Decizia nr. 76 din 07.05.2026

Decizia nr. 76 din 07.05.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr. 96g/2025 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr. 141 din 20 februarie 1997 „Cu privire la modificarea hotarelor extravilanului unor localități și atribuirea terenurilor”


Subiectul sesizării: Judecătorie (instanţa de fond)


Decizia:
1. d_76_2026_96g_2025_rou.pdf


Sesizări:


—  OPINIE CONCORDANTĂ, la Decizia nr. 76 din 7 mai 2026 formulată în temeiul articolului 36 alineatul (5) din Legea nr.74/2025 cu privire la Curtea Constituțională ( Nicolae ROȘCA)

Opinie separată : opnienie_separata_76_2026_96g_2025_N_Rosca_rou.pdf


OPINIE CONCORDANTĂ,
la Decizia nr. 76 din 7 mai 2026 formulată în temeiul articolului 36 alineatul (5) din Legea nr.74/2025 cu privire la Curtea Constituțională 

Prin prezenta, îmi exprim dezacordul cu unele considerente expuse în Decizia nr. 76 din 7 mai 2026, prin care Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă sesizarea nr. 96g/2025 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 141 din 20 februarie 1997 „Cu privire la modificarea hotarelor extravilanului unor localități și atribuirea terenurilor".

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-un proces de judecată dintre Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură „Nisporeni-Silva" și Consiliul comunal Ciorești, raionul Nisporeni, în legătură cu contestarea dreptului de proprietate asupra unui teren. În sesizare s-a afirmat că terenul în litigiu împreună cu alte terenuri ale comunei Ciorești ar fi fost transmise, prin hotărârea menționată a Guvernului, în fondul forestier de stat contrar voinței autorității publice locale. Autorul sesizării a solicitat controlul constituționalității Hotărârii Guvernului prin prisma unor dispoziții ale articolelor 1, 46, 109 și 112 din Constituție. În motivarea inadmisibilității sesizării Curtea a menționat că autorul sesizării „nu a argumentat în ce mod dispoziția contestată contravine Constituției" (a se vedea DCC nr. 76 din 7 mai 2026, § 22).

Pornind de la cele menționate mai sus, subsemnatul, la adoptarea deciziei, am susținut următoarele.

 

1. În cauza în care s-a ridicat excepția calitatea de reclamant o are Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură „Nisporeni-Silva" (aflată în subordinea Agenției „Moldsilva" a Ministerului Mediului), care contestă dreptul asupra unui teren proprietate publică în raport cu pârâtul - Consiliul comunal Ciorești din raionul Nisporeni. Am susținut că, odată ce excepția de neconstituționalitate reprezintă un instrument de protecție a drepturilor fundamentale, fiind ridicată de o autoritate publică locală, subiect care prin definiție nu poate fi titular al unor drepturi fundamentale, Curtea ar fi trebuit să se pronunțe asupra faptului dacă autorul sesizării este sau nu subiect al excepției. În lipsa calității de victimă a încălcării drepturilor fundamentale, Curtea ar fi trebuit să se pronunțe dacă autorul excepției, parte în procesul judiciar, poate invoca incidența altor norme din Legea Supremă decât cele referitoare la drepturile fundamentale. În lipsa acestor clarificări, condiția obligatorie menționată la § 19 din Decizia nr. 76 din 7 mai 2026 rămâne a fi declarativă.

2. Mai mult, după cum a fost menționat, obiect al cauzei în care a fost ridicată excepția este dreptul asupra unui teren - proprietate publică. Deși autorul excepției (autoritatea publică locală) a invocat incidența articolului 46 (dreptul la proprietate privată și protecția acestuia) din Constituție, din textul sesizării, din materialele cauzei și din încheierea instanței de judecată rezultă cert că părțile litigante [unitatea administrativ-teritorială și statul prin persoana juridică-întreprindere de stat] contestă dreptul de proprietate publică asupra unui teren. Această realitate impunea Curții dezideratul de a verifica incidența normelor constituționale privind proprietatea publică în coroborare cu principiul funcționării administrației publice locale și gestionării colectivităților, principii garantate de articolul 109 alin. (2) din Constituție.

