DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 156a/2020
privind controlul constituționalității unor articole din Codul fiscal, adoptat prin Legea nr. 1163 din 24 aprilie 1997, și a articolului 9 alin. (6) din Legea bugetului de stat pentru anul 2020, nr. 172 din 19 decembrie 2019
(scutiri de taxe și impozite locale care afectează bugetele locale) 

CHIȘINĂU
22 decembrie 2020

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN,  judecători,
cu participarea dnei Dina Musteața, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată pe 2 octombrie 2020,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând pe 22 decembrie 2020, în camera de consiliu,
Pronunță următoarea decizie: 

ÎN FAPT 

1. La originea cauzei se află sesizarea privind controlul constituționalității prevederilor articolelor 283 alineatele (1), (4) și (5), 295, 306, 319, 324, 329 și 334 din Codul fiscal, adoptat prin Legea nr. 1163 din 24 aprilie 1997, și a articolului 9 alin. (6) din Legea bugetului de stat pentru anul 2020, nr. 172 din 19 decembrie 2019, depusă de dl Igor Munteanu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituțională pe 2 octombrie 2020, în baza articolului 135 alin. (1) litera a) din Constituție.

 

 Legislația pertinentă

 

3. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiție

 

,,(1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime.

 

 […]”.

Articolul 96

Rolul [Guvernului]

„(1) Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administrației publice.

 

[…]”.

 

Articolul 109

Principiile de bază ale administrării

publice locale

 

„(1) Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

(2) Autonomia priveşte atât organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, cât şi gestiunea colectivităților pe care le reprezintă.

[…]”.

Articolul 112

Autoritățile sătești și orășenești

„(1) Autoritățile administraţiei publice, prin care se exercită autonomia locală în sate şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi.

(2) Consiliile locale şi primarii activează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome si rezolvă treburile publice din sate şi orașe.

[…]”.

Articolul 132

Sistemul fiscal

„(1) Impozitele, taxele şi orice venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor raioanelor, orașelor şi satelor se stabilesc, conform legii, de organele reprezentative respective.

[…]”.

4. Prevederile relevante ale Codului fiscal, adoptat prin Legea nr. 1163 din 24 aprilie 1997, sunt următoarele:

Articolul 283

 Scutirea de impozit

„(1) De impozitul pe bunurile imobiliare sunt scutiţi:

a) autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile;

b) societăţile orbilor, surzilor şi invalizilor şi întreprinderile create pentru realizarea scopurilor statutare ale acestor societăţi;

c) întreprinderile penitenciarelor;

d) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi Reabilitare al Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale;

e) obiectivele de protecţie civilă;

f) organizaţiile religioase – pentru bunurile imobiliare destinate riturilor de cult;

g) misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în Republica Moldova, precum şi reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în Republica Moldova, în baza principiului reciprocităţii, în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

h) persoanele de vârstă pensionară, persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate, persoanele cu dizabilităţi din copilărie, persoanele cu dizabilităţi medii (participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl), precum şi persoanele supuse represiunilor şi ulterior reabilitate);

i) familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;

j) familiile militarilor căzuţi în acţiunile de luptă din Afghanistan şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;

k) familiile care au copii cu dizabilităţi în vârstă de până la 18 ani şi membrii familiilor care au la întreţinere şi îngrijire permanentă persoane cu dizabilităţi;

l) familiile persoanelor decedate în urma unor boli cauzate de participarea lor la lucrările de lichidare a consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl şi persoanele care au fost întreţinute de acestea;

m) instituţiile medico-sanitare publice, cabinetele individuale ale medicului de familie şi centrele medicilor de familie, prevăzute la art.365 din Legea ocrotirii sănătăţii nr.411/1995, finanţate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală;

n) Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi agenţiile ei teritoriale;

o) Banca Naţională a Moldovei;

p) proprietarii sau deţinătorii bunurilor rechiziţionate în interes public, pe perioada rechiziţiei, conform legislaţiei;

[Lit.r) alin.(1) art.283 abrogată prin Legea nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018]

s) organizaţiile necomerciale care corespund cerinţelor art.52, în cadrul cărora funcţionează instituţiile de asistenţă socială.

