Decizia nr. 116 din 11.10.2018

Decizia nr. 11.10.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.139g/2018 privind excepția de neconstituționalitate a art. IV pct. 7 din Legea nr. 71 din 12 aprilie 2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative și a pct. 9) din Anexa nr. 5 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016, nr. 156 din 1 iulie 2016


Subiectul sesizării: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, dna avocat Viorica Gligor


Decizia:
1. d_116_2018_139g_2018_rou.pdf
2. d_116_2018_139g_2018_rus.pdf


Sesizări:


DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr.139g/2018
privind excepția de neconstituționalitate a art. IV pct. 7 din Legea nr. 71 din 12 aprilie 2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative și a pct. 9) din Anexa nr. 5 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016, nr. 156 din 1 iulie 2016

CHIŞINĂU
11 octombrie 2018

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,
dlui Aurel BĂIEŞU,
dlui Igor DOLEA,
dlui Victor POPA,
dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
cu participarea dnei Ludmila Chihai, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 10 octombrie 2018,
Înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând pe 11 octombrie 2018 în camera de consiliu,

Prezintă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a art. IV pct. 7 din Legea nr. 71 din 12 aprilie 2015 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative și a pct. 9) din Anexa nr. 5 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016, nr. 156 din 1 iulie 2016, ridicată de către dna avocat Viorica Gligor, în dosarul nr. 3-224/18, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională pe 10 octombrie 2018 de către dna judecător Victoria Sanduța de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

A. Circumstanțele litigiului principal

3. Pe 30 decembrie 2016, dl Victor Pruteanu a demisionat din funcția de judecător de la Curtea de Apel Chișinău. Potrivit articolului 26 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, Curtea de Apel Chișinău i-a calculat o indemnizație unică de concediere în sumă de 237924 lei. Din indemnizația unică de concediere s-a reținut impozitul pe venit în sumă de 40256,74 lei și contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă de 14275,44 lei.

4. Pe 19 februarie 2018, dl Victor Pruteanu a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Curții de Apel Chișinău și a Ministerului Finanțelor cu privire la caracterul ilegal al reținerii sumei de 54532,18 lei din indemnizația unică de concediere și dispunerea achitării acesteia de la bugetul de stat.

5. În cadrul ședinței de judecată, dna avocat Viorica Grigor, care reprezintă interesele dlui Victor Pruteanu, a ridicat excepția de neconstituționalitate a art. IV pct. 7 din Legea nr. 71 din 12 aprilie 2015 și a pct. 9) din Anexa nr. 5 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016.

6. Prin încheierea din 28 septembrie 2018, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

B. Legislația pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 16
Egalitatea

„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20
Accesul liber la justiţie

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 58
Contribuţii financiare

„(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.

(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.

(3) Orice alte prestaţii sînt interzise, în afara celor stabilite prin lege."

8. Prevederile relevante ale Codului fiscal, adoptat prin Legea nr. 1163 din 24 aprilie 1997, sunt următoarele:

Articolul 20
Sursele de venit neimpozabile

„În venitul brut nu se includ următoarele tipuri de venit:

[...]

g) indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei;

[Lit. g) art. 20 abrogată prin Legea nr. 71 din 12.04.2015, în vigoare 01.05.2015]

[...]"

9. Prevederile relevante ale Legii nr. 71 din 12 aprilie 2015 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative sunt următoarele:

Art.IV. - Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

[...]

7. Articolul 20:

litera g) se abrogă;

[...]"

10. Prevederile relevante ale Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016, nr. 156 din 1 iulie 2016, sunt următoarele:

Art.11. - Tipurile de drepturi şi de venituri din care, prin derogare de la art.23 din Legea nr.489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii se prezintă în anexa nr.5.

[...]

Anexa nr.5
Tipuri de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii

„Prin derogare de la art. 23 din Legea nr. 489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii (inclusiv contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii de 6% din salariu şi din alte drepturi plătite de angajator angajatului) din următoarele drepturi şi venituri:

[...]

