de echitate, responsabilitate, echilibru şi imparţialitate, ţine de competenţa Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

88. Deciziile organelor electorale şi ale altor organe cu competenţe în materie pot fi contestate în instanţele de judecată în procedura contenciosului administrativ. Respectiv, legalitatea actelor emise de aceste organe poate fi supusă controlului judecătoresc la solicitarea părţilor interesate.

89. Obiectivul fundamental al atribuţiei Curţii Constituţionale de confirmare a rezultatelor alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova este acela de a evalua măsura în care procesul electoral s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile constituționale şi cu alte principii universale pentru alegeri democratice.

90. În acelaşi timp, orice hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă expusă în privinţa legalităţii actelor emise de aceste autorităţi dispune de puterea lucrului judecat şi implică respectul pentru principiul res judicata. Astfel, Curtea nu poate să se pronunţe asupra temeiniciei probelor administrate în procesele judiciare, care au avut ca obiect examinarea legalităţii actelor organelor electorale. A proceda altfel ar însemna substituirea de către Curtea Constituţională a autorităţilor statului, a căror competenţă este stabilită prin lege.

91. În acest context, Curtea observă că atât autoritățile electorale, cât și instanțele de judecată au respins un număr mare de contestații ca fiind în afara competenței lor (a se vedea §§ 43, 45, supra).

92. În special, Curtea observă că, în ziua de 13 noiembrie 2016, la birourile electorale din afara țării au fost depuse sesizări, contestații, solicitări privind exercitarea dreptului de vot din partea a 1434 de cetățeni în mod individual, iar 2597 de semnături au fost depuse în sesizările colective. Comisia Electorală Centrală, în loc să soluționeze chestiunea privind constatarea/lipsa încălcării, şi-a declinat competenţa, menţionând că autoritatea competentă de a se pronunța asupra legalității procesului de organizare a scrutinului prezidențial este Curtea Constituțională, care urmează să aprecieze consecințele celor invocate asupra totalizării rezultatelor votării.

93. Pe de altă parte, pentru a evalua impactul asupra rezultatului scrutinului, Curtea urmează să opereze cu încălcări certe, constatate de către autorități.

94. În mod similar, fiind sesizate de către concurentul electoral Maia Sandu în vederea constatării încălcărilor electorale, instanțele de judecată au încetat procesul, inițial prin încheierea din 25 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, soluție menținută prin Decizia din 30 noiembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție.

95. În motivarea soluțiilor pronunțate, atât Curtea de Apel Chișinău, cât și Curtea Supremă de Justiție au menționat că, potrivit art. 67 alin. (3) din Codul electoral, contestaţiile depuse la instanţele de judecată în ziua alegerilor se examinează în aceeaşi zi. Potrivit instanțelor de drept comun, Codul electoral nu prevede expres că după ziua alegerilor Parlamentului şi Preşedintelui Republicii Moldova instanțele de judecată sunt competente să examineze contestaţiile persoanelor cu drept de vot sau ale concurenţilor electorali.

96. În viziunea instanțelor de drept comun, verificarea legalităţii alegerilor Parlamentului şi Preşedintelui Republicii Moldova este competenţa exclusivă a Curţii Constituţionale în cadrul procedurii de confirmare a rezultatelor alegerilor şi de validare a mandatelor, iar instanţa de contencios administrativ nu este competentă de a se pronunţa în privinţa aspectelor de ilegalitate a alegerilor din 30 octombrie 2016 şi 13 noiembrie 2016, invocate de Maia Sandu în cererea depusă la 21 noiembrie 2016.

97. Acest fapt denotă înțelegerea lacunară de către actorii interesați a procesului de soluţionare a disputelor electorale. Această constatare este confirmată și de concluziile observatorilor internaționali.

98. Mai mult, neexaminarea de către autoritățile competente a contestațiilor electorale a pus Curtea Constituțională în imposibilitatea de a le lua în considerare, or, în conformitate cu articolul 4 alin. (3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională examinează în exclusivitate chestiuni de drept, nu circumstanţe de fapt. Curtea Constituțională nu deține instrumentarul legal necesar pentru administrarea probelor, pentru audierea martorilor etc. Aceste posibilităţi legale există doar în instanțele de drept comun. Din prevederile legale în vigoare rezultă explicit că toate contestaţiile privind încălcările electorale urmează a fi soluţionate exclusiv de către instanţele de judecată, acestea nefiind de competenţa Curţii Constituţionale.

99. În acest context, Curtea reamintește că o normă trebuie interpretată în sensul în care permite aplicarea ei, şi nu în sensul în care se exclude aplicarea ei. Curtea subliniază că domeniul său de competenţă este stabilit de Constituţie şi Legea cu privire la Curtea Constituţională, şi nu poate fi modificat prin jurisprudenţa instanţelor de drept comun.

100. Prin urmare, regulile inerente unui atare exerciţiu, în lipsa unor reglementări exprese, urmează a fi deduse tot din textul legii, prin aplicarea principiului „efectului util minim".

101. În acest sens, atât organele electorale, cât și instanțele de judecată urmau nu să-și decline competența, ci să examineze încălcările semnalate în ziua alegerilor. Or, dacă sunt competente să examineze încălcările electorale din cadrul campaniei electorale, a fortiori ele sunt competente să examineze încălcările din ziua votării. Anume această categorie de încălcări se poate dovedi a fi deosebit de pertinentă în procesul de confirmare/infirmare a rezultatelor scrutinului.

102. Pentru motivele enunțate, Curtea reţine că, datorită aplicării deficitare a legislaţiei de către instanţele de drept comun, actorii electorali au fost, în fapt, lipsiţi de un control judiciar eficient, iar Curtea Constituţională a fost pusă în imposibilitatea de a opera cu acte de constatare a încălcărilor. Prin urmare, Curtea consideră necesar să prezinte o Adresă Parlamentului (1), în vederea clarificării legislației în partea ce ține de examinarea contestațiilor privind organizarea și desfășurarea alegerilor. În particular, Curtea recomandă Parlamentului reglementarea separată şi explicită a procedurilor de examinare a contestațiilor pentru diverse tipuri de scrutine. În aceeaşi ordine de idei, Curtea solicită Parlamentului să reglementeze diferențiat procedurile de examinare a contestațiilor în eventualitatea existenței a două tururi de scrutin, inclusiv a contestațiilor formulate în ziua alegerilor.

