Decizia nr. 19 din 12.02.2026
Decizia nr. 19 din 12 februarie 2026 de inadmisibilitate a sesizărilor nr. 11a/2026 și nr. 22a/2026 pentru controlul constituționalității articolului 3 alin. (1) lit. a/1) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative (evaluarea extraordinară a unor categorii de judecători)
Subiectul sesizării: deputat, dl Adrian Lebedinskii
Decizia:
1. d_19_2026_11a_2026_rou.pdf
Sesizări:
— Opinie separată ( Viorica Puica)
Opinie separată :
op_d_19_2026_11a_2026_Puica_Viorica_rou.pdf Opinie separată Majoritatea Curții a respins ca inadmisibile două sesizări care vizau prevederi din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Aceste prevederi impun evaluarea etică și financiară a judecătorilor din cadrul Colegiului specializat anticorupţie al Judecătoriei Chişinău şi a candidaţilor la funcţia de judecător în cadrul acestui colegiu, precum şi a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Chişinău care, începând cu 1 ianuarie 2017, au fost şi/sau sunt membri ai completelor specializate în cauze de corupţie şi în cele conexe corupţiei. În esență, autorii și-au formulat criticile pe două planuri. Mai întâi, aceștia au afirmat că la adoptarea prevederilor contestate nu a fost consultat Consiliul Superior al Magistraturii, care este, în Republica Moldova, garantul independenței autorității judecătorești. După votarea proiectului de lege în prima lectură, Parlamentul a modificat esențial conținutul acestuia și nu a solicitat un aviz de la această autoritate. Mai mult, amendamentul care a introdus prevederile contestate în Lege nu a fost votat în două lecturi. În al doilea rând, autorii sesizărilor au afirmat că extinderea subiecților supuși evaluării nu este fundamentată pe criterii obiective, clare și previzibile. În lipsa unei motivări și a unei legături rezonabile între scopul declarat al reformei justiției și categoria de judecători incluși în mod suplimentar în procedura de evaluare, măsura survine ca una arbitrară, incompatibilă cu exigențele statului de drept. Prin extinderea categoriei subiecților supuși evaluării externe în afara unui cadru justificat obiectiv și fără un rol determinant al Consiliului Superior al Magistraturii, jucat prin organul său specializat - Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor, se diminuează competența constituțională a Consiliului Superior al Magistraturii și aduce atingere echilibrului instituțional impus de Constituție. Prin aplicarea mecanismului evaluării extraordinare (vetting) doar în cazul judecătorilor care au făcut sau fac parte din completele de judecată care au examinat cauze de corupție din Judecătoria Chișinău, legea a instituit un tratament diferențiat nejustificat între judecători. Autorul subliniază că, deși competența de examinare a cauzelor de corupție aparține și altor instanțe judecătorești, sfera de aplicare a reglementărilor contestate se limitează exclusiv la Judecătoria Chișinău. Potrivit acestora, evaluarea extraordinară a judecătorilor acestei instanțe reprezintă o ingerință gravă în statutul judecătorului și este contrară principiului inamovibilității judecătorilor. Totodată, prin instituirea unei evaluări externe doar în cazul unor categorii de judecători, categorii alese în funcție de instanța sau de tipul de cauze examinate, fără a demonstra existența unor circumstanțe obiective care să distingă aceste categorii de restul judecătorilor, se aduce atingere principiului separării puterilor în stat, garantat de articolul 6 din Constituție, pentru că puterea legislativă intervine în mod excesiv în materie de organizare și de funcționare a autorității judecătorești. Consider că aceste critici sunt justificate. Cu referire la argumentul necesității emiterii unui aviz de către Consiliul Superior al Magistraturii, majoritatea judecătorilor Curții au reținut că obligaţia Parlamentului de a supune proiectele de legi/amendamentele legislative care nu afectează domeniile stabilite de articolele 109 şi 131 alin. (4) din Constituţie unor expertize nu rezultă din nicio normă constituţională și că, în practica sa recentă, Curtea a respins ca inadmisibile critici similare care vizau omisiunea Parlamentului de a obţine avizele relevante și de a organiza consultări publice în cazul elaborării proiectelor de legi, menţionând că această obligaţie rezultă din Legea cu privire la actele normative și din Regulamentul Parlamentului, nu dintr-un principiu constituţional (a se vedea § 23 din Decizie). Totuși, cu privire la această chestiune, jurisprudența Curții conține un reper important în sens contrar. Decizia nr. 149 din 30 septembrie 2021 a avut la bază o sesizare, în care autorul acesteia afirma că unele modificări la Legea cu privire la procuratură au fost adoptate fără un aviz din partea instituțiilor relevante. La paragraful 47 al Deciziei menționate, Curtea a reținut următoarele considerente, care sunt relevante pentru prezenta cauză: „Spre deosebire de cazurile în care Constituția stabilește în mod expres sau în care deduce în mod implicit obligativitatea avizării proiectelor de legi, e.g. articolele 109 sau 131 alin. (4) din Constituție, Curtea nu poate identifica, în argumentele sesizărilor, vreo normă constituțională din care ar rezulta, cel puțin în mod implicit, obligația avizării inițiativelor legislative care au ca obiect modificări sau reforme în sistemul organelor procuraturii. Avizarea unor astfel de inițiative legislative este reglementată de legislația infraconstituțională, iar Curtea nu deține competența de a verifica dacă au fost respectate normele cu forță juridică inferioară Constituției." Este bine-cunoscută diferențierea statutului procurorilor de statutul judecătorilor. Comisia de la Veneția subliniază, de exemplu, că din perspectiva internațională există o diferență între standardele referitoare la judecători și cele