Curtea Constituţională a Republicii Moldova

Decizia nr. 158 din 10.12.2024

Decizia nr. 158 din 10 decembrie 2024 de inadmisibilitate a sesizării nr. 228a/2023 pentru controlul constituționalității articolului VI din Legea nr. 356 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative (patenta de întreprinzător pentru comerțul cu amănuntul și pentru comerțul cu produse alimentare şi mărfuri uşor alterabile autohtone)

Subiectul sesizării: deputat, deputați în Parlament, Vlad Batrîncea și Grigore Novac

Decizia:
1. d_158_2024_228a_2023.pdf

Sesizări:

1. Sesizarea nr. 228a din 18 octombrie 2023 privind controlul constituționalității Articolului VI din Legea nr. 356 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative (18.10.2023)

— Opinie concordantă ( Nicolae Roșca)

Opinie separată : Opinie-Concordanta.pdf

OPINIE CONCORDANTĂ,
formulată în temeiul articolelor 27 alineatul (5) din Legea
cu privire la Curtea Constituțională și 67 din Codul jurisdicției constituționale

Prin prezenta, deși susțin soluția adoptată prin Decizia de inadmisibilitate nr. 158 din 10 decembrie 2024, consider că Curtea a omis din argumentare considerente esențiale care îndreptățesc legislatorul să asigure o protecție adecvată a concurenței loiale în domeniul comerțului și activității de întreprinzător. În susținerea opiniei invoc următoarele.

1. În Decizia menționată supra, Curtea a reținut ipoteza formulată de autorii sesizării precum că patenta de întreprinzător, prin sine însăși, ar întruni condiția de „bun" protejată de articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de articolul 46 din Constituție și a stabilit că „la modul abstract" norma contestată nu încalcă „dreptul de proprietate garantat de articolele 46, 126 și 127 din Constituție" (a se vedea § 22), lăsând să se înțeleagă că în cazuri concrete norma contestată ar putea fi apreciată ca fiind contrară normelor constituționale citate.

2. Am susținut cu fermitate că normele contestate, prin care legislatorul, începând cu 1 iulie 2023, a exclus punctul 1 (subpunctele 1.1 și 1.2) din anexa la Legea nr.93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător și a făcut imposibilă desfășurarea activității de comerț cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător, nu face incident articolul 46 din Constituție și nu poate încălca la modul abstract dreptul de proprietate al persoanei fizice - titulare de patentă. Aceasta se explică prin două considerente: (i) patenta de întreprinzător nu poate fi echivalată cu o autorizație-licență de activitate economică în sensul recunoscut de articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană; (ii) încetarea activității comerciale cu amănuntul desfășurat în baza patentei de întreprinzător nu înseamnă interdicția aplicată persoanei fizice de a desfășura o astfel de activitate.

I. Patenta de întreprinzător nu poate fi echivalată cu o autorizație-licență de activitate economică

3. Analiza coroborată a legislației naționale în domeniul comerțului impune concluzia că instituția patentei de întreprinzător reprezintă un sistem simplificat de înregistrare și impozitare a întreprinzătorilor persoane fizice. Se observă că legislatorul, din anumite raționamente, la o anumită etapă de dezvoltare a economiei naționale a acordat persoanelor fizice-titulari de patentă anumite privilegii, în raport cu întreprinzătorii care activează sub alte forme juridice, pentru a le permite să-și realizeze capacitatea individuală de muncă (a se vedea articolul 13 alin. (2) din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi) cu condiţia ca veniturile din vânzări să nu depăşească 300 000 de lei într-o perioadă de 12 luni consecutive.

4. În acest context, titularul patentei de întreprinzător obține dreptul, în mod individual, să înceapă sau să continue activitatea de întreprinzător doar dacă a achitat, în prealabil, taxa pentru patentă în cuantumul stabilit de anexa la Legea nr.93/1998. În perioada activității practicate, titularul care a achitat taxa pentru patentă nu are obligația: (i) să fie supus înregistrării de stat; (ii) să obțină o licență de activitate; (iii) să țină evidența contabilă și financiară și să prezente dări de seamă financiare şi statistice; (iv) să aibă echipamente de casă și control și să efectueze operaţiuni de casă; (v) să plătească impozitul pe venit, taxele pentru resursele naturale, taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii, taxa pentru amenajarea teritoriului, deoarece ele sunt incluse în taxa pentru patentă.