4.3. Pretinsele încălcări invocate pentru anularea alegerilor

a) Suprimarea dreptului la vot al cetățenilor domiciliați peste hotarele țării, prin lipsa buletinelor de vot și organizarea deficitară a procesului de votare de către autoritățile publice

103. În viziunea contestatarei, dreptul la vot este un drept constituţional a cărui îngrădire este inacceptabilă.

104. Potrivit contestatarei, în cadrul turului II al alegerilor prezidenţiale, autorităţile statului au suprimat dreptul de vot al cetăţenilor Republicii Moldova domiciliaţi peste hotarele ţării, în număr de 500.000 de persoane.

105. În sprijinul alegațiilor sale, contestatara invocă datele publice oferite de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, potrivit căruia peste hotarele ţării locuiesc 805.509 cetăţeni. Potrivit contestatarei, numărul real al cetățenilor aflați peste hotare este mai mare, în special în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, având în vedere faptul că această ţară nu intră în zona Schengen.

106. Potrivit contestatarei, deoarece Comisia Electorală Centrală a asigurat deschiderea a doar 100 secţii de votare peste hotare, ceea ce constituie un potențial de exprimare a votului de către cel mult 300.000 de cetăţeni, rezultă că peste 500.000 de cetăţeni au fost lipsiţi de dreptul de vot, fiind ,,victime potenţiale" sau ,,victime indirecte" în sensul jurisprudenţei Curții Europene.

107. În viziunea contestatarei, imposibilitatea cetăţenilor Republicii Moldova de a-și exercita dreptul la vot din lipsa buletinelor de vot sau din lipsa de organizare a autorităţilor publice demonstrează vicierea procesului electoral şi încălcarea art. 38 din Constituţie și art. 2 alin. (3) din Codul electoral.

108. Curtea reține că dreptul la vot este un drept relativ, și nu absolut. Prin urmare, exercițiul dreptului de vot poate fi supus unor limitări implicite, statele având o marjă largă de discreție în acest domeniu. Astfel, exercitarea dreptului de vot urmează a fi exercitat în condițiile legii.

109. În jurisprudența sa, Curtea a subliniat că Parlamentul, fiind organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului, prin competenţa exclusivă atribuită de Constituţie, reglementează prin lege organică sistemul electoral.

110. Curtea reține că egalitatea votului nu presupune obligativitatea exercitării acestuia în condiții identice atât în țară, cât și peste hotare, or, cetățenii din țară și din afara ei se află în situații juridice diferite.

111. În același sens, Convenția Europeană nu garantează un drept al cetățenilor unui stat parte la aceasta de a vota peste hotare. De asemenea, Codul bunelor practici în materie electorală din 2002 al Comisiei de la Veneţia stabileşte că reşedinţa poate condiţiona exercitarea dreptului de vot. În acelaşi timp, Codul bunelor practici stabileşte că dreptul de a alege şi de a fi ales poate fi acordat cetăţenilor care domiciliază în afara ţării.

112. Astfel, potrivit Curții Europene, necesitatea îndeplinirii cerinței de reședință sau durată a reședinței pentru deținerea sau exercitarea dreptului de vot nu este, în principiu o restricție arbitrară a dreptului de vot și, prin urmare, nu este incompatibilă cu articolul 3 din Protocolul nr 1 (decizia Hilbe v. Liechtenstein, nr. 31981/96, decizia Doyle v. Marea Britanie, din 6 februarie 2007).

113. În viziunea Curții Europene, o restricție a dreptului de vot în baza criteriului reședinței poate fi justificată pentru mai multe rațiuni: în primul rând, prezumția că cetățenii nerezidenți sunt mai puțin legați, direct și continuu, de problemele cotidiene ale țării și au mai puțin cunoștință despre acestea; în al doilea rând, candidații la alegeri nu pot prezenta atât de ușor chestiunile privitoare la alegeri cetățenilor care trăiesc în străinătate, care vor avea, de asemenea, mai puțină influență asupra selecției candidaților sau la elaborarea programelor; în al treilea rând, legătura strânsă dintre dreptul de vot în cadrul alegerilor și faptul de a fi vizat în mod direct de actele organelor politice astfel alese și, în al patrulea rând, o asemenea restricție se explică și prin preocuparea legitimă a legiuitorului de a limita influența în alegeri a cetățenilor care trăiesc în străinătate în privința problemelor fundamentale ale țării, care afectează în special pe cei care trăiesc în țară (a se vedea, mutatis mutandis, hotărârea Sitaropoulos și Giakoumopoulos v. Grecia, din 15 martie 2012, § 69).

114. Curtea reține că legislația Republicii Moldova permite votarea în străinătate. În același timp, aceasta nu se poate desfășura în orice condiții, ci cu respectarea prevederilor legale.

115. În cauza de față, contestatara consideră, în esență, că cetățenii Republicii Moldova aflați în străinătate au fost împiedicați să își exercite dreptul de vot și că numărul de secții de vot și buletinele de vot distribuite la secțiile de votare din afara țării au fost, de fapt, insuficiente, ceea ce conduce la concluzia că votarea a avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului de Președinte.

- Numărul redus al secțiilor de votare organizate în străinătate

116. Referitor la afirmația privind existența unui număr de 500.000 de cetățeni aflați în străinătate care nu au putut vota din cauza numărului redus al secțiilor de votare organizate în străinătate, Curtea reține că, potrivit art.29/1 alin.(5) din Codul electoral, „Particularităţile organizării şi funcţionării birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate se reglementează de Comisia Electorală Centrală, în coordonare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, iar cheltuielile aferente organizării şi funcţionării acestor birouri se suportă din bugetul alocat pentru alegeri/referendum. Pentru secţiile de votare constituite peste hotare, cheltuielile se estimează în prealabil de către Guvern şi Comisia Electorală Centrală, iar în cazul când nu sunt prevăzute în bugetul alocat pentru alegeri/referendum, mijloacele financiare se alocă din Fondul de rezervă al Guvernului".