3. Totodată, am susținut cu fermitate că prerogativa Curții Constituționale de a garanta supremația Constituției constă și în protecția proprietății publice, indiferent de faptul dacă aparține statului sau unității administrativ-teritoriale. În acest sens, Legea Supremă prevede că „bogățiile de orice natură ale subsolului, spațiul aerian, apele și pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, căile de comunicație, precum și alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietății publice" (articolul 127 alin. (4)), iar proprietatea publică poate să aparțină atât statului, cât și unităților administrativ-teritoriale (articolul 127 alin. (2)). Având în vedere prevederile constituționale menționate, dar și prerogativa de a reglementa regimul general al proprietății prin lege organică (a se vedea articolul 72 alin. (3) lit. i)), legislatorul: (i) a stabilit bunurile care constituie proprietatea publică a unităților administrativ teritoriale (a se vedea, inter alia, articolul 1 alin. (6) din Legea nr.523/1999 cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale); (ii) a delimitat bunurile proprietate publică a statului de bunurile proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale (a se vedea Legea nr. 29/2018 privind delimitarea proprietății publice și legile anterioare relevante); (iii) a prevăzut modul de transmitere a bunurilor din proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale în proprietatea statului (a se vedea și Legea nr.121/2007 cu privire la administrarea și deetatizarea proprietății publice, Codul funciar); și (iv) a reglementat modul de înregistrare de stat a bunurilor imobile, a drepturilor asupra bunurilor imobile (a se vedea și articolele 446-452; 459-465 din Codul civil, Legea cu privire la cadastrul bunurilor imobile nr. 1543/1998, Legea cu privire la formarea bunurilor imobile nr.354/2004, etc.). Acest ansamblu de acte normative are ca scop, nu doar realizarea supremației normelor constituționale, dar și protejarea drepturilor asupra bunurilor imobile și asigurarea securității raporturilor juridice care au ca obiect bunuri imobile, indiferent de faptul dacă titularii de drepturi sunt subiecte de drept public sau subiecte de drept privat.

4. În dezacord cu constatările din decizia Curții, am susținut că, având în vedere complexitatea cauzei examinate, momentul adoptării actului contestat, multitudinea de reglementări legislative în domeniu adoptate ulterior actului contestat, dar și eventualele efecte juridice ale actului contestat în contextul dinamicii legislative, era imperios să se facă precizările evidențiate supra la § 3 pentru a contribui la asigurarea supremației normelor constituționale.

Din considerentele menționate am ajuns la concluzia fermă că dispozițiile contestate din Hotărârea Guvernului nr. 141 din 20 februarie 1997 „Cu privire la modificarea hotarelor extravilanului unor localități și atribuirea terenurilor" au făcut incidente articolele 109 și 127 din Constituție; totodată, și sesizarea trebuia declarată inadmisibilă din lipsa argumentării contrarietății dintre normele contestate cu aceste norme constituționale.

Judecătorul Curții Constituționale  Nicolae ROȘCA

 

 

 


DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 96g/2025
privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr. 141 din 20 februarie 1997 „Cu privire la modificarea hotarelor extravilanului unor localități și atribuirea terenurilor"

CHIȘINĂU
7 mai 2026

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dlui Sergiu LITVINENCO,
dlui Ion MALANCIUC
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA, judecători,
cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 10 aprilie 2025,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 7 mai 2026, în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a Hotărârii Guvernului nr. 141 din 20 februarie 1997 „Cu privire la modificarea hotarelor extravilanului unor localități și atribuirea terenurilor" în partea care se referă la transmiterea a 79,80 ha deținute de primăria comunei Ciorești din raionul Nisporeni către fondul forestier de stat, ridicată de reprezentantul Consiliului local Ciorești, raionul Nisporeni, dl Ion Triboi, în dosarul nr. 3-12/2024, pendinte la Judecătoria Ungheni.

2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de către dl judecător Dumitru Racoviță, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

ÎN FAPT

A. Circumstanțele litigiului principal

3. La 14 septembrie 2023, Consiliul comunal Ciorești din raionul Nisporeni a adoptat decizia nr. 4/1 prin care a acceptat inițierea lucrărilor de delimitare selectivă a terenurilor proprietate publică a comunei Ciorești cu suprafața de 15,53 ha. La 24 decembrie 2023, Consiliul comunal Ciorești a adoptat decizia nr. 3/19 cu privire la aprobarea listei bunurilor imobile proprietate publică a unității administrativ-teritoriale Ciorești, care include, între altele, terenul agricol de 15,53 ha.

4. Printr-o scrisoare din 12 februarie 2024, Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură „Nisporeni-Silva" a solicitat IP „Cadastrul Bunurilor Imobile" să nu înregistreze terenul solicitat de Consiliul comunal Ciorești, de vreme ce 11,1 ha din terenul în discuție sunt parte componentă a fondului forestier de stat.