referitoare la procurori. Independența judecătorilor este garantată de toate convențiile internaționale, de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și de instrumentele relevante ale Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei. Din contră, este recunoscut că autonomia Procuraturii nu constituie un principiu cu aceeași forță normativă ca principiul independenței judecătorilor. Standardul de bază este că trebuie să se asigure o autonomie suficientă pentru a proteja autoritățile Procuraturii de influența politică nepotrivită (a se vedea HCC nr. 12 din 8 august 2023, § 23). Această realitate reprezenta un argument serios pentru a ne pune problema existenței unei „norme constituționale din care ar rezulta, cel puțin în mod implicit, obligația avizării inițiativelor legislative". Articolele 1211 și 123 din Constituție, care stabilesc rolul fundamental al Consiliului Superior al Magistraturii în sistemul nostru de drept și competențele sale de bază, reprezintă astfel de norme. Consiliul Superior al Magistraturii este autoritatea mandatată de Constituție să salvgardeze independența instanțelor și a judecătorilor, iar una dintre competențele sale de bază constă în aplicarea de măsuri disciplinare faţă de judecători. Înainte de adoptarea amendamentului la Legea nr. 252 din 17 august 2023, care afectează situația juridică a unor judecători de la Judecătoria Chișinău, se impunea, așadar, avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Proiectul de lege care a stat la baza Legii nr. 252 din 17 august 2023 a avut ca obiectiv sporirea transparenței în administrarea sistemului judecătoresc și a procuraturii și consolidarea integrității judecătorilor care examinează cauze de corupție (a se vedea § 26 din Decizie). Acest proiect a fost votat în prima lectură la 18 decembrie 2025. Ulterior, Comisia juridică a Parlamentului a acceptat parțial un amendament propus de Guvern, privind evaluarea judecătorilor Judecătoriei Chișinău care, începând cu 1 ianuarie 2017, au fost şi/sau sunt membri ai completelor specializate în cauze de corupţie şi în cele conexe corupţiei. Proiectul de lege, care includea deja amendamentul, a fost votat în a doua lectură la 29 decembrie 2025. Majoritatea Curții afirmă, la § 31 din Decizie, că legislatorul a respectat exigenţele articolului 74 alin. (1) din Constituţie, articol care impune adoptarea legilor organice cu votul majorității deputaților aleși, după cel puțin două lecturi. În opinia mea, condiția votului în cel puțin două lecturi nu a fost respectată. Proiectul de lege se referea, în varianta sa inițială, la sporirea transparenței în administrarea sistemului judecătoresc și a procuraturii și consolidarea integrității judecătorilor care examinează cauze de corupție. Proiectul se referea la introducerea unui nou colegiu specializat în cauze de corupție - colegiul anticorupție - în cadrul Judecătoriei Chișinău și a unui nou complet specializat în cadrul Curții de Apel Centru. Care este legătura dintre judecătorii care au fost membri ai completelor specializate în cauze de corupţie şi în cele conexe corupţiei începând cu 2017 și colegiile specializate nou-propuse? Cu alte cuvinte, proiectul de bază se referă la viitor, iar amendamentul privește trecutul. Nu există o legătură rațională între cele două grupuri de judecători. Din acest motiv, votarea amendamentului trebuia să aibă loc în două lecturi, nu într-o singură lectură. În jurisprudența sa, Curtea a reținut o obligație generală a statului Republica Moldova de a-și spori legitimitatea politică prin implementarea considerentelor din opiniile relevante ale Comisiei de la Veneția (a se vedea, e.g., § 42 din HCC nr. 11 din 7 mai 2020). În Opinia Comisiei de la Veneția (CDL-AD(2023)005) se reiterează că puterea discreționară a legislatorului în reformarea justiției nu este nelimitată. În asemenea chestiuni, legislatorul este constrâns și de principiile generale al independenței judecătorilor și al preeminenței dreptului, care sunt recunoscute de Constituție ( a se vedea articolele 1 alineatul (3) și 116) și care decurg din obligațiile internaționale ale Republicii Moldova. Legislatorul trebuie să se asigure că respectă valorile constituționale generale. Totodată, Comisia de la Veneția a notat că o „situație critică și extraordinară" din sistemul judiciar ar trebui „demonstrată în mod obiectiv" și ar trebui cercetate alte soluții alternative (a se vedea pct.14, 15). Comisia de la Veneția a emis în 2023 o Opinie (CDL-REF(2023)030) referitoare la prima versiune a proiectului de lege privind sistemul judiciar anticorupție, opinie care conține recomandări esențiale. În una dintre recomandări, Comisia afirmă că procedura de selecție a judecătorilor din domeniul anticorupției trebuie încredințată Consiliului Superior al Magistraturii, odată ce Colegiul de selecție și de evaluare va fi funcțional, fără să se introducă o procedură de preselecție care să fie efectuată de un organism suplimentar. Într-o altă recomandare, Comisia de la Veneția spune că monitorizarea stilului de viață al judecătorilor de către Consiliul Superior al Magistraturii nu este necesară și ar trebui eliminată din proiectul de lege, deoarece verificarea averii și a intereselor personale reprezintă, în sine, un mijloc adecvat și suficient pentru monitorizarea integrității judecătorilor. Comisia de la Veneția a mai emis în 2025 o Opinie (CDL-AD(2025)024) cu privire la proiectul de lege revizuit. În proiectul de lege revizuit, a fost abandonat modelul anterior, conform căruia o comisie ad-hoc urma să facă o preselecție a candidaților pentru funcțiile de judecător anticorupție, competența exclusivă a selecției acestor judecători revenindu-i Consiliului Superior al Magistraturii, prin intermediul organului sau specializat - Colegiul de selecție și de evaluare (a se vedea paragraful 37 din Opinia