Decizia nr. 1 din 05.01.2018
Decizia nr.1 din 05.01.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr. 159g/2017 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din alin.(18) al art.36 din Legea învăţământului nr.547 din 21 iulie 1995, în vigoare până la 24 noiembrie 2014 (finanţarea de la bugetul de stat a învățământului liceal privat)
Subiectul sesizării: Curtea Supremă de Justiție, judecătorii: Maria Ghervas, Nicolae Craiu, Dumitru Mardari, Mariana Pitic, Luiza Gafton; avocat Vladimir Grosu
Decizia:
1. ro-d12018159g2017976e8.pdf
2. ro-rud1-2018159g-2017f3609.pdf
Sesizări:
DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 159g/2017
privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din alin.(18) al art.36 din Legea învăţământului nr.547 din 21 iulie 1995, în vigoare până la 24 noiembrie 2014
(finanţarea de la bugetul de stat a învățământului liceal privat)
CHIŞINĂU
5 ianuarie 2018
Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
Dl Tudor PANȚÎRU, preşedinte,
Dl Igor DOLEA,
Dl Victor POPA,
Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
cu participarea dlui Gheorghe Reniță, grefier,
Având în vedere sesizarea depusă la 5 decembrie 2017,
Înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 5 ianuarie 2018 în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului „instituţiile de învățământ preşcolar, primar şi gimnazial pot beneficia, după acreditarea acestora, şi de finanţare de la bugetul de stat" din alin.(18) al art.36 din Legea învăţământului nr.547 din 21 iulie 1995, în vigoare până la 24 noiembrie 2014, ridicată de către avocatul Vladimir Grosu în dosarul nr. 2rac-386/2017, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.
2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 5 decembrie 2017 de către judecătorii Maria Ghervas, Nicolae Craiu, Dumitru Mardari, Mariana Pitic și Luiza Gafton, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016.
A. Circumstanţele litigiului principal
3. La 12 iunie 2014, Liceul de Limbi Moderne şi Management a depus la Judecătoria Centru, mun. Chişinău, o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chişinău, cu privire la încasarea alocațiilor prevăzute pentru desfăşurarea procesului de învăţământ.
4. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, din 21 octombrie 2014, acţiunea a fost admisă, fiind dispusă încasarea de la Consiliul municipal Chişinău în beneficiul Liceului de Limbi Moderne şi Management a sumei de 5 541 383,79 lei cu titlu de mijloace financiare pentru finanţarea elevilor pentru anii de studii 2006 - prima jumătate a anului 2014.
5. La 17 mai 2017, prin Decizia Curţii de Apel Chişinău, a fost admis apelul declarat de Consiliul municipal Chişinău, fiind modificată hotărârea instanţei de fond prin micşorarea sumei mijloacelor financiare dispuse a fi alocate.
6. La 11 august 2017, Liceul de Limbi Moderne şi Management a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție.
7. La 6 noiembrie 2017, avocatul Vladimir Grosu a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a textului „instituţiile de învățământ preşcolar, primar şi gimnazial pot beneficia, după acreditarea acestora, şi de finanţare de la bugetul de stat" din alin.(18) al art.36 din Legea învăţământului nr.547 din 21 iulie 1995, în vigoare până la 24 noiembrie 2014.
8. Prin încheierea din 29 noiembrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării în adresa Curții Constituţionale pentru soluţionare.
B. Legislaţia pertinentă
9. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art. 140) sunt următoarele:
Articolul 35
Dreptul la învăţătură
„(1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învățământul general obligatoriu, prin învățământul liceal şi prin cel profesional, prin învățământul superior, precum şi prin alte forme de instruire şi de perfecţionare.
(2) Statul asigură, în condiţiile legii, dreptul de a alege limba de educare şi instruire a persoanelor.
(3) Studierea limbii de stat se asigură în instituţiile de învățământ de toate gradele.
(4) Învățământul de stat este gratuit.
(5) Instituţiile de învățământ, inclusiv cele nestatale, se înfiinţează şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii.
(6) Instituţiile de învățământ superior beneficiază de dreptul la autonomie.