[…]

(4) De impozitul pe bunurile imobiliare (terenuri, loturi de pământ) sunt scutiţi proprietarii şi beneficiarii ale căror terenuri şi loturi de pământ:

a) sunt ocupate de rezervații, parcuri dendrologice şi naţionale, grădini botanice;

b) sunt destinate fondului silvic, în cazul în care nu sunt antrenate în activitatea de întreprinzător, cu excepţia întreprinderilor silvice la efectuarea tăierilor de reconstrucţie ecologică, a celor de conservare şi a celor secundare, la efectuarea amenajamentului silvic, a lucrărilor de cercetare şi de proiectare pentru necesităţile gospodăriei silvice, de lichidare a efectelor calamităţilor naturale, precum şi la efectuarea altor lucrări silvice legate de îngrijirea pădurilor;

b¹) sunt destinate fondului apelor în cazul în care nu sunt antrenate în activitatea de întreprinzător;

c) sunt folosite de organizațiile științifice şi instituţiile de cercetări ştiinţifice cu profil agricol şi silvic în scopuri ştiinţifice şi instructive;

d) sunt ocupate de plantaţii multianuale până la intrarea pe rod;

e) sunt ocupate de instituţiile de cultură, de artă, de cinematografie, de învățământ, de ocrotire a sănătăţii; de complexele sportive şi de agrement (cu excepţia celor ocupate de instituţiile balneare), precum şi de monumentele naturii, istoriei şi culturii, a căror finanţare se face de la bugetul de stat sau din contul mijloacelor sindicatelor;

f) sunt atribuite permanent căilor ferate, drumurilor auto publice, porturilor fluviale şi pistelor de decolare;

g) sunt atribuite zonelor frontierei de stat;

h) sunt de uz public în localităţi;

i) sunt atribuite pentru scopuri agricole, la momentul atribuirii fiind recunoscute distruse, dar ulterior restabilite – pe o perioadă de 5 ani;

j) sunt supuse poluării chimice, radioactive şi de altă natură dacă Guvernul a stabilit restricţii privind practicarea agriculturii pe aceste terenuri.

(5) De impozitul pe bunurile imobiliare (terenuri, loturi de pământ) sunt scutite administraţiile zonelor economice libere pe perioada aflării în gestiunea acestora a bunurilor imobiliare respective.

Articolul 295

 Scutirea de taxe

„Se scutesc de plata:

a) tuturor taxelor locale – autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile;

b) tuturor taxelor locale – misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în Republica Moldova, precum şi reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în Republica Moldova, în baza principiului reciprocităţii, în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

c) tuturor taxelor locale – Banca Naţională a Moldovei;

d) taxei de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale – organizatorii licitaţiilor desfăşurate în scopul asigurării rambursării datoriilor la credite, acoperirii pagubelor, achitării datoriilor la buget, vânzării patrimoniului de stat şi patrimoniului unităţilor administrativ-teritoriale;

e) taxei de plasare (amplasare) a publicității (reclamei) – producătorii şi difuzorii de publicitate socială şi de publicitate plasată pe trimiterile poştale;

f) taxei pentru amenajarea teritoriului – fondatorii gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) care au atins vârsta de pensionare;

g) taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii – persoanele care practică activităţi de pompe funebre şi acordă servicii similare, inclusiv care confecţionează sicrie, coroane, flori false, ghirlande;

g¹) taxei pentru amenajarea teritoriului şi taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii – persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente în cadrul pieţelor create în condiţiile art.12 din Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior;

[Lit.g2) abrogată prin Legea nr.115 din 15.08.2019, în vigoare 01.01.2020]

[Lit.h) art.295 abrogată prin Legea nr.267 din 23.12.2011, în vigoare 13.01.2012]

i) tuturor taxelor locale – proprietarii sau deţinătorii bunurilor rechiziţionate în interes public, pe perioada rechiziţiei, conform legislaţiei;

j) tuturor taxelor locale – subiecţii care desfăşoară activităţi conform cap. 103 din titlul II al prezentului cod.”