117. Pentru îndeplinirea acestei obligații legale, Guvernul a emis Hotărârea Guvernului nr. 1080 din 26 septembrie 2016 cu privire la organizarea secţiilor de votare din străinătate, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.337 din 27 septembrie 2016, prin care a fost aprobată constituirea a 100 de secții de votare în străinătate pentru organizarea și desfășurarea alegerii Președintelui Republicii Moldova în anul 2016, cu 5 mai mult decât la scrutinul precedent. Pentru exemplificare, Curtea reține că au fost organizate 25 de astfel de secții în Italia, 11 în România, 8 în Federația Rusă, 7 în SUA, 6 în Franța, 4 în Portugalia.

118. Curtea mai observă că art.29/1 alin.(2) și (3) din Codul electoral prevede că:

„(2) În cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale şi al referendumului republican, pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor.

(3) În afară de secţiile de votare prevăzute la alin. (2), vor fi organizate, cu acordul autorităţilor competente ale ţării respective, secţii de votare şi în alte localităţi. Organizarea acestor secţii de votare se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, la propunerea Guvernului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, în baza înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate și a numărului alegătorilor care au participat la scrutinul precedent. Regulamentul privind înregistrarea prealabilă se aprobă de Comisia Electorală Centrală".

119. Curtea reamintește că, în Decizia nr. 11 din 18 noiembrie 2014 de inadmisibilitate a sesizării pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Guvernului nr. 872 din 20 octombrie 2014 cu privire la organizarea secţiilor de votare din străinătate, Curtea a statuat că stabilirea numărului secţiilor de votare în străinătate este o problemă care ţine de atribuţia autorităţilor competente în organizarea alegerilor, acestea fiind mai bine plasate pentru aprecierea posibilităţilor şi necesităţilor practice de organizare a votului în străinătate.

120. De asemenea, în Hotărârea nr. 15 din 16 iunie 2015 pentru controlul constituționalității unor prevederi ale art. 291 alin. (3) din Codul electoral, Curtea a menționat:

„61. [...] modul de organizare în străinătate a secțiilor de votare, suplimentare celor organizate pe lângă misiunile diplomatice, constituie un drept exclusiv al statului. Astfel, statul își poate stabili anumite criterii determinante, în baza cărora aceste secții urmează a fi deschise, criterii care se impun datorită raţiunilor de ordin tehnic pentru autoritățile responsabile de organizarea procesului electoral.

62. [...] prin stabilirea condiției de înregistrare prealabilă a cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot aflaţi în străinătate statul urmăreşte mai multe obiective legitime, cum ar fi: stabilirea numărului estimativ al alegătorilor aflaţi peste hotare în vederea constituirii secţiilor de votare suplimentare în străinătate; întocmirea listei electorale a cetăţenilor care vor vota în raza secţiei de votare respective, precum şi stabilirea numărului estimativ al buletinelor de vot ce vor fi distribuite secţiilor de votare respective.

65. [...] prin prevederile contestate, care acordă dreptul de a organiza secții de votare suplimentare la cele existente care funcționează pe lângă misiunile diplomatice, legiuitorul a instituit facilităţi suplimentare în exercitarea dreptului de vot pentru cetățenii Republicii Moldova aflați în străinătate.

66. Din aceste considerente, Curtea apreciază că această condiție nu aduce atingere substanţei drepturilor electorale, nu încalcă dreptul de vot al persoanei, nu anihilează libera exprimare a voinţei poporului în alegerea corpului legislativ sau la referendumuri. Prevederile contestate doar reglementează procedura în baza căreia se pot deschide secții de votare suplimentare."

121. Curtea reține că, potrivit pct.16 din Regulamentul privind înregistrarea prealabilă, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2547 din 21 mai 2014, perioada de înregistrare prealabilă a cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot care în ziua alegerilor se vor afla în străinătate a început la 10 mai 2016 și a durat până la 19 septembrie 2016 (mai mult de patru luni).

122. Potrivit datelor prezentate de Comisia Electorală Centrală, până la data de 20 septembrie 2016 s-au înregistrat în prealabil 3570 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot aflaţi în străinătate, care şi-au exprimat dorinţa de a participa la alegeri. Aceste date au fost transmise Guvernului, precum și cele privind numărul alegătorilor care au votat în străinătate la scrutinul parlamentar din 30 noiembrie 2014 (în total 73.311).

123. Ținând cont de numărul și localitățile în care au fost organizate secții de votare, rezultă că acestea au fost organizate pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor atât pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova, cât și în alte localități decât cele în care își au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare, în conformitate cu art.29/1 alin. (2) și (3) din Codul electoral, ceea ce denotă depunerea unor diligențe suplimentare de către autoritățile publice.

124. Curtea reține, concurentul electoral Maia Sandu nu a contestat nici Hotărârea Guvernului, nici Hotărârea CEC privind organizarea secțiilor de votare peste hotare, motiv pentru care această pretenție este tardivă. Mai mult, dna Maia Sandu nu a contestat rezultatele turului întâi de scrutin, care s-a desfăşurat în aceleaşi condiţii ca şi turului al doilea.

125. Având în vedere cele expuse anterior, se constată că nu ține nici de rolul, nici de competența Curții Constituționale de a aprecia dacă trebuia organizat un număr mai mic sau mai mare de secții de votare, dacă acestea trebuiau să aibă o altă distribuție teritorială sau dacă trebuiau luate și alte măsuri organizatorice. Această competență și apreciere revine Guvernului, prin Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Curtea Constituțională având competența numai de a constata dacă prin modul de organizare a fost sau nu atinsă substanța dreptului de vot sau a celui de a fi ales, aspect care nu se constată în prezenta cauză.

126. Totuși, având în vedere faptul că un număr mare de cetățeni aflați peste hotare nu au reușit să voteze, Curtea consideră necesar să adopte o Adresă Parlamentului (2), în vederea modificării mecanismului de votare în străinătate, precum și a introducerii unor criterii suplimentare în vederea calculării numărului și a distribuirii geografice a secțiilor de votare peste hotare.

- Numărul redus al buletinelor de vot

127. Cu privire la criticile referitoare la numărul redus al buletinelor de vot aflate la dispoziția secțiilor de votare din străinătate, Curtea reține că, potrivit art.29 alin.(2) din Codul electoral, „Secţiile de votare [...] vor cuprinde cel puţin 30 şi cel mult 3000 de alegători.". În mod similar, potrivit articolului 49 alin. (3) din Codul electoral, "Birourilor electorale ale secţiilor de votare constituite în afara Republicii Moldova Comisia Electorală Centrală le expediază buletinele de vot [...], pornind de la numărul estimativ de alegători stabilit în baza informaţiei prezentate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi a celei acumulate de Comisia Electorală Centrală, dar nu mai mult de 3000 de buletine de vot pentru fiecare secţie de votare."