(7) Învățământul liceal, profesional şi cel superior de stat este egal accesibil tuturor, pe bază de merit.
(8) Statul asigură, în condiţiile legii, libertatea învățământului religios. Învățământul de stat este laic.
(9) Dreptul prioritar de a alege sfera de instruire a copiilor revine părinţilor."
10. Prevederile relevante ale Legii învățământului nr.547 din 21 iulie 1995, în vigoare până la 24 noiembrie 2014 (M.O., 1995, nr.62-63, art.692), sunt următoarele:
Articolul 36
Învățământul privat
„(1) Instituţiile de învățământ privat se pot înfiinţa, reorganiza sau desfiinţa la iniţiativa persoanelor fizice şi juridice, cu acordul Ministerului Educaţiei, în formele prevăzute de legislaţia civilă pentru organizaţiile necomerciale.
[...]
(18) Finanţarea instituţiilor de învățământ privat se efectuează din sursele fondatorilor, din taxele de şcolarizare, din sponsorizări, credite, donaţii. Instituţiile de învățământ preşcolar, primar şi gimnazial pot beneficia, după acreditarea acestora, şi de finanţare de la bugetul de stat, în limitele normativelor instituţiilor de stat, în modul stabilit de Guvern.
[...]"
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate
11. Autorul excepției de neconstituționalitate susţine că învăţământul constituie o prioritate naţională, iar prin excluderea finanţării de la bugetul de stat a ciclului liceal din instituţiile de învăţământ private se încalcă dreptul la învăţătură, garantat de articolul 35 din Constituţie.
12. De asemenea, prin excluderea finanţării de la bugetul de stat a elevilor din clasele liceale din instituţiile de învăţământ private se încalcă dreptul părinţilor de a alege sfera de instruire a copiilor, garantat de alin. (9) al articolului 35 din Constituţie.
13. Autorul afirmă că finanţarea de la bugetul de sat a instituțiilor de învățământ private, în special, a treptei liceale, determină reducerea costurilor suportate de instituțiile de învățământ private şi, respectiv, reducerea taxelor.
14. La fel, autorul menţionează că prin aplicarea prevederilor contestate se încalcă art.16 din Constituție, întrucât ciclul liceal din instituțiile de învățământ private este exclus de la finanțarea de la bugetul de stat, spre deosebire de ciclul liceal din instituţiile publice de învăţământ. În acest sens, autorul susţine că instituţiile de învăţământ private, după acreditarea acestora, urmează a fi privite ca prestând un serviciu public de educaţie şi urmează a fi finanţate de la bugetul de stat.
15. În final, autorul consideră că prevederile contestate contravin articolelor l alin.(3), 10, 16, 35, 126 din Constituţie.
B. Aprecierea Curţii
16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea reţine următoarele.
17. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în speță a Legii învăţământului nr.547 din 21 iulie 1995, în vigoare până la 24 noiembrie 2014, ține de competența Curții Constituționale.
18. În Hotărârea nr. 2 din 9 februarie 2016 Curtea a menţionat că, pornind de la natura excepției de neconstituționalitate, ea poate fi ridicată atât asupra actelor în vigoare, cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, cât și asupra actelor care nu mai sunt în vigoare, dacă sub imperiul acestora s-au născut raporturi juridice care continuă să producă efecte, iar norma este aplicabilă raporturilor juridice litigioase și este determinantă în soluționarea cauzei.
19. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către avocatul Vladimir Grosu în dosarul nr. 2rac-386/2017, pendinte la Curtea Supremă de Justiție, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016.
20. Curtea reiterează că prerogativa de a soluționa excepțiile de neconstituționalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituție, presupune stabilirea corelației dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.
21. Curtea menţionează că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul „instituţiile de învățământ preşcolar, primar şi gimnazial pot beneficia, după acreditarea acestora, şi de finanţare de la bugetul de stat" din alin.(18) al art.36 din Legea învăţământului nr.547 din 21 iulie 1995, în vigoare până la 24 noiembrie 2014.