CDL-AD(2025)024). Comisia de la Veneția a salutat această modificare, calificând-o drept o abordare constructivă (a se vedea paragraful 54 al Opiniei). Amintesc că, potrivit articolului 9 alin. (4) din Legea nr. 192 din 10 iulie 2025 cu privire la mecanismul de judecare a cauzelor de corupție și actelor conexe corupției, până la modificările efectuate prin Legea nr. 333 din 29 decembrie 2025, era reglementat faptul că Consiliul Superior al Magistraturii organizează şi desfăşoară concursul în trei etape, una dintre care presupunea „efectuarea de către Colegiul pentru selecţia şi evaluarea judecătorilor a evaluării performanţelor în baza Legii nr. 147/2023 privind selecţia şi evaluarea performanţelor judecătorilor - în cazul candidaţilor pentru funcţia de judecător în cadrul Colegiului anticorupţie". Potrivit jurisprudenței Curții în care s-au analizat prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, scopurile acestui act normativ au fost (i) sporirea integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii; (ii) sporirea încrederii societății în sistemul justiției și, implicit, în activitatea organelor de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor (a se vedea DCC nr. 42 din 6 aprilie 2023, § 121, care face trimitere la Preambulul Legii). Odată îndeplinită procedura selectării membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și a membrilor Colegiilor specializate, prin intermediul cărora Consiliul își exercită atribuțiile, se prezumă că scopurile urmărite de Lege au fost realizate, iar Consiliul și organele sale au fost consolidate. Totuși, prin amendamentul propus de Guvern și aprobat de Parlament într-o singură lectură, autoritățile naționale au renunțat la abordarea constructivă salutată de Comisia de la Veneția. Considerentele Comisiei de la Veneția puteau face ușor parte din argumentarea Curții Constituționale, care ar fi trebuit să admită sesizările și să le examineze în fond. Nu pot fi de acord cu colegii mei atunci când afirmă, la paragraful 36 al Deciziei, că „prin introducerea prevederilor contestate legislatorul a extins cercul de subiecți care urmează a fi evaluați, fără a modifica procedura de evaluare în ansamblu și fără a aduce atingere standardelor deja instituite în materia evaluării extraordinare. [...] Evaluarea externă a acestor judecători reprezintă un instrument preventiv și de verificare, aplicabil într-un cadru normativ clar, conceput să consolideze credibilitatea actului de justiție în cauzele de corupție, în care riscurile de influență nelegitimă sunt în mod obiectiv mai ridicate". Eu nu pun problema inutilității verificării integrității acestor judecători, ci consider că aceștia trebuie evaluați de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Colegiului de Selecție și Evaluare, ai căror membri au trecut pre-vetting-ul și în care se prezumă că societatea are încredere, așa cum se deduce din articolul 123 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova. În caz contrar, recunoaștem indirect că pre-vetting-ul prin care au trecut membrii Consiliului Superior al Magistraturii și membrii Colegiului de Selecție și Evaluare nu și-a atins scopul. Mai mult, norma contestată îi vizează și pe judecătorii din cadrul Judecătoriei Chișinău care, începând cu 1 ianuarie 2017, au fost și/sau sunt membri ai completelor specializate în cauze de corupție și în cele conexe corupției. Norma contestată nu poate constitui un „instrument preventiv", din simplul motiv că nu poți să previi, în 2026, ceva care s-a întâmplat pe parcurs începând cu 2017. În concluzie, mecanismul evaluării extraordinare a integrității etice și financiare de către o comisie specializată, cunoscută sub numele de „Comisia de vetting", reprezintă o procedură extraordinară care nu-și mai are justificare în condițiile în care avem un Consiliu Superior al Magistraturii și un Colegiu de Selecție și Evaluare deplin funcționale, ai căror membri au făcut față unei proceduri de evaluare a integrității etice și financiare și mai dure: procedura pre-vetting-ului. Consiliul Superior al Magistraturii reprezintă o autoritate de nivel constituțional, care asigură organizarea, funcționarea și independența unei puteri în stat: puterea judecătorească. Consider că Guvernul și Parlamentul ar trebui să ia în considerare rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii care îți exercită atribuțiile în mod direct sau prin intermediul organelor sale specializate. Dată fiind dispariția caracterului extraordinar al procedurii de vetting, norma contestată nu urmărește un scop legitim. 12 februarie 2026 Judecătorul Viorica Puica |
DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizărilor nr. 11a/2026 și nr. 22a/2026
pentru controlul constituționalității
articolului 3 alin. (1) lit. a1) din Legea nr. 252 din 17 august 2023
privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative
(evaluarea extraordinară a unor categorii de judecători)
CHIŞINĂU
12 februarie 2026
Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dlui Sergiu LITVINENCO,
dlui Ion MALANCIUC,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA, judecători,
cu participarea dlui Cristian Rotaru, asistent judiciar,
Având în vedere sesizările înregistrate la 29 ianuarie 2026 și la 9 februarie 2026,
Examinând admisibilitatea sesizărilor menționate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 12 februarie 2026, în camera de consiliu,
Pronunță următoarea decizie:
PROCEDURA
1. La originea cauzei se află sesizările depuse la Curtea Constituțională la 29 ianuarie 2026 și la 9 februarie 2026, pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție și 25 alin. (1) literele d) și g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, de către dl Adrian Lebedinskii, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, și de către Consiliul Superior al Magistraturii.