128. Raportând prevederile legale anterior menționate la situația de fapt învederată de către contestatară în privința procesului de votare desfășurat în străinătate, Curtea reține următoarele.

129. Din datele prezentate de Comisia Electorală Centrală, Curtea reține că în secțiile aflate în străinătate au fost distribuite 270.350 de buletine de vot în primul tur și 288.850 de buletine de vot în turul doi (numărul buletinelor distribuite fiind de patru ori mai mare decât numărul voturilor exprimate la scrutinul precedent, din 2014).

130. În aceste condiții, Curtea observă că numărul acestor buletine de vot, deși la o primă vedere pare relativ mic în raport cu numărul secțiilor de votare, în realitate, corespunde estimărilor Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, estimări care, prin definiție, au în vedere date statistice bazate pe situația existentă în cadrul ciclurilor electorale anterioare.

131. Spre exemplu, în acest sens, Curtea observă că în primul tur al alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova desfășurate la data de 30 octombrie 2016 în secțiile de votare din străinătate s-au prezentat la vot 67.205 de cetățeni, iar la cel de-al doilea tur de scrutin din 13 noiembrie 2016 un număr de 138.720 de cetățeni. Mai mult, Curtea observă că distribuirea buletinelor de vot la secțiile de votare nu a fost realizată în cote egale, ci în funcție de aprecierea ministerului, acesta ținând cont, după cum s-a arătat mai sus, de situația existentă la ciclurile electorale anterioare (73.311 de voturi exprimate peste hotare la scrutinul parlamentar din 30 noiembrie 2014). Astfel, pentru 95 de secții de votare, din cele 100 organizate în străinătate, a fost tipărit numărul maxim de buletine de vot de 3000 exemplare pentru o secție, în conformitate cu prevederile articolului 49 alin. (3) din Codul electoral. În total, pentru primul tur de scrutin CEC a tipărit 270.350 buletine de vot destinate votării în străinătate, iar pentru turul doi CEC a majorat tirajul până la 288.850 buletine de vot.

132. Potrivit informaţiei CEC, în 13 din cele 100 de secţii de votare din străinătate (Canada, Federația Rusă, Irlanda, Marea Britanie, Republica Federală Germania, Republica Franceză și Republica Italiană) s-au epuizat buletinele de vot până la închiderea regulamentară a secţiilor de votare.

133. Astfel, din Raportul CEC rezultă că, în ziua de 13 noiembrie 2016, la birourile electorale din afara țării au depus contestații privind încălcarea exercitării dreptului de vot 1434 de cetățeni în mod individual, iar 2597 de semnături au fost depuse în sesizările colective. Din acelaşi Raport rezultă că aceste contestații nu au fost soluționate de organele electorale, care și-au declinat competența. Curtea reţine că, în mod surprinzător, nici omisiunea CEC de a examina aceste contestaţii nu a fost contestată de cei interesaţi în instanţele de judecată. Curtea reţine că CEC, deşi nu a soluţionat aceste contestaţii, în Raportul său, a menţionat: „Curtea Constituțională [...] urmează să aprecieze consecințele celor invocate asupra totalizării rezultatelor votării". Din această formulare rezultă explicit faptul că CEC admite că aceşti cetăţeni nu au putut să voteze. Prin urmare, în situația particulară, Curtea va porni de la prezumţia că cei 4031 de cetăţeni, care au depus contestaţii individuale şi colective în ziua alegerilor (inclusiv cei 133 de cetăţeni care s-au adresat în instanţa de judecată), nu au putut să-şi exercite dreptul la vot şi va evalua impactul imposibilităţii acestor cetăţeni de a vota asupra rezultatului final al scrutinului prezidenţial.

134. Ținând cont de faptul că cele mai multe contestații au fost depuse de către cetățenii Republicii Moldova aflați în Republica Italiană, Curtea reține că în acest stat au fost deschise 25 de secţii de votare. Potrivit datelor prezentate de Comisia Electorală Centrală, fiecare secţie de votare a primit câte 3000 de buletine de vot (per total - 75.000 de buletine), iar la votare au participat 51.738 de alegători. Astfel, nici cele 75.000 de buletine alocate nu au fost valorificate pe deplin în secţiile de votare deschise în Republica Italiană (nici măcar în secţii amplasate în aceeaşi localitate).

135. În același context, Curtea reține că, potrivit autorităților, cel puțin în două dintre țările în care s-au epuizat buletinele de vot, Canada și Republica Federală Germania, constituirea secțiilor de votare este permisă doar pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare. Aspectele ce țin de organizarea evenimentelor electorale străine pe teritoriul Canadei și Germaniei sunt reflectate în circularele protocolare ale ministerelor de externe ale acestor două state.

136. Astfel, conform circularei Ministerului Afacerilor Externe al Germaniei nr. 08/2003 din 19.06.2003, reconfirmată prin nota nr.10/2016 din 18.03.2016, privind organizarea alegerilor, recensămintelor și sondajelor pe teritoriul Germaniei, cu excepția cazului în care nu se stabilește altfel, desfășurarea alegerilor și recensămintelor/sondajelor se va limita la sediul misiunilor diplomatice. În acest sens, ca urmare a demersurilor MAEIE, Germania a autorizat deschiderea a două secții de votare pentru scrutinul prezidenţial din Republica Moldova, la Berlin și Frankfurt, unde Republica Moldova are ambasadă și consulat.

137. Autoritățile canadiene, în poziția oficială (circulara Departamentului Afacerilor Externe și Comerțului Internațional al Canadei nr.XDC-1264 din 08.11.2011), atenționează asupra faptului că vor refuza organizarea birourilor electorale în afara misiunilor diplomatice și consulare folosind statul canadian în calitate de circumscripție electorală extrateritorială. Totuși, deși în Canada există doar ambasada în Ottawa, ca urmare a demersurilor Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, autoritățile canadiene au permis ca excepție deschiderea a încă două secții de votare la Montreal și Toronto, fapt confirmat prin nota verbală nr. XDC-6608 din 13 octombrie 2016.

138. Așadar, Curtea a conchis că nu există indicii obiective că autoritățile publice și-au neglijat obligația de a acționa cu bună-credință, obligație stabilită în articolul 56 din Constituție.