9) indemnizaţia de eliberare din serviciu în mărimile indicate la art. 186 din Codul muncii nr.154-XV din 28 martie 2003, plătită conform legislaţiei, cu excepţia indemnizaţiei unice acordate potrivit art.42 alin.(3) din Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, art.25 alin.(1) din Legea nr.768-XIV din 2 februarie 2000 privind statutul alesului local, art.45 din Legea serviciului în organele vamale nr.1150-XIV din 20 iulie 2000, art. 26 alin. (3) din Legea nr.544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, art. 72 alin. (3) din Legea nr.294-XVI din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură, art.17 alin.(1) din Legea nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică şi art.21 alin.(1) din Legea nr.80 din 7 mai 2010 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică;

[...]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

11. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține că prevederile contestate, care se referă la calcularea și la reținerea impozitului pe venit și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii din indemnizația unică de concediere stabilită și plătită judecătorului, diminuează drepturile și interesele legale ale acestuia și instituie un tratament discriminatoriu în raport cu alți contribuabili.

12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile contestate contravin articolelor 1 alin. (3), 7, 15, 16 alin. (2), 20, 54 alin. (1) și 58 alin. (2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Legii nr. 71 din 12 aprilie 2015 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016, nr. 156 din 1 iulie 2016, ține de competența Curții Constituționale.

15. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituţie.

16. Curtea reține că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. IV pct. 7 din Legea nr. 71 din 12 aprilie 2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, prin care s-a abrogat lit. g) din articolul 20 din Codul fiscal, care prevedea ca sursă de venit neimpozabil indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei, precum și prevederile pct. 9) din Anexa nr. 5 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016, nr. 156 din 1 iulie 2016, care stabilesc că din indemnizaţiile unice acordate potrivit articolului 26 alin. (3) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului se calculează contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii.

17. Deși autorul excepției a invocat încălcarea prevederilor articolelor 1 alin. (3), 7, 15, 16 alin. (2), 20, 54 alin. (1) și 58 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că acesta nu a prezentat argumente referitoare la susținerile sale.

18. Cu referire la pretinsa încălcare a articolului 1 alin. (3), care prevede că Republica Moldova este un stat de drept; a articolului 4, în conformitate cu care dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile omului se interpretează și se aplică în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte; a articolului 7, care consacră supremația Constituției; a articolului 15, care stabilește principiul universalității drepturilor și libertăților, Curtea subliniază că aceste norme comportă un caracter general și nu pot constitui repere individuale și separate.

19. În jurisprudența sa, Curtea a reiterat că articolul 16 din Constituţie intervine atunci când situaţia la care se referă dezavantajul implică una din condiţiile de exercitare a unui drept garantat sau dacă măsurile criticate vizează exercitarea unui drept garantat. Pentru ca articolul 16 să fie incident, este suficient ca situaţia reglementată de normele contestate să intre în domeniul de aplicare al uneia sau mai multor dispoziţii ale Constituţiei, care garantează drepturi fundamentale (HCC nr. 12 din 1 noiembrie 2012, § 64).

20. Cu toate acestea, Curtea nu identifică, în sesizare, argumente care să susțină incidența unor drepturi garantate de Constituție și care să declanșeze, la rândul lor, acțiunea articolului 16 din Constituție.

21. Având în vedere cele menționate, Curtea reține că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este nefondată.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională și a articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicției constituţionale, Curtea Constituţională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a art. IV pct. 7 din Legea nr. 71 din 12 aprilie 2015 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative și a pct. 9) din Anexa nr. 5 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016, nr. 156 din 1 iulie 2016, ridicată de către dna avocat Viorica Gligor, în dosarul nr. 3-224/18, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Preşedinte                                   Mihai POALELUNGI

Chişinău, 11 octombrie 2018
DCC nr. 116
Dosarul nr. 139g/2018

Informații sesizări.:
+373 22 25-37-20
Relații cu presa.:
+373 69349444
Total vizitatori:   //   Vizitatori ieri:   //   azi:   //   Online:
Acces rapid