2. Autorii sesizărilor îi solicită Curții să verifice constituționalitatea articolului 3 alin. (1) lit. a1) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, introdus prin Legea nr. 333 din 29 decembrie 2025 pentru modificarea unor acte normative (sporirea transparenței în administrarea sistemului judecătoresc și a sistemului Procuraturii și consolidarea integrității judecătorilor care examinează cauze de corupție).
3. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor care stau la baza criticilor de neconstituționalitate, pe baza pct. 18 din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională, Curtea a decis conexarea lor într-un singur dosar, căruia i-a atribuit numărul 11a/2026.
A. Legislația pertinentă
4. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:
Articolul 1
Statul Republica Moldova
„[...]
(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."
Articolul 6
Separația și colaborarea puterilor
„În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei."
Articolul 16
Egalitatea
„(1) Respectarea și ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.
(2) Toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială."
Articolul 74
Adoptarea legilor și a hotărârilor
„(1) Legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi.
[...]"
Articolul 116
Statutul judecătorilor
„(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.
(2) Judecătorii instanţelor judecătoreşti se numesc în funcţie, în condiţiile legii, până la atingerea plafonului de vârstă, de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Preşedintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii.
[Art. 116 alin. (3),(4) abrogate prin Legea nr. 120 din 23.09.2021, în vigoare 01.04.2022]
(5) Deciziile privind numirea judecătorilor şi cariera acestora trebuie să fie adoptate în baza unor criterii obiective, bazate pe merit, şi a unei proceduri transparente, în condiţiile legii. Promovarea sau transferul judecătorilor se face doar cu acordul acestora.
(51) Judecătorii au doar imunitate funcţională în condiţiile legii.
(6) Sancţionarea judecătorilor se face în conformitate cu legea.
(7) Funcţia de judecător este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice."
Articolul 1211
Rolul [Consiliului Superior al Magistraturii]
„Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei autorităţii judecătoreşti."
5. Prevederile relevante ale Legii nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative sunt următoarele:
Articolul 3
Subiecții evaluării
„(1) În temeiul prezentei legi sunt evaluaţi:
a) judecătorii care, din 1 ianuarie 2017 şi până la data intrării în vigoare a prezentei legi, au exercitat funcţia de preşedinte şi/sau vicepreşedinte a judecătoriilor, inclusiv cei care au asigurat interimatul acestor funcţii pentru un termen mai mare de un an;
a1) judecătorii din cadrul Colegiului specializat anticorupţie al Judecătoriei Chişinău şi candidaţii la funcţia de judecător în cadrul acestui colegiu, precum şi judecătorii din cadrul Judecătoriei Chişinău care, începând cu 1 ianuarie 2017, au fost şi/sau sunt membri ai completelor specializate în cauze de corupţie şi în cele conexe corupţiei, în conformitate cu actele adoptate potrivit legii;
b) judecătorii curţilor de apel aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi;
c) procurorii care, din 1 ianuarie 2017 şi până la data intrării în vigoare a prezentei legi, au exercitat funcţia de Procuror General, de adjunct al Procurorului General, de procurori şefi ai secţiilor Procuraturii Generale, inclusiv cei care au ocupat aceste funcţii sau care au asigurat interimatul acestora pentru un termen mai mare de un an;
d) procurorii care, din 1 ianuarie 2017 şi până la data intrării în vigoare a prezentei legi, au exercitat funcţia de procuror-şef al unei procuraturi şi de adjunct al procurorului-şef al unei procuraturi, inclusiv cei care au ocupat aceste funcţii sau care au asigurat interimatul acestora pentru un termen mai mare de un an;
e) procurorii procuraturilor specializate, inclusiv cei delegaţi în cadrul acestora din 1 ianuarie 2017 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru un termen mai mare de un an;
f) judecătorii şi procurorii, prevăzuţi la lit. a)-e), care sunt suspendaţi din funcţie;
g) candidaţii care, până la 31 august 2026, câştigă concursurile pentru ocuparea funcţiilor indicate la lit. b) şi e);
h) cel mult doi candidaţi la funcţiile indicate la lit. a), c) şi d) care au acumulat cel mai mare punctaj în concursurile desfăşurate până la 31 august 2026.
[...]"
ÎN DREPT
A. Argumentele autorilor sesizărilor
6. Autorii sesizărilor au formulat, deopotrivă, critici de neconstituționalitate extrinseci și intrinseci.
7. Din perspectiva criticilor de neconstituționalitate extrinseci, autorul sesizării nr. 11a/2026 pretinde că Legea nr. 333 din 29 decembrie 2025, prin care au fost introduse dispozițiile contestate menționate supra la § 2, nu a fost supusă procedurii de consultări publice. De altfel, autorul reclamă că norma contestată extinde cercul de subiecți care urmează a fi supuși evaluării externe și că, în legătură cu această extindere, nu a fost consultat Consiliul Superior al Magistraturii, care este garantul independenței autorității judecătorești.