139. În fine, Curtea mai reține că afirmațiile contestatarei în privința voturilor celor "500.000 de cetățeni aflați în străinătate" au în vedere elemente ce țin de calculul probabilităților, fără a exista elemente certe care să indice împiedicarea exprimării sau denaturarea voinței electorale a acestora. De altfel, cererea de anulare a alegerilor trebuie însoțită de dovezile pe care se întemeiază, frauda electorală neputând fi stabilită doar prin diverse informații din mass-media, deducții, calcule probabilistice, bazate pe simple aprecieri ale autorului cererii.

140. Având în vedere diferența de 67.488 de voturi între cei doi concurenți electorali exprimate în cel de-al doilea tur de scrutin, cele 4031 de voturi care nu au putut fi exprimate în secțiile din afara țării, chiar și în eventualitatea în care ar fi fost constatate de către autoritățile electorale sau cele judiciare, nu sunt de natură să influențeze rezultatul final al alegerilor, cu atât mai mult cu cât eventuala opțiune electorală a cetățenilor care nu și-au putut exercita dreptul la vot nu poate, in abstracto, fi atribuită în exclusivitate unui singur candidat în defavoarea altuia.   

141. Totuși, având în vedere faptul că un număr mare de cetățeni aflați peste hotare nu au reușit să voteze, Curtea consideră necesar să adopte o Adresă Parlamentului (3), în vederea modificării mecanismului de votare în străinătate, precum și a introducerii unor criterii suplimentare în vederea calculării numărului și a distribuirii geografice a buletinelor de vot peste hotare, inclusiv asigurarea secţiilor de votare de peste hotare cu o cantitate de rezervă de buletine de vot.

b) Transportarea organizată și coruperea alegătorilor cu domiciliul în stânga Nistrului

142. Contestatara mai susţine că au existat practici de tipul „turism electoral" şi „mită electorală", cu consecinţa unei fraude masive, susceptibilă să modifice atribuirea mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova, fraudă legată atât de cazuri de transport organizat, cât şi de mituire pentru exprimarea votului în cazul cetățenilor provenind din zonele aflate sub ocupație militară din stânga Nistrului.

143. În susținerea alegațiilor sale, contestatara afirmă că la 13 noiembrie 2016 s-au înregistrat multiple cazuri de transportare organizată a alegătorilor cu domiciliul în stânga Nistrului către secţiile de votare din perimetrul râului Nistru, astfel de cazuri fiind semnalate în raionul Floreşti, satul Sănătăuca, secţia de votare 18/58, oraşul Rezina, secţia de votare nr. 26/42, raionul Ştefan Vodă, satul Răscăieţi, secţia de votare nr. 32/24, raionul Dubăsari, satul Cocieri, secţiile de votare nr. 15/1 şi nr. 15/2, raionul Dubăsari, satul Molovata Nouă, secţia de votare nr. 15/10, raionul Dubăsari, satul Doroţcaia, secţia de votare 15/6, raionul Anenii Noi, satul Varniţa, secţiile de votare 4/41 şi 4/42, raionul Căuşeni, satul Hagimus, secţia de votare 10/32, raionul Căuşeni, satul Copanca, secţia de votare 10/22, raionul Căuşeni, satul Fîrlădeni, secţia de votare nr. 10/26.

144. Având în vedere domicilierea cetăţenilor menţionaţi pe un teritoriu necontrolat de autorităţile Republicii Moldova şi imposibilitatea concurenţilor electorali de a le aduce la cunoştinţă programele electorale, precum și transportarea gratuită a acestor cetățeni la secțiile de votare, contestatara consideră că asupra acestor alegători s-au exercitat presiuni şi consimţământul lor a fost viciat.

145. În sprijinul alegațiilor sale, contestatara invocă faptul că Asociaţia "Promo-LEX" a constatat cel puţin 164 de unităţi de transport care transportau organizat alegători. De asemenea, potrivit acesteia, imaginile publicate pe internet şi constatările asociaţiei ,,Promo-Lex" probează faptul că pentru votul acordat aceşti alegători au fost remuneraţi.

146. Curtea reține că transportarea organizată în sine nu este o încălcare electorală, decât dacă se dovedește că au fost exercitate presiuni necuvenite pentru a influența opțiunea electorală. De altfel, transportarea organizată a fost atestată și în diasporă, fără ca aceasta să implice acuzații de "turism electoral".

147. De asemenea, Curtea reține că, pentru a asigura exercitarea dreptului de vot al cetăţenilor Republicii Moldova domiciliați în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, în municipiul Bender şi în unele localităţi ale raionului Căuşeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituționale ale Republicii Moldova, la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016, Comisia Electorală Centrală, prin Hotărârea nr. 330 din 4 octombrie 2016, a stabilit organizarea a 30 de secţii de votare pentru această categorie de cetăţeni, cu 4 mai mult față de cele 26 de secții de votare deschise pentru scrutinul parlamentar din 30 noiembrie 2014.

148. Potrivit Raportului CEC, în primul tur de scrutin prezidențial din 30 octombrie 2016 au votat 6964 de cetățeni domiciliați în teritoriile ocupate, în cel de-al doilea tur au votat 16.728 de cetățeni. Potrivit datelor prezentate de Comisia Electorală Centrală la solicitarea Curții, în scrutinul parlamentar din 30 noiembrie 2014 au votat 9261 de cetățeni domiciliați în teritoriile ocupate, ceea ce denotă un interes relativ stabil din partea acestora pentru ultimele exerciții electorale desfășurate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, cunoscut fiind faptul că scrutinele prezidențiale suscită, de regulă, o rată de participare mai înaltă decât cele parlamentare.

149. Analizând argumentele prezentate, Curtea constată că niciunul dintre acestea nu este de natură să conducă la concluzia fraudării alegerilor.

150. Astfel, existenţa unui număr mare de alegători care s-au prezentat la vot la secţiile speciale, precum şi disproporţia între rezultatul obţinut de cei doi candidaţi în aceste secții, comparativ cu alte secții de pe teritoriul naţional, nu sunt de natură să determine, în sine, o astfel de concluzie. De altfel, chiar și în secții de votare din străinătate sau de pe teritoriul național se atestă diferențe similare (pentru exemplificare: România, Rusia, Italia etc.). În esenţă, aceste diferenţe reflectă opţiunea politică a alegătorilor, iar nu ilegalitatea votului exprimat de aceştia.