5. În esență, instituția juridică a patentei de întreprinzător reprezintă o relație complexă dintre autoritățile publice ale statului și întreprinzător persoană fizică-titular al patentei de întreprinzător, care include nu doar recunoașterea statutului de întreprinzător al persoanei fizice, dar și anumite facilități, cum ar fi eliberarea de obligația de a ține evidența contabilă pentru activitatea practicată, eliberarea de obligația de a avea aparate de casă și control, suma redusă a unor impozite etc.

6. Având în vedere constatările menționate în complex cu eventualele privilegii ale titularului de patentă în raport cu alte categorii de întreprinzători, am ajuns la concluzia că patenta de întreprinzător nu poate să fie echivalată cu o autorizație-licență eliberată pentru desfășurarea unor genuri de activitate.

II. Încetarea activității de comerț cu amănuntul desfășurat în baza patentei de întreprinzător nu duce la interdicția desfășurării acestei activități de către persoanele fizice

7. Din analiza sistemică a legislației constat că, în spiritul articolului 126 alin. (2) lit. b) din Constituție, legislatorul a reglementat modul de practicare a comerțului în Republica Moldova și a stabilit că atât comerțul în general, cât și comerțul cu amănuntul cu produse alimentare și mărfuri ușor alterabile poate fi practicat de către comercianți - persoane fizice și juridice (a se vedea articolele 3 și 13 alin. (1) din Legea nr.231 din 23 septembrie 2020 cu privire la comerțul interior). Această lege, pe lângă transpunerea unor prevederi ale directivelor europene, urmărește scopul de a crea cadrul juridic național corespunzător pentru desfăşurarea comerţului în condiţiile respectării liberei concurenţe, protecţiei vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale consumatorilor.

8. Guvernul Republicii Moldova a constatat că existența paralelă a instituției patentei de întreprinzător, care, de asemenea, acorda posibilitatea de practicare a comerțului cu amănuntul, pe lângă avantajele aparente, are natura de a afecta dezvoltarea economică și socială a statului prin denaturarea concurenței loiale, alimentarea economiei tenebre și a traficului ilicit de mărfuri, afectarea drepturilor consumatorului, contribuirea la evaziunea fiscală (a se vedea nota informativă la proiectele de lege de modificare a Legii nr.93/1998 aprobate prin Hotărârile Guvernului nr. 1086 din 8 noiembrie 2018 și nr.1302 din 5 noiembrie 2016). În scopul înlăturării acestor riscuri, legislatorul, începând cu 1 ianuarie 2017, a introdus în Codul fiscal instituția „activității independente" (a se vedea articolele 69⁶-69¹³) care permite persoanelor fizice rezidente să desfășoare comerțul cu amănuntul cu aplicarea echipamentelor de casă și control, calcularea și plata impozitelor similar altor categorii de întreprinzători. De asemenea, Guvernul a stimulat titularii de patente care practicau comerțul cu amănuntul să desfășoare aceeași activitate cu respectarea normelor Codului fiscal referitoare la „activitatea independentă" (a se vedea Hotărârea Guvernului nr. 438/2023).

9. Am susținut că persoana fizică care a practicat comerțul cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător, la intrarea în vigoare a normelor contestate, a avut posibilitatea să continue comerțul cu amănuntul ca o activitate independentă fără a-și schimba statutul său, prin depunerea unei cereri la una din subdiviziunile Serviciului Fiscal de Stat și utilizarea echipamentului de casă şi de control conectat la Sistemul informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor".

10. În același context, persoana fizică care, la 1 iulie 2023, a pierdut dreptul de a activa în baza patentei avea posibilitatea ca începând cu 29 decembrie 2022, data publicării normelor contestate, să se înregistreze și să desfășoare comerțul cu amănuntul ca întreprinzător individual înscris în Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali (a se vedea articolele 34 alin. (1) din Codul civil și 28-31 din Legea nr. 220/2007 cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali) sau chiar să constituie o societate cu răspundere limitată cu asociat unic (a se vedea Legea nr. 135/2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată).

11. Așadar, după cum am menționat supra, excluderea activității de comerț cu amănuntul din anexa la Legea nr. 93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător nu duce la interdicția desfășurării acestei activități într-o altă formă prevăzută de lege și nu face imposibilă folosirea totalității de bunuri pe care le exploata sub regimul patentei de întreprinzător.