8. Autorul sesizării nr. 22a/2026 subliniază că întregul parcurs de adoptare a unui proiect de lege a fost viciat, și anume: (i) nu a fost obținut avizul Consiliului Superior al Magistraturii, (ii) nu a fost prezentată expunerea motivelor și (iii) nu au fost demarate consultările publice. De asemenea, autorul pretinde că avizul Guvernului la proiectul de lege prin care au fost introduse dispozițiile criticate a generat, în esență, efectele juridice ale unui amendament legislativ în sensul articolului 59 din Regulamentul Parlamentului, nefiind astfel respectată condiția de adoptare a actului normativ „după cel puțin două lecturi". Potrivit autorului, introducerea prevederilor contestate afectează un element esențial al procesului de legiferare care decurge direct din Constituție. În același timp, consultarea efectivă a Consiliului Superior al Magistraturii în procesul de elaborare și modificare a cadrului normativ ce vizează statutul judecătorilor nu reprezintă o simplă formalitate procedurală, ci o garanție constituțională concepută pentru a preveni ingerințele nejustificate ale puterii legislative în sfera de autonomie a puterii judecătorești.
9. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinseci, autorul sesizării nr. 11a/2026 afirmă că prin aplicarea mecanismului de evaluare extraordinară doar în privința judecătorilor care au făcut sau fac parte din completele de judecată care au examinat cauze de corupție din Judecătoria Chișinău legislatorul a instituit un tratament diferențiat nejustificat între judecători. Autorul subliniază că deși competența de examinare a cauzelor de corupție aparține și altor instanțe judecătorești, sfera de aplicare a reglementărilor contestate este limitată exclusiv la Judecătoria Chișinău. În acest sens, autorul susține că diferențierea instituită se bazează exclusiv pe criteriul competenței teritoriale, în lipsa unor motive obiective și rezonabile. Autorul mai notează că evaluarea extraordinară a judecătorilor acestei instanțe reprezintă o ingerință gravă în statutul judecătorului și este contrară principiului inamovibilității magistraților.
10. De asemenea, autorul sesizării nr. 11a/2026 menționează că dispozițiile criticate instituie un mecanism de verificare cu caracter retroactiv, care poate genera riscuri serioase pentru independența judecătorilor vizați. Potrivit autorului, o astfel de evaluare poate crea presiuni nelegitime asupra judecătorilor și poate afecta stabilitatea mandatului, care este un element esențial al exercitării funcției judiciare.
11. Autorul sesizării nr. 22/2026 susține că extinderea sferei subiecților supuși evaluării externe nu este fundamentată pe criterii obiective, clare și previzibile, capabile să justifice un tratament juridic diferențiat în cadrul corpului judecătoresc. În lipsa unei motivări riguroase și legături rezonabile între scopul declarat al reformei și categoria de judecători inclusă suplimentar în procedura de evaluare, această măsură pare a fi arbitrară și incompatibilă cu exigențele statului de drept și cu principiul legalității. Mai mult, prin extinderea sferei subiecților supuși evaluării externe în afara unui cadru normativ justificat în mod obiectiv și fără un rol determinant din partea Consiliului în materia definirii și controlului acestui mecanism, este diminuată competența constituțională a Consiliului și, prin urmare, afectat echilibrul instituțional consacrat de Legea Supremă.
12. Din aceste motive, autorii sesizărilor afirmă că dispozițiile criticate contravin articolelor 1 alin. (3), 6, 16, 116 și 1211 din Constituție.
B. Aprecierea Curții
13. Examinând admisibilitatea sesizărilor, Curtea constată următoarele.
14. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, ține de competența Curții Constituționale.
15. Conform articolului 25 alin. (1) literele d) și g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Consiliul Superior al Magistraturii și deputații din Parlament au competența de a sesiza Curtea Constituțională.
16. Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie articolul VII pct. 1 din Legea nr. 333 din 29 decembrie 2025 pentru modificarea unor acte normative (sporirea transparenței în administrarea sistemului judecătoresc și a sistemului Procuraturii și consolidarea integrității judecătorilor care examinează cauze de corupție), prin care articolul 3 alin. (1) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative a fost completat cu lit. a1). În jurisprudenţa sa, Curtea a precizat că dispoziţiile de modificare şi de completare a unui act legislativ se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta (a se vedea HCC nr. 11 din 26 mai 2022, § 27; HCC nr. 19 din 31 octombrie 2023, § 28). Din acest motiv, Curtea a precizat că-şi va raporta obiectul analizei la actul de bază, adică la articolul 3 alin. (1) lit. a1) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative.
17. Curtea constată că dispozițiile atacate nu au constituit anterior obiect al controlului de constituționalitate.
18. Autorii sesizărilor susțin că prevederile contestate contravin articolelor 1 alin. (3) (statul de drept), 6 (separația și colaborarea puterilor), 16 (egalitatea), 116 (statutul judecătorilor) și 1211 (rolul Consiliului Superior al Magistraturii) din Constituție. De asemenea, deşi nu au fost menţionate expres în sesizări, autorii acestora au formulat critici şi din perspectiva articolelor 22 (neretroactivitatea legii) și 74 alin. (1) (adoptarea legilor și a hotărârilor) din Constituţie.
19. Referitor la incidența articolului 1 alin. (3) din Constituție, Curtea a stabilit în jurisprudența sa că acest articol nu are o aplicabilitate independentă. Pentru a fi incident, autorul trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe într-un drept fundamental garantat de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei Curtea poate aplica prevederile acestui articol (a se vedea DCC nr. 90 din 25 iulie 2023, § 19; DCC nr. 146 din 2 octombrie 2025, § 20).