Articolul 306

 Înlesniri fiscale

„Taxa nu se aplică pentru:

a) apa extrasă din subsol concomitent cu minereurile utile sau extrasă pentru prevenirea (lichidarea) acţiunii dăunătoare a acestor ape;

b) apa extrasă şi livrată direct sau prin intermediul unor agenţi economici populaţiei, autorităţilor publice şi instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile;

c) apa extrasă pentru stingerea incendiilor sau livrată pentru aceste scopuri direct sau prin intermediul unor agenţi economici;

d) apa extrasă de întreprinderile societăţilor orbilor, surzilor, invalizilor şi instituţiile medico-sanitare publice sau livrată acestora direct sau prin intermediul unor agenţi economici;

e) apa extrasă de întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar sau livrată acestora direct sau prin intermediul unor agenţi economici.”

Articolul 319

 Înlesniri [Taxa pentru extragerea mineralelor utile]

„Se scutesc de taxă întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar.”

Articolul 324

 Înlesniri [Taxa pentru folosirea spaţiilor subterane în scopul

construcţiei obiectivelor subterane, altele decât

cele destinate extracţiei mineralelor utile]

 

„Se scutesc de taxă întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar şi întreprinderile ce reprezintă o valoare ştiinţifică, culturală şi educaţională deosebită, a căror listă se aprobă de Guvern.”

Articolul 329

 Înlesniri [Taxa pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, altele decât cele destinate extracţiei mineralelor utile]

 

„Se scutesc de taxă întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar şi întreprinderile ce reprezintă o valoare ştiinţifică, culturală şi educaţională deosebită, lista cărora se aprobă de Guvern.”

 

Articolul 334

 Înlesniri [Taxa pentru lemnul eliberat pe picior]

„Taxa pentru lemnul eliberat pe picior nu se aplică în cazul în care acesta a fost recoltat:

a) de către întreprinderile silvice la efectuarea tăierilor de reconstrucţie ecologică, a celor de conservare şi a celor de produse secundare, la efectuarea amenajamentului silvic, a lucrărilor de cercetare şi de proiectare pentru necesităţile gospodăriei silvice, de lichidare a efectelor calamităţilor naturale, precum şi a altor lucrări silvice legate de îngrijirea pădurilor;

b) în procesul efectuării activităţilor expuse la lit.a) din prezentul articol, când întreprinderea silvică respectivă îndeplineşte aceste activităţi pe teritoriul altei întreprinderi silvice.”

5. Prevederile relevante ale Legii bugetului de stat pentru anul 2020, nr. 172 din 19 decembrie 2019, sunt următoarele:

Articolul 9

„(1) Impozitul privat reprezintă o plată unică ce se percepe la efectuarea tranzacţiilor cu bunuri proprietate publică în procesul de privatizare, indiferent de tipul mijloacelor folosite.

[…]

(6) Nu se achită impozit privat în cazul primirii gratuite în proprietate privată a bunurilor proprietate publică de către persoane fizice rezidente care nu desfăşoară activitate de întreprinzător.

[…].”

 

ÎN DREPT

 

A. Argumentele autorului sesizării 

6. În argumentarea sesizării, autorul menționează că Guvernul Republicii Moldova promovează, prin intermediul autorităților administrației publice centrale de specialitate (în principal, Ministerul Finanțelor), politici bugetar-fiscale și inițiative legislative de natură să scutească contribuabilii de impozitele şi taxele locale, fapt care afectează veniturile curente la bugetele locale. Fiind promovate asemenea politici și inițiative, au de suferit colectivitățile locale, deoarece sunt ratate venituri planificate la bugetele locale. În sprijinul afirmațiilor sale, ca exemple, au fost aduse politicile statale în domeniul descentralizării administrative și includerea taxelor pentru drumuri în accizele la carburanți fără a se consulta autoritățile locale, precum și creșterea salariilor în educație și în alte sectoare, provocate de implementarea sistemului unic de salarizare în sistemul bugetar, la sfârșitul anului bugetar, care au creat presiuni enorme asupra bugetelor locale.

