DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 147g/2020
privind excepția de neconstituționalitate a articolului 141 alin. (3), precum și a unor texte din articolele 140 alin. (1) lit. p) și 142 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor
(încălcarea gravă a legislației în sectorul bancar)

CHIŞINĂU 
18 martie 2021

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dlui Gheorghe Reniță, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată pe 8 septembrie 2021,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând pe 18 martie 2021, în camera de consiliu, 

Pronunță următoarea decizie: 

ÎN FAPT 

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 141 alin. (3), precum și a sintagmei „încălcare gravă” din articolul 140 alin. (1) lit. p) și a termenului „gravitate” din articolul 142 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor, ridicată de dnii avocați Vladislav Roșca și Marin Baltă, în interesele dlui Corneliu Ghimpu, reclamant în dosarul nr. 3-4894/2019, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dl judecător Alexei Paniș, în baza articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție.

A. Circumstanțele litigiului principal

3. Pe 4 octombrie 2019, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a pronunțat hotărârea nr. 254, prin care B.C. „Victoriabank” S.A. și dl Corneliu Ghimpu – fost membru al Comitetului de Direcție din cadrul băncii menționate, precum și o altă persoană au fost sancționați pentru încălcări grave ale prevederilor Legii nr. 308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului și ale Legii nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor. În particular, dl Corneliu Ghimpu a fost sancționat cu avertisment și i s-a aplicat o interdicție pentru o perioadă de doi ani de a ocupa funcții de conducere și funcții-cheie în vreo bancă.

4. Dl Corneliu Ghimpu a contestat această hotărâre în instanța de judecată.

5. Pe 27 iulie 2020, în cadrul ședinței de judecată, domnii avocați Vladislav Roșca și Marin Baltă au ridicat, în interesele domnului Corneliu Ghimpu, excepția de neconstituționalitate a articolului 141 alin. (3), a sintagmei „încălcare gravă” din articolul 140 alin. (1) lit. p) și a termenului „gravitate” din articolul 142 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor.

6. Printr-o încheiere din 5 septembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia.

B. Legislația pertinentă 

7. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

„[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 15

Universalitatea

„Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle

„[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. În acest scop statul publică și face accesibile toate legile și alte acte normative.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

8. Prevederile relevante ale Legii nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor sunt următoarele:

Articolul 140

Faptele sancţionabile

„(1) Banca Naţională a Moldovei are competenţa aplicării sancţiunilor şi măsurilor sancţionatorii prevăzute la art. 141 în toate cazurile în care constată că o bancă şi/sau oricare dintre persoanele prevăzute la art. 43 se fac vinovate de următoarele fapte:

[…]

p) banca a comis o încălcare gravă a prevederilor art. 95 din prezenta lege şi/sau a prevederilor Legii nr. 308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, şi/sau ale actelor normative emise în vederea executării acestei legi, inclusiv neîndeplinirea deciziei de sistare a executării activităţilor sau a tranzacţiilor suspecte, precum şi a deciziei de sistare a bunurilor suspecte, emise de către organul învestit cu atribuţii de prevenire şi de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului;

[…].”

Articolul 141

Sancţiunile şi măsurile sancţionatoare aplicabile

„[…]

(3) Măsurile sancţionatoare prevăzute la alin. (2) pot fi aplicate concomitent cu dispunerea de sancţiuni sau independent de acestea.

[…].”

Articolul 142

Aplicarea sancţiunilor şi a altor măsuri sancţionatoare

„[…]

(2) La stabilirea tipului sancţiunii sau a măsurii sancţionatoare şi a cuantumului amenzii, Banca Naţională a Moldovei are în vedere toate circumstanţele relevante ale săvârșirii faptei, inclusiv următoarele aspecte, după caz:

a) gravitatea şi durata faptei;

[…].”

ÎN DREPT 

A. Argumentele autorilor excepției de neconstituționalitate 

9. Autorii excepției de neconstituționalitate afirmă că în cadrul normativ din Republica Moldova nu există o clasificare a gravității încălcării prevăzute de articolul 140 alin. (10) lit. p) din Legea privind activitatea băncilor. Acest fapt ar permite aplicarea prevederilor legale de o manieră arbitrară și abuzivă. În acest fel, ar fi încălcată condiția calității normelor juridice.