151. Curtea reiterează că nu îşi poate fundamenta concluziile pe astfel de documente sau probe video, în absenţa unor acte de constatare a încălcărilor. Faptul că aceste afirmații, care nu se fundamentează pe concluziile unei autorităţi publice având competenţe stabilite de lege în administrarea şi verificarea datelor în cauză, pune Curtea Constituțională în imposibilitatea de a le lua în considerare. A decide altfel ar însemna substituirea de către Curtea Constituţională a autorităţilor statului, a căror competenţă este stabilită prin lege. În acest sens, capitolul 12 din Codul electoral reglementează examinarea contestațiilor și răspunderea pentru încălcarea legislației electorale, inclusiv în ceea ce priveşte autorităţile competente. De altfel, în cazurile în care sunt semnalate ilegalităţi, urmează a fi sesizate autorităţile publice în vederea aplicării sancţiunilor prevăzute de lege.

152. Potrivit organelor de drept responsabile, interpelate de Curte, nu au fost înregistrate sesizări sau investigații privind influențarea necuvenită a opțiunii electorale a cetățenilor din stânga Nistrului care au votat în secțiile speciale.

153. Curtea constată că anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă, iar aceasta este de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la cel de-al doilea tur de scrutin, precum și faptul că cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.

154. În acest sens, Curtea constată că circumstanțele semnalate nu sunt de natură să conducă la anularea alegerilor, întrucât nu demonstrează o fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului. Or, având în vedere diferența de 67.488 de voturi între cei doi concurenți electorali exprimate în cel de-al doilea tur de scrutin, cele 16.728 voturi, chiar și în eventualitatea vicierii votului, nu au fost de natură să influențeze rezultatul final al alegerilor.

155. În același timp, Curtea reține, corupția electorală, în care liderii politici folosesc beneficiile obținute abuziv pentru a influența alegerile, este o formă a corupției politice.

156. Coruperea alegătorilor constituie oferirea sau darea de bani, bunuri, servicii ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să îşi exercite drepturile electorale într-un anumit mod în cadrul alegerilor. În acest sens, art. 38 alin. (5) din Codul electoral interzice concurenților electorali să propună alegătorilor bani, cadouri, să distribuie fără plată bunuri materiale, inclusiv din ajutoarele umanitare sau din alte acțiuni de binefacere. Pe de altă parte, Curtea constată lipsa incriminării în Codul penal a coruperii alegătorilor în cadrul alegerilor prezidențiale, similar incriminării oferirii sau dării de bani, bunuri, servicii ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să îşi exercite drepturile sale electorale într-un anumit mod în cadrul alegerilor parlamentare, locale ori în cadrul referendumului (art. 181/1). Pentru acest motiv, Curtea consideră necesar să adopte o Adresă (4) pentru a semnala Parlamentului necesitatea eliminării acestei lacune legislative.

157. Curtea reține, coruperea alegătorilor trebuie privită ca o gravă încălcare a principiilor alegerilor libere și democratice, inclusiv a procesului echitabil și transparent al alegerilor. Asemenea încălcări creează precondiții pentru a pune la îndoială legalitatea și legitimitatea alegerilor. De asemenea, aceste încălcări pot influența considerabil asupra rezultatelor alegerilor.

c) Implicarea reprezentanților Bisericii Ortodoxe din Moldova în campania electorală

158. Potrivit contestatarei, contrar prevederilor legale, mai mulţi reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe din Moldova au intervenit abuziv în procesul de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, îndemnând enoriaşii, prin apeluri ameninţătoare, prin informaţii defăimătoare şi care nu corespund adevărului, să voteze pentru contracandidatul său.

159. În sprijinul alegațiilor sale, contestatara invocă următoarele fapte:

- declaraţia din 27 octombrie 2016 a cet. Cantarean Nicolae (Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove Vladimir);

- conferinţa de presă organizată de 4 reprezentanţi ai Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove, instigaţi de cet. Mihăescu Nicolae (episcopul Markel);

- apelurile instigatoare ale călugărului Nicolae de la Mănăstirea Japca;

- afișarea în public a contracandidatului în compania reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe din Moldova sau în incinta locaşurilor de cult.

160. Curtea reține că nici una din aceste pretenții nu a făcut obiectul contestației în instanțele de judecată până în ziua scrutinului prezidenţial.

161. Cu toate acestea, Curtea ține să sublinieze că, potrivit art. 31 alin. (4) din Constituție, cultele religioase sunt autonome și separate de stat.

162. În jurisprudența sa, Curtea a menţionat că păstrarea atitudinii neutre faţă de religie a fost instituită ca principiu de la fondarea statului Republica Moldova. În particular, s-a evitat preluarea unei religii de stat şi a fost interzisă orice ideologie oficială a statului. Astfel, s-a optat pentru consacrarea neutralităţii religioase şi promovarea pluralismului ca principii constituţionale. Acest fapt denotă că principiul laicităţii constituie parte a identităţii constituţionale a Republicii Moldova, care obligă statul să adopte o atitudine neutră în funcţionarea cultelor religioase, garantând astfel respectarea drepturilor fundamentale ale fiecărei persoane (HCC nr.14 din 16 mai 2016).

163. Curtea reține că potrivit art. 15 alin. (2) din Legea nr. 125 din 11 mai 2007 privind libertatea de conştiinţă, de gândire şi de religie: „Cultele religioase şi părţile lor componente se vor abţine de la exprimarea sau manifestarea publică a preferinţelor lor politice sau favorizarea vreunui partid politic ori a vreunei organizaţii social-politice."

164. De asemenea, art.38 alin. (3) din Codul electoral interzice finanţarea ori susţinerea materială sub orice formă, directă şi/sau indirectă, a activităţii partidelor politice, a campaniilor electorale/ concurenţilor electorali de către organizațiile religioase.

165. Curtea acceptă argumentele contestatarei privind implicarea agresivă în cadrul alegerilor prezidențiale a reprezentanților Mitropoliei Moldovei, care au utilizat un limbaj extremist, xenofob, homofob și sexist în adresa acesteia, fapt confirmat și de rapoartele observatorilor naționali și internaționali (a se vedea §§ 54, 69, supra).