Prin urmare, am susținut cu fermitate că norma contestată nu are natura de a lipsi persoana fizică - titular de patentă de o speranță legitimă de a obține profit din activitatea de comerț cu amănuntul și din exploatarea eventualelor bunuri pe care le folosea în activitatea anterioară și, respectiv, nu face incidente dispozițiile articolului 46 din Constituție și ale articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Nicolae Roșca judecător constituțional

DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 228a/2023
pentru controlul constituționalității
articolului VI din Legea nr. 356 din 29 decembrie 2022
pentru modificarea unor acte normative
(patenta de întreprinzător pentru comerțul cu amănuntul
și pentru comerțul cu produse alimentare şi mărfuri uşor alterabile autohtone)

CHIŞINĂU
10 decembrie 2024

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA
dlui Serghei ȚURCAN, judecători,
cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 18 decembrie 2023,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 10 decembrie 2024, în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind controlul constituționalității articolului VI din Legea nr. 356 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative, depusă la Curtea Constituțională, pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale, de dnii Vlad Batrîncea și Grigore Novac, deputați în Parlament.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

2. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

„(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

„(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.

[...]".

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

„(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrânețe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistență, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor."

Articolul 126

Economia

„(1) Economia Republicii Moldova este economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi pe proprietatea publică, antrenate în concurenţă liberă.

(2) Statul trebuie să asigure:

a) reglementarea activităţii economice şi administrarea proprietăţii publice ce-i aparţine în condiţiile legii;

b) libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie;

c) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară;

[...]".

Articolul 127

Proprietatea

„(1) Statul ocroteşte proprietatea.

(2) Statul garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicţie cu interesele societăţii.

[...]."

3. Prevederile relevante ale Legii nr. 356 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative sunt următoarele:

[...]

Articolul VI - Legea nr. 93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 72-73, art. 485), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

„1. La articolul 3:

alineatele (6¹) şi (6²) se abrogă;

la alineatul (7) litera a), textul „iar pentru desfășurarea activității indicate la compartimentul 1 din anexă, să aibă documentele primare de proveniență a mărfii, după caz, factura de expediţie, chitanța de percepere a taxei vamale sau actul de achiziţie a mărfurilor" se exclude.

2. La articolul 4:

alineatele (1¹)-(1³) se abrogă;

articolul se completează cu alineatul (1⁴) cu următorul cuprins:

„(1⁴) Desfăşurarea activităţilor menţionate la poziţiile 1.1 şi 1.2 din anexa la prezenta lege se permite până în data de 1 iulie 2023 numai pentru titularii de patentă care, la data de 31 decembrie 2022, deţin patente pentru activităţile respective."

3. La articolul 18, alineatele (2), (4), (5) şi (6) se abrogă.

4. În anexă, poziţiile 1, 1.1 şi 1.2 se exclud."

4. Prevederile relevante ale Legii nr. 93 din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător sunt următoarele:

Articolul 3

Bazele juridice ale utilizării patentei

„(1) Patenta se eliberează pentru unul din genurile de activitate, a căror listă se anexează la prezenta lege.

[...]

(6) Titularul patentei poate desfăşura activitatea de întreprinzător specificată în patentă pe întreg teritoriul ţării dacă în patentă nu este indicat altfel.

(6¹) Pentru genul de activitate menţionat la poziţia 1.1 din anexă, titularul patentei îşi desfăşoară activitatea de întreprinzător în pavilion, chioșc (gheretă), tonetă, la tejghea, tarabă, care au suprafaţa de până la 30 m2.

(6²) Se permite desfăşurarea genurilor de activitate menţionate la poziţiile 1.1 şi 1.2 din anexa la prezenta lege în cadrul pieţelor comerciale create în condiţiile art. 12 din Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior, precum şi în locurile autorizate de autorităţile administraţiei publice locale în conformitate cu art. 14 alin. (2) lit. q¹) din Legea nr.436/2006 privind administraţia publică locală.

[Articolul 3 alin. (6¹), (6²) abrogate prin Legea nr. 356 din 29 decembrie 2022]

[...]."