7. Autorul sesizării afirmă că, în cazul în care Guvernul sau autoritățile centrale iau anumite decizii care implică reducerea bugetelor unităților administrativ-teritoriale de nivelul I sau II, în rezultatul cărora se reduc (se ratează) veniturile la bugetele locale respective, atunci guvernul central este obligat să compenseze „venitul ratat” al comunităților locale. În absența unor măsuri recuperatorii de protejare a autonomiei financiare, autoritățile publice locale sunt lipsite în mod abuziv de resurse vitale pentru stabilitatea bugetelor locale.

8. Autorul susține că, promovând modificări care pot afecta veniturile bugetelor unităților administrativ-teritoriale, fără consultarea autorităților publice locale în probleme de interes deosebit, Guvernul încalcă prevederile constituționale, internaționale şi legale privind autonomia locală.

 

B. Aprecierea Curții 

9. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

10. Articolele 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale îi conferă deputatului în Parlament dreptul de a sesiza Curtea Constituțională.

11. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi ale Codului fiscal și ale Legii bugetului de stat pentru anul 2020, nr. 172 din 19 decembrie, ține de competența Curții Constituționale.

12. Curtea reține că i se solicită să examineze prevederile articolelor 283 alineatele (1), (4) și (5), 295, 306, 319, 324, 329 și 334 din Codul fiscal și ale articolului 9 alin. (6) din Legea bugetului de stat pentru anul 2020, nr. 172 din 19 decembrie 2019, care nu au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate.

13. Curtea observă că autorul a făcut trimitere, în secțiunea „Legislație pertinentă” a sesizării, la articolele 7 [Constituția, Legea Supremă], 8 [respectarea dreptului internațional și a tratatelor internaționale], 96 [rolul Guvernului], 109 [principiile de bază ale administrării publice locale], 112 [autoritățile sătești și orășenești] și 132 [sistemul fiscal] din Constituție, fără a oferi argumente care să demonstreze caracterul neconstituțional al normelor contestate.       

14. Curtea observă că autorul nu a argumentat relevanța și pertinența normelor constituționale în sesizarea sa. În astfel de condiții, având în vedere doar menționarea formală în sesizare a articolelor din Constituție fără a fundamenta pretinsa relaţie de contrarietate a dispozițiilor criticate cu acestea, Curtea nu poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr. 5 din 20 ianuarie 2020, §17-18; DCC nr. 105 din 24 septembrie 2020, § 16).

15. Dacă ar proceda la examinarea sesizării formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituțională s-ar substitui autorului ei în invocarea argumentelor de neconstituționalitate, fapt care ar echivala cu un control din oficiu. Acest tip de control este inadmisibil în condițiile în care, prin prisma articolului 24 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și articolului 39 din Codul jurisdicției constituționale, sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul și împrejurările pe care subiectul își întemeiază cerințele, să expună normele legale și argumentele care justifică faptul că prevederea contestată contravine Constituției, precum și legătura cauzală directă între norma contestată și argumentele invocate (a se vedea DCC nr. 145 din 16 decembrie 2019,  § 16; DCC nr. 15 din 10 februarie 2020, § 17; DCC nr. 68 din 15 iunie 2020, § 23; DCC nr. 93 din 30 iulie 2020, § 19; DCC nr. 116 din 13 octombrie 2020, § 22).

16. În situații similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate, precizând că simpla trimitere la un text din Constituție, fără explicarea pretinsei neconformități cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr. 151 din 26 decembrie 2019, § 16; DCC nr. 5 din 20 ianuarie 2020, § 20; DCC nr. 33 din 19 martie 2020, § 31; DCC nr. 50 din 28 mai 2020, § 16; DCC nr. 54 din 2 iunie 2020, § 31).

17. Prin urmare, pe baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. a), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

 

D E C I D E: 

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind controlul constituționalității prevederilor articolelor 283 alineatele (1), (4) și (5), 295, 306, 319, 324, 329 și 334 din Codul fiscal, adoptat prin Legea nr. 1163 din 24 aprilie 1997, și a articolului 9 alin. (6) din Legea bugetului de stat pentru anul 2020, nr. 172 din 19 decembrie 2019, depusă de dl Igor Munteanu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte                                                         Domnica MANOLE

 

 

Chișinău, 22 decembrie 2020
DCC nr. 156
Dosarul nr. 156a/2020