166. Curtea reține că un asemenea comportament este contrar prevederilor Constituției.

167. În acest context, Curtea reține că efectuarea agitaţiei electorale şi/sau susţinerea financiară sau materială a concurenţilor electorali, desfăşurarea de acţiuni prin care se încalcă Constituţia Republicii Moldova constituie temeiuri pentru suspendarea activităţii cultelor religioase şi a părţilor lor componente (articolul 24 din Legea privind libertatea de conștiință). Activitatea cultelor religioase şi a părţilor lor componente poate fi suspendată pe cale judiciară, pe o perioadă de până la un an. În cazul în care cultele religioase sau părţile lor componente desfăşoară acţiuni grave, activitatea acestora poate fi încetată pe cale judiciară. Ministerul Justiţiei are dreptul de a acţiona în instanţa de judecată cultele religioase sau părţile lor componente înregistrate pentru suspendarea sau încetarea activităţii acestora dacă prezintă dovezi concludente privind existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute de lege.

168. Curtea constată că toate autorităţile statului responsabile de procesul electoral şi activitatea cultelor religioase nu şi-au onorat obligaţia pozitivă de a împiedica şi sancţiona implicarea cultelor religioase în procesul electoral. Din aceste considerente, Curtea emite o Adresă Parlamentului (5) în vederea instituirii unor mecanisme sancționatorii prompte și imediate, inclusiv în ordine penală, pentru orice tentativă de implicare a cultelor religioase în campaniile electorale.

d) Votarea multiplă

169. Potrivit contestatarei, au fost constatate 8 cazuri în care anumiţi cetăţeni au votat multiplu sau în locul altor persoane.

170. Potrivit CEC, prin intermediul sistemului electronic au fost depistate câteva tentative de a vota în locul altei persoane, nu însă şi votarea de către aceleaşi persoane de mai multe ori. În fiecare caz, au fost sesizate organele de drept, cazurile au fost documentate şi pornită urmărirea penală, în baza articolelor 181 şi 182 din Codul penal. Astfel, nu a fost înregistrat nici un caz de votare multiplă, ci cazuri izolate de tentativă de a vota în locul altei persoane. De fiecare dată CEC a depistat şi a stopat aceste ilegalități prin utilizarea sistemului său electronic.

171. Prin urmare, în ceea ce priveşte suspiciunea referitoare la existenţa unor cazuri de vot multiplu, Curtea reţine că probatoriul depus nu confirmă astfel de situaţii.

172. Astfel, alegaţiile referitoare la fraudarea alegerilor prin votul multiplu nu se fundamentează pe dovezi în sensul prevederilor legale.

e) Distribuirea de către reprezentanții contracandidatului electoral Igor Dodon a materialelor cu caracter defăimător

173. Potrivit contestatarei, la 28 octombrie 2016 simpatizanţii săi din teritoriu au semnalat distribuirea prin satele şi oraşele ţării a pliantelor cu conţinut denigrator.

174. La 4 noiembrie 2016 agitatorii contracandidatului au diseminat prin sate şi oraşe ediţia specială a ziarului ,,Socialiştii", care conţinea informaţii defăimătoare şi cu caracter ofensator în adresa concurentului electoral Maia Sandu. Astfel, în acest ziar era indicat eronat că Maia Sandu ar fi avut o înţelegere mutuală cu cancelarul federal german Angela Merkel vizând acceptarea venirii în Republica Moldova a refugiaţilor sirieni după preluarea mandatului de şef de stat.

175. În absenţa unor acte relevante de constatare a încălcărilor, Curtea este în imposibilitatea de a stabili impactul acestor pliante asupra rezultatelor alegerilor.

f) Favorizarea de către instituțiile mass-media a contracandidatului electoral

176. Potrivit contestatarei, din raportul de monitorizare a mass-media în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale 2016, realizat de Asociaţia Presei Independente, rezultă că Igor Dodon a fost concurentul cel mai favorizat din punctul de vedere al contextului apariţiilor. Acesta a apărut de 116 ori în lumină pozitivă şi de 80 ori în lumină negativă. Maia Sandu a fost mai mult defavorizată, apărând în lumină negativă de 146 ori şi în lumină pozitivă de 103 ori.

177. Curtea reține că mass-media este elementul fundamental al unei societăți democratice. Mass-media este un instrument pentru exercitarea puterii și influențarea opiniei.

178. Curtea reține că organizarea unor alegeri libere şi corecte presupune asigurarea unui mediu informaţional şi mediatic echidistant, care respectă normele legale şi codul deontologic al jurnalistului.

179. Funcția principală a presei în societățile democratice constă în reflectarea faptelor și evenimentelor politice în mod obiectiv, imparțial și deschis, promovarea unui număr mare de opinii și puncte de vedere, precum și interpretarea știrilor în așa fel încât publicul să înțeleagă relevanța informațiilor pe care le primeşte. Acesta este principiul de bază care fundamentează ideea unui jurnalism de „advocacy", scopul căruia este promovarea participării cetățenilor la viața publică. Din această perspectivă, presa promovează și protejează drepturile și interesele cetățenilor prin rolul său de „watchdog"(„câine de pază").

180. Curtea menționează că, potrivit art. 64 din Codul electoral, radiodifuzorii, în cadrul tuturor programelor lor, şi mijloacele de informare în masă scrise fondate de autorităţi publice au obligaţia de a respecta principiile de echitate, responsabilitate, echilibru şi imparţialitate în reflectarea alegerilor. Radiodifuzorii publici acordă concurenţilor electorali timpi de antenă gratuit, în mod echitabil şi fără discriminare, în baza principiilor de transparenţă şi obiectivitate.

181. Curtea menționează că mass-media este cel mai important actor care facilitează schimbul de idei între electorat și concurenții electorali și care construiește identitatea electoratului.

182. Dreptul alegătorilor de a-și face o alegere informată include și faptul că mijloacele mass-media trebuie să îi informeze într-un mod profesionist și exact despre platformele și viziunile candidaților, precum și despre evenimentele din cadrul campaniei electorale și al procesului electoral.

183. În ceea ce privește reflectarea alegerilor prezidențiale de către mijloacele de informare în masă, Curtea constată că în rapoartele observatorilor internaționali se subliniază lipsa de autonomie a surselor media faţă de interesul politic şi de afaceri, inclusiv din cauza concentrării ridicate de proprietate a surselor media în mâinile unor grupuri de interese, fapt care ameninţă în mod continuu pluralismul de opinie.

