Decizia nr. 169 din 07.12.2023

Decizia nr. 169 din 7 decembrie 2023 de inadmisibilitate a sesizărilor nr. 125g/2023 și nr. 187g/2023 privind excepțiile de neconstituționalitate a articolului 70 alin. (7) pct. 3) din Codul de procedură penală (confirmarea împuternicirilor apărătorului [2])


Subiectul sesizării: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, Tudor Donos


Decizia:
1. d_169_2023_125g_2023_rou.pdf
2. d_169_2023_125g_2023_rus.pdf


Sesizări:


 

DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizărilor nr. 125g/2023 și nr. 187g/2023
privind excepțiile de neconstituționalitate a articolului 70 alin. (7) pct. 3) din Codul de procedură penală
(confirmarea împuternicirilor apărătorului [2]) 

CHIŞINĂU
7 decembrie 2023

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dlui Nicolae ROȘCA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,
Având în vedere sesizările înregistrate la 2 mai și la 1 august 2023,
Examinând admisibilitatea sesizărilor menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 7 decembrie 2023, în camera de consiliu, 

Pronunță următoarea decizie: 

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate a articolului 70 alin. (7) pct. 3) din Codul de procedură penală, ridicate de dl Tudor Donos în dosarul nr. 3-432/2023, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, și, respectiv, în dosarul nr. 10-175/2022, pendinte la Judecătoria Bălți, sediul central.

2. Sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate au fost trimise la Curtea Constituțională de dna judecătoare Liudmila Holevițcaia de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, și, respectiv, de dl judecător Vitalie Moroșanu, de la Judecătoria Bălți, sediul central, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

3. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor, Curtea a decis conexarea lor într-un singur dosar, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, atribuindu-i numărul 125g/2023.

ÎN FAPT

A. Circumstanțele litigiilor principale, aşa cum au fost formulate de autorul excepţiilor, pot fi rezumate după cum urmează:

Dosarul nr. 3-432/2023 (sesizarea nr. 125g/2023)

4. La 21 februarie 2023, dl Tudor Donos a formulat o acțiune împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire la unele acte care îi sunt defavorabile.

5. La 13 aprilie 2023, dl Tudor Donos a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 70 alin. (7) pct. 3) din Codul de procedură penală.

6. Prin încheierea din 21 aprilie 2023, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluționării acesteia.

Dosarul nr. 10-175/2022 (sesizarea nr. 187g/2023)

7. La 17 noiembrie 2022, dl Tudor Donos și dna Elena Donos au depus o plângere la Judecătoria Bălți, sediul central, prin care au solicitat anularea ordonanței de refuz al declanșării urmăririi penale în cazul unui avocat pentru pretinsa falsificare a mandatului avocațial într-o cauză penală.

8. La 3 martie 2023, dl Tudor Donos și dna Elena Donos au ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 70 alin. (3) pct. 3) din Codul de procedură penală.

9. Printr-o încheiere din 29 mai 2023, Judecătoria Bălți, sediul central, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

 

B. Legislația pertinentă

 

10. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

 

Articolul 21

Prezumția nevinovăției

„Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle

„[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 26

Dreptul la apărare

„(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[...].”

Articolul 114

Înfăptuirea justiției

„Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti.”

11. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 70 

Admiterea, desemnarea şi înlocuirea apărătorului, 

confirmarea calităţii şi împuternicirilor lui

„[…]

(7) Pentru confirmarea calităţii şi împuternicirilor sale, apărătorul prezintă organului de urmărire penală sau instanţei:

[…]

3) mandatul biroului de avocaţi sau un alt document ce îi confirmă împuternicirile.

[…].”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepțiilor de neconstituționalitate

12. Autorul excepțiilor pretinde că prevederile articolului 70 alin. (7) pct. 3) din Codul de procedură penală nu corespund exigențelor calității legii.

13. Așadar, autorul excepțiilor subliniază că textul „mandatul biroului de avocaţi” din acest articol este desuet și nu mai corespunde realităţii. Deși legislatorul a modificat în anul 2010, prin Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, termenul „mandat”, acesta nu ar fi modificat prevederile contestate. Așadar, autorul excepțiilor consideră că justiția nu se înfăptuiește în numele legii în cazul desemnării apărătorului în conformitate cu prevederile care sunt desuete.

14. De asemenea, autorul excepțiilor susține că textul „alt document ce îi confirmă împuternicirile” din articolul 70 alin. (7) pct. 3) din Codul de procedură penală este neclar și nu are suport normativ, deoarece legislatorul nu ar fi reglementat vreun alt document decât mandatul care ar putea confirma împuternicirile apărătorului.

15. Prin urmare, autorul excepțiilor susține că prevederile contestate contravin articolelor 20, 21, 23, 26 și 114 din Constituție. 

B. Aprecierea Curții 

16. Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepțiile de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ține de competența Curții Constituționale.

18. Sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de părți în procese și sunt formulate de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

19. Excepția de neconstituționalitate care stă la baza sesizării nr. 125g/2023 a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ în care persoana solicită, inter alia, obligarea Uniunii Avocaților să verifice legalitatea sau ilegalitatea acțiunilor avocatului în cadrul procesului penal. În cazul sesizării nr. 187g/2023, excepția a fost ridicată într-o cauză în care se examinează plângerea autorului excepţiei referitoare la anularea unei ordonanţe de refuz al declanșării urmăririi penale în cazul unui avocat pentru pretinsa falsificare a mandatului avocațial în cadrul procesului penal. Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate la soluționarea cauzelor în care au fost ridicate excepțiile de neconstituționalitate.

20. Obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate îl reprezintă articolul 70 alin. (7) pct. 3) din Codul de procedură penală, conform căruia pentru confirmarea calităţii şi împuternicirilor sale, apărătorul prezintă organului de urmărire penală sau instanţei mandatul biroului de avocaţi sau un alt document ce îi confirmă împuternicirile. Deşi autorul excepţiilor a contestat aceste prevederi în totalitate, acesta critică doar textele „mandatul biroului de avocaţi” şi, respectiv, „alt document ce îi confirmă împuternicirile” din acest articol.

21. Curtea reține că prevederile contestate au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate, fiind pronunțate Deciziile nr. 90 din 15 iunie 2021, nr. 134 din 12 august 2021, nr. 176 din 23 noiembrie 2021 și nr. 44 din 12 aprilie 2022.

22. De principiu, verificarea anterioară a constituţionalităţii normelor atacate nu constituie un impediment pentru a solicita controlul de constituţionalitate al aceloraşi prevederi din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate. Aşadar, Curtea va verifica dacă sesizările conţin argumente noi sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea (a se vedea DCC nr. 37 din 30 martie 2021, § 20).

23. Autorul excepțiilor menționează articolele 20 (accesul liber la justiție), 21 (prezumția nevinovăției), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaște drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare) și 114 (înfăptuirea justiției) din Constituție. Argumentul de bază al acestuia se referă la faptul că textul „mandatul biroului de avocaţi” este desuet, deoarece nu mai corespunde prevederilor Legii nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, și la faptul că textul „alt document ce îi confirmă împuternicirile” nu corespunde exigențelor calității legii.

24. Acest argument a fost analizat de Curte, prin prisma articolului 26 din Constituție, în Decizia nr. 44 din 12 aprilie 2022. În această decizie, Curtea a subliniat că aplicarea textului „mandatul biroului de avocaţi” din articolul 70 alin. (7) din Codul de procedură penală nu constituie o ingerinţă în dreptul la apărare. Dimpotrivă, articolul 70 alin. (7) din Cod stabileşte actele care confirmă calitatea şi împuternicirile apărătorului într-un proces penal. Alineatul 8 al aceluiaşi articol stabileşte că persoana care solicită să participe la examinarea cauzei penale în calitate de apărător, dar nu prezintă documentele care îi confirmă calitatea şi împuternicirile de apărător, nu este admisă să participe la desfăşurarea procesului penal în această calitate. Mai mult, potrivit articolului 72 alin. (2) din Codul de procedură penală, avocatul care acordă asistenţă juridică garantată de stat va fi înlăturat din procesul penal dacă persoana pe care o apără are temeiuri reale de a pune la îndoială competenţa sau buna-credinţă a avocatului şi va depune o cerere pentru înlăturarea acestui apărător din proces. Prin urmare, Curtea a reținut că aspectele reglementate de articolul 70 alin. (7) pct. 3) din Codul de procedură penală, referitoare la admiterea apărătorului în proces, ţin de competenţa organului care desfăşoară urmărirea penală şi a instanţei de judecată care judecă cauza penală (a se vedea § 27).

25. Curtea observă că autorul excepțiilor a mai invocat incidența articolelor 20, 21, 23 și 114 din Constituție.

26. Referitor la incidenţa articolului 23 din Constituţie, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că acesta nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabil, autorul excepţiei trebuie să demonstreze existenţa unei ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie (DCC nr. 178 din 15 decembrie 2022, § 16).

27. Cu privire la incidenţa principiului constituţional al prezumţiei nevinovăţiei, garantat de articolul 21 din Constituţie, Curtea reţine că textul contestat nu instituie vreo prezumţie cu privire la vinovăţia persoanelor învinuite de comiterea infracțiunilor. Prin urmare, articolul 21 din Constituţie nu este incident în prezenta cauză.

28. Referitor la incidenţa articolelor 20 și 114 din Constituţie, Curtea reţine că textul contestat nu reprezintă o imixtiune în competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a înfăptui justiţia. Curtea reţine că instanţele de judecată nu sunt limitate în competenţa sa de a verifica împuternicirile avocaților în cauzele penale deduse judecății.

29. Așadar, de vreme ce nu au intervenit elemente noi care să provoace reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele menţionate din Decizia nr. 44 din 12 aprilie 2022 rămân valabile şi în prezenta cauză.

30. Prin urmare, pe baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate nu întrunesc condițiile de admisibilitate și nu pot fi acceptate pentru examinare în fond. 

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate a articolului 70 alin. (7) pct. 3) din Codul de procedură penală, ridicate de dl Tudor Donos în dosarul nr. 3-432/2023, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, și, respectiv, în dosarul nr. 10-175/2022, pendinte la Judecătoria Bălți, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

Președinte  Domnica MANOLE 

Chișinău, 7 decembrie 2023
DCC nr. 169
Dosarul nr. 125g/2023

 

Informații sesizări.:
+373 22 25-37-20
Relații cu presa.:
+373 69349444
Total vizitatori:   //   Vizitatori ieri:   //   azi:   //   Online:
Acces rapid