5. La 1 martie 2024, reprezentantul primăriei Ciorești i-a solicitat Agenției Servicii Publice să înregistreze în registrul bunurilor imobile terenul cu suprafața de 15,53 ha. La 4 martie 2024, Agenția Servicii Publice a emis certificatul de înregistrare a terenului cu suprafața de 15,53 ha în proprietatea publică a comunei Ciorești.

6. Printr-o adresă din 19 martie 2024, Agenția Servicii Publice i-a comunicat Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură „Nisporeni-Silva" că a examinat materialele amenajării silvice și planurile de evidență grafică, neconstatând vreun indiciu cu privire la atribuirea terenului în discuție la terenurile fondului silvic.

7. La 27 iunie 2024, Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură „Nisporeni-Silva" a chemat în judecată Consiliul comunal Ciorești pentru anularea deciziei nr. 3/19 din 24 decembrie 2023 referitoare la aprobarea listei bunurilor imobile proprietate publică. În motivarea acțiunii, reclamantul a menționat că 11,1 ha din terenul înregistrat în proprietatea publică a Consiliului comunal Ciorești este gestionat de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură „Nisporeni-Silva" pe baza Hotărârii Guvernului nr. 141 din 20 februarie 1997 „Cu privire la modificarea hotarelor extravilanului unor localități şi atribuirea terenurilor". Conform acesteia, s-a dispus transmiterea a 79,80 ha deținute de primăria comunei Ciorești din raionul Nisporeni către fondul forestier de stat.

8. În cadrul examinării cauzei, dl Ion Triboi, reprezentant al Consiliului local Ciorești, a ridicat excepția de neconstituționalitate a Hotărârii Guvernului nr. 141 din 20 februarie 1997 în partea care se referă la transmiterea a 79,80 ha deținute de primăria comunei Ciorești din raionul Nisporeni către fondul forestier de stat.

9. Printr-o încheiere din 9 aprilie 2025, Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării sale. 

B. Legislația pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

„[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată și protecția acesteia

„(1) Dreptul la proprietate privată, precum și creanțele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.

[...]"

Articolul 109

Principiile de bază ale administrării publice locale

„(1) Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilității autorităților administrației publice locale și ale consultării cetățenilor în problemele locale de interes deosebit.

(2) Autonomia privește atât organizarea și funcționarea administrației publice locale, cât și gestiunea colectivităților pe care le reprezintă.

[...]"

 

 

Articolul 112

Autoritățile sătești și orășenești

„(1) Autoritățile administrației publice, prin care se exercită autonomia locală în sate și în orașe, sunt consiliile locale alese și primarii aleși.

(2) Consiliile locale și primarii activează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din sate și orașe.

[...]"

11. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr. 141 din 20 februarie 1997 sunt următoarele:

"1. Se acceptă propunerile comitetelor executive raionale, coordonate cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi deţinătorii de terenuri:

[...]

3) cu privire la transmiterea:

[...]

în fondul forestier de stat a terenurilor, conform anexei nr.2;

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova

nr. 141 din 20 februarie 1997

 

LISTA

deţinătorilor ale căror terenuri se transmit

în fondul forestier de stat

 

Denumirea raioanelor şi primăriilor comunelor

Suprafaţa
 totală (ha)

Inclusiv

păduri

alte
 terenuri


 Raionul Hânceşti

Primăriile comunelor:

 

 

 

Cotul Morii

100,50

86,30

14,2

Caracui

41,61

41,61

-

Total

142,11

127,91

14,2


 Raionul Nisporeni

Primăriile comunelor:

 

 

 

Bălăneşti

97,00

97,00

-

Bărboieni

10,70

10,70

-

Boldureşti

156,00

156,00

-

Brătuleni

125,00

125,00

-

Călimăneşti

9,00

9,00

-

Cioreşti 

79,80 

79,80 

- 

Dolna

110,00

110,00

-

Drăguşeni

187,00

187,00

-

Grozeşti

144,10

144,10

-

Iurceni

48,00

48,00

-

Mileşti

23,00

23,00

-

Selişte

21,00

21,00

-

Şoltăneşti

10,70

10,70

-

Şişcani

20,00

20,00

-

Total

1041,30

1041,30

-

Total general

1183,41

1169,21

14,2

 

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

12. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că, la emiterea Hotărârii nr. 141 din 20 februarie 1997 în partea prin care s-a dispus transmiterea a 79,80 ha deținute de primăria comunei Ciorești din raionul Nisporeni către fondul forestier de stat, Guvernul nu a respectat decizia autorității publice locale de a nu transmite terenurile. În opinia autorului sesizării, prin adoptarea acestei hotărâri, Guvernul a intervenit în principiul autonomiei locale, iar Consiliul local Ciorești a fost lipsit inclusiv de dreptul de a-și gestiona patrimoniul.