Anexă

la Legea cu privire la

patenta de întreprinzător

Cuantumul taxei lunare pentru patenta de întreprinzător

Genul de activitate	Cuantumul taxei lunare, lei
Genul de activitate	Chișinău, Bălți, Bender, Tiraspol	Celelalte municipii, orașele	Localități rurale
1	2	3	4
1. Comerțul cu amănuntul	540	300	150
1.1. Comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri (gherete), pavilioane şi din autovehicule
1.2. Comerţul cu produse alimentare şi mărfuri uşor alterabile autohtone, cu condiţia respectării cerinţelor sanitar-epidemiologice privind depozitarea, păstrarea şi comercializarea lor	700	500	200

[Pct.1, 1.1., 1.2. abrogate prin Legea nr. 356 din 29 decembrie 2022]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizării

5. Autorii sesizării susțin că deținătorilor patentei de întreprinzător li s-a încălcat dreptul de proprietate, deoarece la data intrării în vigoare a legii contestate, aproximativ 400 de persoane, deținători ai patentei de întreprinzător, au fost nevoiți să-și înceteze activitatea economică sau să se conformeze noii metode de funcționare a comerțului cu amănuntul.

6. De asemenea, statul trebuie să asigure reglementarea activității economice şi administrarea proprietății publice ce-i aparține în condițiile legii și să protejeze interesele naționale în activitatea economică, financiară şi valutară. Prin această lege, legislatorul a redus oportunitățile economice oferite anterior antreprenorilor.

7. În opinia autorilor sesizării, prevederile contestate contravin articolelor 23, 46, 47, 126 și 127 din Constituție.

B. Aprecierea Curții

8. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

9. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr. 356 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative, ține de competența Curții Constituționale.

10. Conform articolului 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și articolului 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale, deputații din Parlament au competența de a sesiza Curtea Constituțională.

11. Obiectul sesizării îl constituie prevederile articolului VI din Legea menționată supra. Aceste prevederi nu au constituit anterior obiect al controlului de constituționalitate.

12. Autorii sesizării susțin că prevederile contestate contravin articolelor 23 (calitatea legii), 46 (dreptul la proprietate privată şi protecția acesteia), 47 (dreptul la asistență şi protecție socială), 126 (economia) și 127 (proprietatea) din Constituție.

13. Referitor la articolul 47 din Constituție, Curtea reține că autorul excepției nu a prezentat argumente care să demonstreze în ce mod prevederile contestate afectează norma constituțională menționată. Potrivit articolelor 24 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituțională şi 39 din Codul jurisdicției constituționale, sesizarea trebuie să fie motivată. În situații similare, Curtea a notat că simpla trimitere la un text din Constituție, fără explicarea pretinsei neconformități cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea sesizări, Curtea l-ar înlocui pe autorul acesteia la formularea unor critici de neconstituționalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea DCC nr. 128 din 13 septembrie 2022, § 24; DCC nr. 38 din 30 martie 2023, § 22).

14. Cu referire la incidența articolului 23 din Constituție, Curtea reiterează că acest articol nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calității legii, trebuie să existe o ingerință într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 107 din 29 august 2023, § 19).

15. Curtea menționează că articolul 126 din Constituție stabilește că economia Republicii Moldova este o economie de piață, în care se asigură libertatea comerțului şi a activității de întreprinzător, protecția concurenței loiale şi crearea unui cadru favorabil tuturor factorilor de producție. Conform articolului 127 alineatele (1) și (2) din Constituție, statul ocrotește proprietatea și garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicție cu interesele societății.

16. Cu referire la incidența articolului 46 din Constituție, Curtea observă că legislatorul a reglementat posibilitatea desfășurării activității de comerț cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioșcuri (gherete), pavilioane şi din autovehicule, precum și cu produse alimentare şi mărfuri ușor alterabile autohtone, cu condiția respectării cerințelor sanitar-epidemiologice privind depozitarea, păstrarea şi comercializarea lor, pe baza patentei de întreprinzător. Pentru desfășurarea acestei activități, titularul patentei era obligat să achite taxa pentru patentă, care includea impozitul pe venit, taxele pentru resursele naturale, taxa pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii, taxa pentru amenajarea teritoriului (a se vedea articolele 3, 12 și 13 din Legea nr. 93 din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător).

17. La 29 decembrie 2022, Parlamentul a adoptat Legea nr. 356, care prevede, inter alia, excluderea comerțului cu amănuntul pe baza patentei de întreprinzător în locurile și/sau pentru produsele menționate anterior (a se vedea articolul VI din Lege). Totodată, acest gen de comerț cu amănuntul poate fi desfășurat de către persoane fizice, fără a constitui o formă organizatorico-juridică, în unitatea comercială care nu depășește suprafața comercială de până la 50 m², cu obligarea achitării impozitului pe venit. De asemenea, persoanele fizice care comercializează produse cu amănuntul sunt obligate să utilizeze echipamentul de casă şi de control conectat la Sistemul informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor" pentru documentarea comercializării bunurilor (a se vedea articolele 69⁶-69¹¹din Codul fiscal).