20. Cu referire la articolul 6 din Constituţie, Curtea a notat în jurisprudența sa că acesta comportă un caracter general şi nu poate constitui un reper separat, ci trebuie coroborat cu alte prevederi din Constituţie, care trebuie să fie aplicabile (a se vedea DCC nr. 123 din 3 octombrie 2024, § 15; DCC nr. 80 din 10 iulie 2025, § 19). Curtea reţine că dispoziţiile constituţionale privind separaţia puterilor în stat (articolul 6), privind independenţa, imparţialitatea şi inamovibilitatea judecătorilor (articolul 116 alin. (1)), privind stabilirea prin lege organică a organizării instanţelor judecătoreşti, a competenţei acestora şi a procedurii de judecată (articolul 115 alin. (4)) definesc statutul juridic al judecătorului şi subliniază calitatea justiţiei de ramură independentă şi imparţială a puterii de stat. Pentru a-şi putea realiza competenţele, puterea judecătorească trebuie să fie independentă faţă de puterile legislativă şi executivă, fapt care implică libertate faţă de orice influenţă care poate fi exercitată de acestea din urmă (a se vedea HCC nr. 9 din 7 aprilie 2022, § 63; HCC nr. 21 din 6 decembrie 2022, § 54). Independența justiției este garantată de Consiliul Superior al Magistraturii, ca instituție constituțională specială.
21. Cu referire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, autorul sesizării nr. 11a/2026 a afirmat că Legea nr. 333 din 29 decembrie 2025, prin care au fost introduse dispozițiile contestate, nu a fost supusă procedurii consultării publice. În special, autorul a pretins că proiectul de lege referitor la extinderea cercului de subiecți care urmează a fi supuși evaluării externe nu a fost consultat cu Consiliul Superior al Magistraturii - garant al independenței autorității judecătorești.
22. În jurisprudența sa, Curtea a stabilit că poate verifica constituţionalitatea unei legi sub aspect procedural doar dacă la adoptarea ei Parlamentul a afectat vreun element esenţial al procesului de legiferare, care rezultă expres din Constituţie sau care poate fi dedus clar dintr-un principiu constituţional (a se vedea HCC nr. 21 din 27 iulie 2021, § 23; DCC nr. 178 din 12 decembrie 2023, § 26).
23. Consiliul Superior al Magistraturii are rolul constituţional central în domeniul garantării independenţei autorităţii judecătoreşti. Pentru realizarea competențelor sale, Constituția prevede că Consiliul asigură numirea, transferarea, detaşarea, promovarea în funcţie și aplică măsuri disciplinare faţă de judecători (articolele 1211 și 123 alin. (1) din Constituţie). Totuși, Curtea a reținut în jurisprudența sa că obligaţia Parlamentului de a supune proiectele de legi/amendamentele legislative care nu afectează domeniile stabilite de articolele 109 şi 131 alin. (4) din Constituţie unor expertize nu rezultă din nicio normă constituţională (DCC nr. 43 din 31 martie 2022, §§ 13 şi 38-39; DCC nr. 178 din 12 decembrie 2023, § 32). De altfel, în practica sa recentă, Curtea a respins ca inadmisibile critici similare care vizau omisiunea Parlamentului de a obţine avizele relevante și de a demara consultații publice în cazul elaborării proiectelor de legi, menţionând că această obligaţie rezultă din Legea cu privire la actele normative și din Regulamentul Parlamentului, nu dintr-un principiu constituţional (a se vedea HCC nr. 5 din 5 martie 2024, § 51; HCC nr. 9 din 26 martie 2024, § 40; HCC nr. 16 din 19 decembrie 2025, § 43).
24. Mai mult, Curtea observă că în avizul său nr. 2640m/i din 16 decembrie 2025 pe marginea proiectului de lege în discuție, publicat pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii[1], acesta a menționat că „evaluarea externă a judecătorilor din cadrul Colegiului specializat anticorupție al Judecătoriei Chișinău, precum și a candidaților la funcția de judecător în cadrul acestui colegiu, poate sprijini un proces de selecție echitabil și transparent pentru judecătorii anticorupție" (pct. 3 din aviz). Prin urmare, Curtea nu poate accepta argumentul privind diminuarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii în sensul articolului 1211 din Constituție și, respectiv, respinge acest capăt al sesizării nr. 22a/2026.
25. Referitor la argumentul autorului sesizării nr. 22a/2026 privind pretinsa nerespectare a condiției de cel puțin două lecturi la adoptarea Legii nr. 333 din 29 decembrie 2025, prin care au fost introduse prevederile contestate, Curtea observă următoarele.
26. Proiectul de lege nr. 403 a fost înregistrat la Secretariatul Parlamentului la 10 decembrie 2025, fiind o inițiativă legislativă a unui grup de opt deputați în Parlament. Obiectivul proiectului de lege în discuție constă în sporirea transparenței în administrarea sistemului judecătoresc și a procuraturii și consolidarea integrității judecătorilor care examinează cauze de corupție.
27. La 18 decembrie 2025, cu votul majorității deputaților aleși, proiectul de lege nr. 403 a fost votat în prima lectură[2].
28. La etapa de avizare a proiectului de lege, Consiliul Superior al Magistraturii a emis avizul său nr. 2640m/i din 16 decembrie 2025 (a se vedea § 24), iar Guvernul - decizia protocolară din 23 decembrie 2025. Cu referire la propunerea din proiect de a efectua evaluarea extraordinară a integrității judecătorilor din colegiul anticorupție al Judecătoriei Chişinău, Guvernul a calificat acest mecanism drept unul fezabil. Totodată, Guvernul a propus ca, pe lângă evaluarea judecătorilor din cadrul Colegiului specializat anticorupție al Judecătoriei Chişinău şi a candidaților la funcția de judecător în cadrul acestui colegiu, să fie supuși evaluării și „judecătorii Judecătoriei Chișinău care, începând cu 1 ianuarie 2017, au fost şi/sau sunt membri, inclusiv preşedinți, ai completelor penale formate din trei judecători în primă instanță, în conformitate cu actele adoptate potrivit legii".