13. Prin urmare, autorul sesizării consideră că hotărârea contestată în partea care vizează transmiterea terenurilor deținute de primăria comunei Ciorești din raionul Nisporeni către fondul forestier de stat este contrară articolelor 1 alin. (3), 46 alineatele (1) și (2), 109 alineatele (1) și (2) și 112 alineatele (1) și (2) din Constituție.

B. Aprecierea Curții 

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității hotărârilor Guvernului ține de competența Curții Constituționale.

16. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reprezentantul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) şi g) din Constituţie.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă Hotărârea Guvernului nr. 141 din 20 februarie 1997 în partea care se referă la transmiterea a 79,80 ha deținute de primăria comunei Ciorești din raionul Nisporeni către fondul forestier de stat. Prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

18. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect anularea deciziei Consiliului local al comunei Ciorești privind aprobarea bunurilor imobile care constituie proprietate publică, pe baza căreia a fost înregistrat un teren în această categorie de bunuri. Având în vedere faptul că reclamantul își bazează cererea pe prevederile Hotărârii Guvernului nr. 141 din 20 februarie 1997, Curtea admite că dispozițiile contestate ar putea fi relevante pentru soluționarea cauzei.

19. Curtea notează că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 174 din 7 decembrie 2023, § 20).

20. Autorul sesizării a susținut că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin. (3) (preeminența dreptului), 46 alineatele (1) și (2) (dreptul la proprietate privată și protecția acestuia), 109 alineatele (1) și (2) (principiile de bază ale administrării publice locale) și 112 alineatele (1) și (2) (autoritățile sătești și orășenești).

21. Curtea notează că articolul 1 alin. (3) din Constituție are un caracter general, constituie un imperativ care stă la baza oricăror reglementări, nu poate reprezenta un reper individual și separat și poate fi invocat, de regulă, dacă i se constată aplicabilitatea împreună cu alte dispoziții din Constituție (a se vedea DCC nr. 17 din 21 martie 2024, § 23; DCC nr. 26 din 2 aprilie 2024, § 23).

22. Referitor la incidența articolelor 46, 109 alineatele (1) și (2), precum și 112 alineatele (1) și (2) din Constituție, Curtea reține că autorul sesizării nu a argumentat în ce mod dispoziția contestată contravine Constituției. Simpla trimitere la aceste prevederi constituționale, în absența unei argumentări pertinente, nu echivalează cu o critică de neconstituționalitate. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile excepţiile de neconstituţionalitate, precizând că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Or, dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, Curtea l-ar substitui pe autorul acesteia la formularea unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea DCC nr. 108 din 25 septembrie 2018, § 20).

23. Obiter dictum, Curtea observă că, în esență, autorul excepției ridică problema legalității prevederilor contestate ale hotărârii Guvernului prin raportare la legislația care reglementa în acea perioadă administrarea proprietății unităților administrativ-teritoriale. Totuși, cu privire la acest aspect, Curtea, în jurisprudența sa, a menţionat că hotărârile Guvernului pot fi susceptibile de controlul legalităţii, care ține de competenţa instanţelor de judecată (DCC nr. 179 din 14 decembrie 2023, § 18-19, DCC nr. 4 din 5 ianuarie 2021, § 27; DCC nr. 3 din 18 ianuarie 2022, § 27).

24. Pe baza celor menționate, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 27 alin. (3) lit. f) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a Hotărârii Guvernului nr. 141 din 20 februarie 1997 „Cu privire la modificarea hotarelor extravilanului unor localități și atribuirea terenurilor" în partea care se referă la transmiterea a 79,80 ha deținute de primăria comunei Ciorești din raionul Nisporeni către fondul forestier de stat, ridicată de reprezentantul Consiliului local Ciorești, raionul Nisporeni, dl Ion Triboi, în dosarul nr. 3-12/2024, pendinte la Judecătoria Ungheni.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

Președinte Domnica MANOLE 

Chișinău, 7 mai 2026
DCC nr. 76
Dosarul nr. 96g/2025

Informații sesizări.:
+373 22 25-37-20
Relații cu presa.:
+373 69349444
Total vizitatori:   //   Vizitatori ieri:   //   azi:   //   Online:
Acces rapid