18. Altfel spus, adoptând prevederile contestate, legislatorul a modificat modalitatea de comercializare a produselor cu amănuntul de către persoane fizice, i.e. de la patenta de întreprinzător și achitarea unei taxe lunare la utilizarea echipamentului de casă și achitarea impozitului pe venit. În aceste condiții, legislatorul a stabilit o perioadă de tranziție, astfel, comercializarea cu amănuntul pe baza patentei de întreprinzător se permitea până în data de 1 iulie 2023 numai pentru titularii de patentă care, la data de 31 decembrie 2022, dețineau patente pentru activitățile respective.

19. De asemenea, Curtea mai notează că prin Hotărârea nr. 438 din 28 iunie 2023 Guvernul a aprobat Regulamentul privind modul de compensare a unor cheltuieli suportate de persoanele fizice ce desfăşoară activităţi independente. Prin acest Regulament, Guvernul a stabilit condiţiile, structura, modalitatea şi perioada acordării compensaţiilor pentru unele cheltuieli efectuate de persoanele fizice ce desfăşoară activităţi independente, reglementate de articolele 69⁶-69¹³ din Codul fiscal, care, la data de 31 decembrie 2022, erau titulare de patentă pentru desfăşurarea comerţului cu amănuntul (a se vedea pct. 1 din Regulament). Suplimentar, Curtea are în vedere că, prin Hotărârea precitată, Guvernul a stabilit un mecanism de compensare a cheltuielilor de până la 10 000 lei suportate în legătură cu iniţierea activităţilor independente (a se vedea punctele 3 și 19 din Regulament). Potrivit informației prezentate de Guvern, de compensarea cheltuielilor pentru inițierea activității independente au beneficiat 3 544 de persoane, în acest sens, fiind valorificată suma de 25 564 912 lei din bugetul de stat.

20. Așadar, Curtea reține că prevederile criticate anulează comercializarea cu amănuntul a unor categorii de mărfuri şi servicii prestate pe baza patentei de întreprinzător, dar nu interzice practicarea acestor genuri de activitate sub alte forme organizatorico-juridice sau cu utilizarea echipamentului de casă și achitarea impozitului pe venit. Acest fapt, analizat la modul abstract, nu poate crea dificultăți legate de subzistență persoanelor fizice care dețineau patenta de întreprinzător (a se vedea și HCC nr. 21 din 20 septembrie 2007, § 3). De asemenea, Curtea notează că titularii de patentă nu puteau avea o așteptare legitimă că posibilitatea de a desfășura comerțul cu amănuntul pe baza patentei de întreprinzător se va prelungi la nesfârșit.

21. Curtea mai reține că legislatorul beneficiază de o marjă largă de apreciere în domeniul economic, inclusiv elaborarea şi implementarea politicilor în domeniul activității de întreprinzător. Datorită cunoașterii directe a societății şi a nevoilor sale, legislatorul este, în principiu, mai bine plasat decât Curtea pentru a decide ce este „în interesul public" (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr. 46 din 12 aprilie 2022, § 22). Astfel, îi revine în primul rând legislatorului să reglementeze formele de activitate care pot fi desfășurate de persoane fizice pentru comerțul cu amănuntul și pentru comerțul cu produse alimentare şi mărfuri ușor alterabile autohtone, fie pe baza patentei de întreprinzător, fie cu utilizarea echipamentului de casă, fie de întreprindere individuală ș.a.

22. Având în vedere cele menționate mai sus, Curtea notează că prevederile contestate nu încalcă la modul abstract dreptul de proprietate, garantat de articolele 46, 126 și 127 din Constituție.

23. Prin urmare, pe baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. a), 140 alin. (2) din Constituţie, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind controlul constituționalității articolului VI din Legea nr. 356 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative, depusă la Curtea Constituțională de dnii Vlad Batrîncea și Grigore Novac, deputați în Parlament.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte Domnica MANOLE

Chișinău, 10 decembrie 2024
DCC nr. 158
Dosarul nr. 228a/2023