10. Cu referire la termenul „gravitate” de la articolul 142 alin. (2) lit. a) din Legea privind activitatea băncilor, autorii sesizării susțin că Legea nu reglementează criterii care să permită identificarea și calificarea încălcărilor după gravitate.

11. În opinia acestora, dispozițiile contestate încalcă articolele 1 alin. (3), 15, 23 și 54 din Constituție.

B. Aprecierea Curții 

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind activitatea băncilor, ține de competența Curții Constituționale.

14. Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reprezentanții unei părți din proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie articolul 141 alin. (3), precum și sintagma „încălcare gravă” din articolul 140 alin. (1) lit. p) și termenul „gravitate” din articolul 142 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor.

16. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză în care a fost contestată o hotărâre pronunțată în baza prevederilor contestate. Prin urmare, Curtea consideră că prevederile contestate pot fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

17. Curtea observă că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

18. Curtea reține că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept din Constituție în cauza concretă pendinte în fața instanțelor de judecată. Curtea trebuie să verifice, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință în vreun drept fundamental (DCC nr. 8 din 24 ianuarie 2020, § 27; DCC nr. 24 din 2 martie 2020, § 18; DCC nr. 63 din 11 iunie 2020, § 19; DCC nr. 64 din 11 iunie 2020, § 19; DCC nr. 27 din 16 februarie 2021, § 16).

19. Autorii excepției de neconstituționalitate pretind că dispozițiile criticate ar fi imprevizibile și că ar contraveni articolelor 1 alin. (3) [preeminența dreptului], 15 [universalitatea], 23 [calitatea legii] și 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituție.

20. În jurisprudența sa, Curtea a subliniat că articolele 1 alin. (3), 15, 23 și 54 din Constituție nu au o aplicabilitate de sine stătătoare (a se vedea DCC nr. 56 din 2 iunie 2020, §§ 23-24; DCC nr. 162 din 29 decembrie 2020, § 26). Pentru a fi aplicabile, autorii excepției de neconstituționalitate trebuie să demonstreze existența unor ingerințe în drepturile fundamentale.

21. Curtea constată că autorii excepției de neconstituționalitate nu au invocat că prevederile contestate ar fi contrare vreunui drept garantat de Constituție și, în consecință, nu au demonstrat existența unor ingerințe în drepturile fundamentale. Această constatare este suficientă pentru a declara sesizarea privind excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă.

22. Totodată, Curtea reține că prevederile constestate sunt aplicabile profesioniștilor din domeniul bancar. Curtea reamintește că sfera de aplicare a conceptului de previzibilitate depinde în mare măsură de conţinutul instrumentului în cauză, de domeniul pe care îl reglementează, precum şi de numărul şi statutul destinatarilor săi. Persoanele care au o activitate profesională trebuie să dea dovadă de o prudenţă mai mare în cadrul activităţii lor şi este de aşteptat ca aceştia să-şi asume riscurile inerente activităţii lor (a se vedea cauzele Sekmadienis Ltd. v. Lituania, 30 ianuarie 2018, § 65; Satakunnan Markkinapörssi Oy şi Satamedia Oy v. Finlanda [MC], 27 iunie 2017, § 145; Magyar Kétfarkú Kutya Párt v. Ungaria [MC], 20 ianuarie 2020, § 94).

23. Prin urmare, în baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. 

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E: 

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 141 alin. (3), precum și a sintagmei „încălcare gravă” din articolul 140 alin. (1) lit. p) și a termenului „gravitate” din articolul 142 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor, ridicată de dnii avocați Vladislav Roșca și Marin Baltă, în interesele dlui Corneliu Ghimpu, reclamant în dosarul nr. 3-4894/2019, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. 

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

Președinte                                            Domnica MANOLE

Chișinău, 18 martie 2021
DCC nr. 29
Dosarul nr. 147g/2021