184. Curtea observă că CCA a sancționat succesiv radiodifuzorii pentru reflectarea dezechilibrată și părtinitoare a campaniei prezidențiale, inclusiv pentru încălcarea Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova.

185. Curtea constată că, potrivit actualelor reglementări, Consiliul Coordonator al Audiovizualului examinează contestaţiile privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzori în ordine generală. Acest fapt face practic imposibilă aplicarea sancțiunilor în timp util și proporțional gravității comise, iar drept consecință, limitează posibilitatea publicului de a-și forma în mod imparțial opinia politică și de a oferi condiții egale pentru candidații electorali.

186. Ținând cont de rolul şi importanta presei, Curtea subliniază necesitatea instituirii unor instrumente eficiente, care ar permite autorităţilor responsabile aplicarea unor sancțiuni cu executare imediată şi disuasive, cum ar fi suspendarea dreptului de emisie pentru întreaga perioadă a campaniei electorale pentru acele instituții media care încalcă obligaţia de imparţialitate în perioada electorală. Pentru aceste motive, Curtea va formula o Adresă Parlamentului (6), în vederea modificării legislației cu privire la răspunderea radiodifuzorilor în perioada campaniilor electorale.

4.4. Concluzii generale

187. Curtea constată că alegerile pentru funcția de Preşedinte al Republicii Moldova din anul 2016 s-au organizat şi s-au desfăşurat pe fondul unei crize politice, financiare şi sociale, agravată de neîncrederea în instituțiile statului.

188. Acest fapt nu poate fi ignorat, fenomenele arătate fiind generate, în principal, de deficienţele legislaţiei electorale, de natură să genereze insecuritate juridică. Curtea observă că pentru desfășurarea scrutinului prezidențial Codul electoral a fost modificat şi completat în mod substanţial cu câteva luni înainte de data organizării alegerilor. Or, în lipsa acestor modificări desfășurarea alegerilor ar fi fost imposibilă.

189. Deși cadrul juridic asigură o bază adecvată pentru realizarea alegerilor democratice, totuşi, există anumite lacune şi ambiguităţi. Acestea se referă, în particular, la colectarea şi verificarea semnăturilor în susţinerea candidaţilor, finanţarea şi realizarea campaniei electorale, rezoluţia efectivă a disputelor electorale, punerea în aplicare a prevederilor privind mass-media şi a prevederilor privind desfășurarea celui de-al doilea tur al scrutinului prezidenţial. Aceste lacune sunt semnalate și de observatorii naționali și internaționali și au dus la implementarea defectuoasă a prevederilor legale.

190. Se constată, de asemenea, o serie de imperfecţiuni ale legii în versiunea modificată, de exemplu, în ceea ce priveşte organizarea votării în secţiile speciale (care a generat suspiciuni referitoare la exercitarea unor practici de tipul „turism electoral"), în secțiile de votare din străinătate.

191. În acest context, Curtea Constituţională subliniază necesitatea ca întreaga legislaţie electorală referitoare la alegerea Președintelui, Parlamentului, precum şi a autorităţilor administraţiei publice locale să fie reexaminată, urmând a fi concentrată într-un Cod electoral revizuit, ale cărui dispoziţii comune şi speciale să asigure, în concordanţă cu principiile constituţionale, organizarea unor alegeri democratice, corecte şi transparente. În acest sens, Curtea a formulat 6 Adrese Parlamentului.

192. Observaţiile expuse nu sunt însă de natură să determine o altă concluzie decât aceea la care a condus examinarea pretențiilor formulate şi a probelor prezentate de autorii cererii pentru anularea alegerilor. Frauda invocată constituie, în realitate, aşa cum rezultă din aceste probe, o serie de elemente secvenţiale, care nu au format un fenomen cu vocaţia de a schimba voinţa alegătorilor, în sensul unei modificări a atribuirii mandatului. Cu privire la aceste eventuale încălcări ale legii, rămâne în sarcina autorităţilor competente cercetarea faptelor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege.

193. Pentru considerentele expuse, cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, desfăşurate în turui doi din data de 13 noiembrie 2016, urmează să fie respinsă.

194. În exercitarea atribuţiilor care-i revin potrivit Constituţiei, Curtea Constituţională confirmă rezultatul scrutinului prezidenţial, potrivit căruia la 13 noiembrie 2016 dl Igor Dodon a fost ales Președinte al Republicii Moldova.

III. Validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova

195. În temeiul articolelor 79 alin. (1) din Constituție şi 112 din Codul electoral, mandatul Președintelui Republicii Moldova este validat de Curtea Constituțională.

196. Potrivit articolului 112 alin. (2) din Codul electoral, până la validarea mandatului, candidatul ales în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova prezintă Curţii Constituţionale confirmarea faptului că nu este membru al vreunui partid politic şi nu îndeplineşte nici o altă funcţie publică sau privată.

197. În acest sens, la 24 noiembrie 2016 dl Igor Dodon a informat Curtea, în ordinea stabilită de lege, despre încetarea calității de membru de partid.

198. La 12 decembrie 2016 candidatul ales în funcția de Preşedinte al Republicii Moldova a prezentat Curții cererea de demisie din funcția de deputat, ales din partea Partidului Socialiştilor din Republica Moldova.

199. În şedinţa plenară nu au fost stabilite circumstanţe de natură să împiedice validarea mandatului dlui Igor Dodon pentru funcţia de Președinte al Republicii Moldova.

200. Având în vedere cele expuse, Curtea validează mandatul Președintelui Republicii Moldova, ales în cadrul alegerilor din 13 noiembrie 2016.

Din aceste motive, în temeiul articolelor 135 și 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 lit. d) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, 111 și 112 din Codul electoral, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se confirmă rezultatele alegerii Președintelui Republicii Moldova din 13 noiembrie 2016.

2. Se validează alegerea dlui Igor Dodon în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.

3. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Preşedinte Alexandru TĂNASE

Chişinău, 13 decembrie 2016
HCC nr.34
Dosarul nr. 139e/2016

Tel.: +373 22 25-37-08
Fax.: +373 22 25-37-46
Total vizitatori: 4584276  //   Vizitatori ieri: 7216  //   azi: 663  //   Online: 23
Acces rapid