29. La 29 decembrie 2025, Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului, prin raportul pe marginea proiectului de lege pentru lectura a doua[3], a acceptat parțial propunerea Guvernului, în măsura în care urmează a fi supuși evaluării externe „judecătorii din cadrul Judecătoriei Chişinău care, începând cu 1 ianuarie 2017, au fost şi/sau sunt membri ai completelor specializate în cauze de corupţie şi în cele conexe corupţiei, în conformitate cu actele adoptate potrivit legii". Prin urmare, Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului a luat în considerație unele propuneri ale autorităților care au prezentat avize și a ajustat proiectul de lege.
30. Comisia menționată a propus Parlamentului spre examinare și adoptare proiectul nr. 403 pentru lectura a doua. Tot la 29 decembrie 2025, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului, proiectul legii nr. 403 din 10 decembrie 2025 a fost votat în cea de-a doua lectură cu 55 de voturi[4]. După adoptarea în lectura a doua, proiectul de lege nr. 403 a devenit Legea nr. 333 din 29 decembrie 2025 pentru modificarea unor acte normative (sporirea transparenței în administrarea sistemului judecătoresc și a sistemului Procuraturii și consolidarea integrității judecătorilor care examinează cauze de corupție).
31. Așa fiind, Curtea constată că, la adoptarea articolului VII pct. 1 din Legea nr. 333 din 29 decembrie 2025, legislatorul a respectat exigenţele articolului 74 alin. (1) din Constituţie, care impune adoptarea legilor organice cu votul majorității deputaților aleși, după cel puțin două lecturi.
32. În continuare, Curtea va analiza argumentele referitoare la critica de neconstituţionalitate intrinsecă.
33. Autorul sesizării nr. 11a/2026 a menționat că prin reglementarea mecanismului de evaluare extraordinară doar în privința magistraților care anterior au făcut sau fac parte din completele de judecată din Judecătoria Chișinău care au examinat cauze de corupție legislatorul a instituit un tratament diferențiat nejustificat între judecători și a comis o ingerință gravă în statutul judecătorului, contrar principiului inamovibilității magistraților. În același timp, autorul sesizării nr. 22/2026 a susținut că extinderea sferei subiecților supuși evaluării externe nu este fundamentată pe criterii obiective, clare și previzibile, capabile să justifice un tratament juridic diferențiat în cadrul corpului judecătoresc.
34. Cu privire la incidența articolelor 16 și 116 din Constituție în sensul independenței judecătorilor, Curtea notează că în preambulul Legii nr. 252 din 17 august 2023 se menționează că această lege a fost adoptată în vederea asigurării integrităţii judecătorilor și a procurorilor şi sporirii încrederii societăţii în justiţie. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că procedura de evaluare externă a integrităţii financiare şi etice a procurorilor şi judecătorilor are un caracter excepţional şi face parte din reforma domeniului justiţiei. Această procedură urmăreşte să elimine din sistemul public judecătorii şi procurorii lipsiţi de integritate, să sporească încrederea cetăţenilor în autoritatea judecătorească şi în procuratură şi a fost reglementată pentru că s-a constatat că mecanismele obişnuite de evaluare erau ineficiente (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 2 din 16 ianuarie 2025, § 180; DCC nr. 50 din 10 aprilie 2025, § 25).
35. De asemenea, Curtea a precizat în jurisprudenţa sa că, în lipsa unei autorităţi libere şi independente, abilitate cu competenţa controlului şi echilibrării exerciţiului de putere al autorităţilor publice, nu poate fi imaginată o societate cu adevărat democratică. Justiţia independentă reprezintă o condiţie indispensabilă pentru supravieţuirea democraţiei şi garantarea principiilor ei de guvernare (a se vedea HCC nr. 13 din 27 aprilie 2021, §§ 34 şi 35; HCC nr. 38 din 7 decembrie 2021, § 78).
36. În acest context, Curtea notează că prin introducerea prevederilor contestate legislatorul a extins cercul de subiecți care urmează a fi evaluați, fără a modifica procedura de evaluare în ansamblu și fără a aduce atingere standardelor deja instituite în materia evaluării extraordinare. Noii subiecți ai mecanismului de evaluare urmează să beneficieze de aceleași garanții procesuale de care se bucură, deopotrivă, și alți subiecți ai procedurii de evaluare. Evaluarea externă a acestor judecători reprezintă un instrument preventiv și de verificare, aplicabil într-un cadrul normativ clar, conceput să consolideze credibilitatea actului de justiție în cauzele de corupție, în care riscurile de influență nelegitimă sunt în mod obiectiv mai ridicate.
37. Curtea reține că articolul 72 alin. (3) lit. e) din Constituție îi acordă legislatorului prerogativa exclusivă de a reglementa prin lege organică organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești. În domeniul stabilirii categoriei de subiecți care urmează a fi supuși procedurii de evaluare extraordinară, legislatorul are o marjă discreționară largă. Stabilirea categoriilor de judecători care urmează a fi supuși evaluării extraordinare reprezintă o chestiune de politică publică. Competența Curții în acest caz este limitată la verificarea justificării rezonabile de către Parlament a deciziei sale și a legăturii raționale dintre obiectivul urmărit și norma contestată.
38. Curtea constată că Parlamentul și-a argumentat decizia de a extinde procedura de evaluare în privința categoriei prevăzute de articolul 3 alin. (1) lit. a1) din Lege prin faptul că procurorii specializați în investigarea cauzelor de corupție sunt supuși aceleiași proceduri de evaluare externă și că această categorie de judecători trebuie să soluționeze dosare de corupție, motiv pentru care este esențial ca aceștia să corespundă unor standarde sporite de integritate etică și financiară[5].