22. Examinând excepţia, Curtea constată că autorul susţine că prin excluderea claselor liceale din instituțiile de învățământ private de la finanțarea de la bugetul de stat se încalcă articolele l alin.(3), 10, 16, 35, 126 din Constituţie.
23. Curtea reţine că articolul 35 din Constituţie garantează, cu titlu de principiu, dreptul la învăţătură.
24. Astfel, în Hotărârea nr. 27 din 29 septembrie 1998, Curtea a statuat că: „[...] Dreptul la învăţătură constituie unul dintre cele mai importante drepturi sociale ale omului. Acest drept creează premisele necesare pentru afirmarea plenară a personalităţii şi a demnităţii umane, precum şi pentru dezvoltarea întregii societăţi."
25. Curtea relevă că la articolul 35 alin.(1) Constituția stabilește că dreptul la învăţătură este asigurat prin: (1) învăţământul general obligatoriu; (2) învăţământul liceal şi cel profesional; (3) învăţământul superior, precum şi alte forme de instruire şi de perfecţionare. Totodată, în conformitate cu art. 35 alin.(7) din Constituţie, învăţământul liceal, profesional şi superior de stat este egal accesibil tuturor, pe bază de merit.
26. Având în vedere prevederile articolului 35 alin.(1) şi alin.(7) din Constituţie, în Hotărârea nr.7 din 16 februarie 2017 Curtea a statuat că prin învăţământul general obligatoriu constituanta legislativă a avut în vedere învăţământul primar şi gimnazial, căruia i-a acordat un regim juridic obligatoriu. Însă următoarele cicluri de învăţământ (liceal, profesional şi cel superior), aşa cum rezultă din logica interpretării art.35 din Constituţie, este accesibil tuturor numai pe bază de merit (§48).
27. În acest sens, prin raportare la prevederile Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale şi Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, în Hotărârea nr.7 din 16 februarie 2017, Curtea a reţinut că din prevederile instrumentelor juridice internaţionale rezultă că în sarcina statului incumbă obligaţia de a asigura învăţământul primar obligatoriu şi gratuit pentru toţi, de a încuraja diferite forme de învăţământ secundar, atât general, cât şi profesional, care trebuie să fie deschise şi accesibile oricărui copil, şi de a lua măsuri corespunzătoare, precum instituirea gratuităţii învăţământului şi acordarea unui ajutor financiar în caz de nevoie.
28. În acelaşi timp, Curtea reţine că, potrivit articolului 35 alin. (5) din Constituţie, instituţiile de învățământ, inclusiv cele nestatale, se înfiinţează şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. În acest sens, şi art. 72 alin. (3) lit. k) din Constituţie statuează că organizarea generală a învăţământului se reglementează prin lege organică.
29. Astfel, Curtea menționează că stabilirea politicilor de stat în sfera învăţământului şi determinarea criteriilor de organizare şi funcţionare a sistemului de învăţământ constituie un drept al legiuitorului.
30. În jurisprudenţa anterioară Curtea a menţionat că problema oportunităţii legii nu ţine de competenţa sa, aceasta fiind o atribuţie exclusivă a Parlamentului
31. Prin urmare, având în vedere dispozițiile constituționale și legale, Curtea relevă că problema abordată de autor, care vizează finanțarea de la bugetul de stat a ciclului liceal din instituțiile de învăţământ private, constituie apanajul Parlamentului.
Din aceste motive, în conformitate cu prevederile articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale și al pct. 28 lit. d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională
D E C I D E:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „instituţiile de învățământ preşcolar, primar şi gimnazial pot beneficia, după acreditarea acestora, şi de finanţare de la bugetul de stat" din alin.(18) al art.36 din Legea învăţământului nr.547 din 21 iulie 1995, în vigoare până la 24 noiembrie 2014, ridicată de către avocatul Vladimir Grosu în dosarul nr. 2rac-386/2017, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Preşedinte Tudor PANȚÎRU
Chişinău, 5 ianuarie 2018
DCC nr. 1
Dosarul nr. 159g/2017