39. Curtea reține că articolul 3 alin. (1) lit. a1) din Lege urmărește asigurarea unei abordări coerente și unitare a mecanismului de evaluare a integrității, având în vedere că procurorii specializați în investigarea cauzelor de corupție sunt supuși aceleiași proceduri de evaluare externă, iar exceptarea din acest proces a judecătorilor care soluționează aceste categorii de cauze ar crea un dezechilibru normativ din perspectiva interesului public.
40. Totodată, în Raportul său din 2025 privind Republica Moldova în contextul politicii de extindere a Uniunii Europene[6], Comisia Europeană a menționat, inter alia, că „Republica Moldova ar trebui să modifice legislația pentru a prevedea evaluarea externă obligatorie de către comisia de evaluare relevantă a tuturor judecătorilor din cadrul completelor specializate anticorupție, inclusiv a completelor specializate din prima instanță [...]" (pagina 6 din Raport).
41. Curtea notează că decizia legislatorului este strâns legată de rolul specific și competențele distincte ale Colegiului specializat anticorupție al Judecătoriei Chişinău, creat prin Legea nr. 192 din 10 iulie 2025, care îi conferă competența exclusivă de a examina, în primă instanță, infracțiunile de corupție și cele conexe acestora.
42. Autorul sesizării nr. 11a/2026 susține că evaluarea selectivă doar a judecătorilor din Judecătoria Chișinău prevăzuți la articolul 3 alin. (1) lit. a1) din Lege instituie un tratament diferențiat discriminatoriu.
43. Examinând această critică, Curtea reține că judecătorii menționați nu se află într-o situație identică cu ceilalți judecători, dat fiind caracterul exclusiv al competenței lor funcționale și natura cauzelor examinate. În al doilea rând, măsura urmărește un scop legitim - protejarea integrității sectorului judiciar cu risc sporit de corupție și consolidarea încrederii publice în justiție. În al treilea rând, limitarea evaluării la această categorie nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea scopului urmărit, legislatorul beneficiind de o marjă de apreciere în configurarea reformelor structurale ale sistemului judiciar. Prin urmare, diferența de tratament este obiectiv justificată.
44. Autorul sesizării nr. 11a/2026 a mai menționat că dispozițiile criticate instituie un mecanism de verificare cu caracter retroactiv (evaluarea judecătorilor care au fost membri ai completelor specializate anticorupție începând cu 1 ianuarie 2017), care poate genera riscuri serioase pentru independența judecătorilor vizați. Potrivit autorului, o asemenea evaluare poate crea presiuni nelegitime asupra judecătorilor și poate afecta stabilitatea statutului juridic al acestora, care reprezintă un element esențial al exercitării funcției judiciare.
45. În jurisprudența sa, Curtea a precizat că articolul 22 din Constituție garantează neretroactivitatea legii penale, în sensul larg al noțiunii de „penal", adică principiul legalității incriminării și a pedepsei penale (nullum crimen, nullum poena sine lege) (DCC nr. 10 din 31 ianuarie 2023, § 16; HCC nr. 2 din 16 ianuarie 2025, § 81). Nimic din articolul 22 din Constituție nu sugerează aplicabilitatea sa în privința legilor cu caracter civil. Având în vedere că în prezenta cauză prevederile contestate nu au un caracter penal, articolul 22 din Constituție nu este incident.
46. De asemenea, Curtea reține că normele contestate nu impun judecătorului reguli de comportament de care acesta nu ar fi avut cunoștință. Judecătorul este o persoană cu reputație ireproșabilă, are obligația, inter alia: (i) de a fi imparțial; (ii) de a se abţine de la fapte care dăunează intereselor serviciului şi prestigiului justiţiei, care compromit cinstea şi demnitatea de judecător, provoacă îndoieli faţă de obiectivitatea lor; (iii) de a respecta prevederile Codului de etică al judecătorului (a se vedea articolul 15 din Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului), iar evaluarea extraordinară are ca scop de a verifica, în special, dacă obligațiile menționate au fost respectate de persoana evaluată.
47. Pentru că nu s-a putut demonstra incidența vreunui drept fundamental, Curtea constată că nici articolele 1 alin. (3) și 6 din Constituție nu sunt incidente.
48. Prin urmare, pe baza celor menționate mai sus, Curtea constată că sesizările în cauză nu întrunesc condițiile de admisibilitate și nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. a), 140 alin. (2) din Constituție, 27 alineatele (2), (3) lit. f) și (4) lit. d), 37 și 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională
D E C I D E:
1. Se declară inadmisibile sesizările depuse de dl Adrian Lebendinskii, deputat în Parlament, și de Consiliul Superior al Magistraturii privind controlul de constituționalitate al articolului 3 alin. (1) lit. a1) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Preşedinte Domnica MANOLE
Chişinău, 12 februarie 2026
DCC nr. 19
Dosarul nr. 11a/2026
[1] https://www.csm.md/files/Hotaririle/2025/Avize/251216-001.pdf
[2] A se vedea stenograma ședinței plenare a Parlamentului din 18 decembrie 2025 - https://parlament.md/preview?id=f009624d-1f5b-4ce3-afad-8fce7b25feb8&url=https://ep-sp.parlament.md/sittings/639014887805544799/Documents/20260122134910.pdf&method=GetDocumentContent
[4] A se vedea stenograma ședinței plenare a Parlamentului din 29 decembrie 2025 -
