DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr.36g/2019
privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din pct. 7 al Regulamentului circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009

CHIŞINĂU
25 februarie 2019

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,
dnei Raisa APOLSCHII,
dlui Aurel BĂIEȘU,
dlui Corneliu GURIN,
dlui Artur REȘETNICOV,
dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
cu participarea dnei Eugenia Mîța, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 21 februarie 2019,
Înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând pe 25 februarie 2019 în camera de consiliu,

Prezintă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului „agent de circulaţie - persoană echipată corespunzător, abilitată cu funcţii de control şi reglementare a traficului rutier prin intermediul semnalelor stabilite de prezentul Regulament (poliţistul, agentul de cale ferată, angajatul serviciilor de întreţinere a drumurilor, persoana de gardă la bacul de transbordare)" din pct. 7 al Regulamentului circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, ridicată de către dl Vladimir Kovali, parte în dosarul nr. 4r-278/19, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

2. Excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 21 februarie 2019, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Curții de Apel Chișinău se află recursul declarat de către dl Vladimir Kovali împotriva hotărârii judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 27 noiembrie 2018, prin care a fost respinsă ca nefondată contestația împotriva procesului-verbal privind constatarea săvârșirii contravenției prevăzute de articolul 236 alin. (1) din Codul contravențional [Depăşirea vitezei de circulaţie stabilită pe sectorul respectiv de drum].

4. În cadrul ședinței de judecată din 11 februarie 2019, dl Vladimir Kovali a ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „agent de circulaţie - persoană echipată corespunzător, abilitată cu funcţii de control şi reglementare a traficului rutier prin intermediul semnalelor stabilite de prezentul Regulament (poliţistul, agentul de cale ferată, angajatul serviciilor de întreţinere a drumurilor, persoana de gardă la bacul de transbordare)" din pct. 7 al Regulamentului circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009.

5. Prin încheierea din aceeași dată, Curtea de Apel Chișinău a trimis sesizarea către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

B. Legislația pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23
Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

„(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

7. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului circulaţiei rutiere sunt următoarele:

„7. În sensul prezentului Regulament următoarele noţiuni şi termeni semnifică:

[...]

agent de circulaţie - persoană echipată corespunzător, abilitată cu funcţii de control şi reglementare a traficului rutier prin intermediul semnalelor stabilite de prezentul Regulament (poliţistul, agentul de cale ferată, angajatul serviciilor de întreţinere a drumurilor, persoana de gardă la bacul de transbordare);

[...]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

8. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia menționează că noțiunea „agent de circulație" nu este suficient de clar definită în Regulamentul circulaţiei rutiere, fapt care le permite autorităților publice să adopte norme juridice secundare fără o bază legală și fără a fi corelate cu alte acte normative. În acest sens, autorul menționează Ordinul Ministerului Economiei nr. 118 din 13 iunie 2016 cu privire la aprobarea procedurii de măsurare legală PML 09-02:2016 „Măsurarea vitezei mijloacelor de transport auto cu ajutorul sistemului tip „АвтоУраган", care utilizează noțiunea de „automobil fără însemne speciale ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI)".

9. Astfel, autorul excepției de neconstituționalitate susține că noțiunea „agent de circulație" din pct. 7 al Regulamentului circulaţiei rutiere contravine articolului 23 din Constituție, care prevede obligația statului de a asigura dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle prin adoptarea unor norme juridice clare și previzibile.

B. Aprecierea Curţii

10. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

11. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a Hotărârii Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului circulaţiei rutiere, ține de competența Curții Constituționale.

12. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl Vladimir Kovali, parte în dosarul nr. 4r-278/19, pendinte la Curtea de Apel Chișinău. Sesizarea este formulată de către un subiect abilitat căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

13. Curtea reține că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul „agent de circulaţie - persoană echipată corespunzător, abilitată cu funcţii de control şi reglementare a traficului rutier prin intermediul semnalelor stabilite de prezentul Regulament (poliţistul, agentul de cale ferată, angajatul serviciilor de întreţinere a drumurilor, persoana de gardă la bacul de transbordare)" din pct. 7 al Regulamentului circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009.

14. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că, deși autorul critică noțiunea „agent de circulație", care este o normă cu caracter general, de fapt acesta este nemulțumit de faptul că în procesul de măsurare a vitezei mijloacelor de transport auto agenții de circulație utilizează automobile fără însemnele speciale ale MAI.

15. Curtea menționează că stabilirea unor reguli referitoare la circulaţia pe drumurile publice, inclusiv reglementarea modului și a condițiilor de măsurare a vitezei mijloacelor de transport auto, are ca scop, potrivit articolului 1 alin. (2) din Legea nr. 131 din 7 iunie 2007 privind siguranţa traficului rutier, „asigurarea desfăşurării fluente şi în plină siguranţă a traficului rutier, ceea ce presupune protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, apărarea proprietăţii acestora, ocrotirea sănătăţii, integrităţii corporale şi a vieţii participanţilor la trafic, precum şi protecţia mediului înconjurător".

16. De asemenea, în conformitate cu articolul 7 lit. c) din Legea nr. 131 din 7 iunie 2007, în domeniul traficului rutier, Ministerului Afacerilor Interne i-au fost atribuite mai multe competențe, printre care asigurarea supravegherii şi a controlului traficului rutier cu mijloace de măsurare, legalizate şi verificate metrologic, conform cerinţelor actelor normative în vigoare. Modul și condițiile în care se efectuează măsurarea vitezei mijloacelor de transport auto sunt dezvoltate prin acte subordonate legii, ca de exemplu Ordinul Ministerului Economiei nr. 118 din 13 iunie 2016 cu privire la aprobarea procedurii de măsurare legală PML 09-02:2016 „Măsurarea vitezei mijloacelor de transport auto cu ajutorul sistemului tip „АвтоУраган" sau Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 266 din 1 august 2018 cu privire la aprobarea procedurii de măsurare legală PML 10-01:2018 „Măsurarea vitezei mijloacelor de transport auto cu ajutorul aparatului (laser) pentru măsurarea vitezei de mişcare a autovehiculelor tip LTI 20/20 „TruCAM".

17. Cu privire la opinia autorului excepției potrivit căreia prevederile criticate nu conțin dispoziții care le-ar permite agenților de circulație să utilizeze în procesul de supraveghere a circulației rutiere automobile fără însemnele speciale ale MAI, Curtea menționează că activitățile poliției rutiere de aplicare a normelor privind respectarea vitezei legale de circulație nu trebuie să se rezume la acțiuni vizibile și presemnalizate. În caz contrar, în unele situații, agenții de circulație s-ar afla în imposibilitatea de a-și îndeplini obligațiile și atribuțiile prevăzute de lege.

18. Curtea reține că reglementarea unei multitudini de dispozitive pentru controlul respectării regimului legal de viteză nu contravine scopului legitim al asigurării securității rutiere. În acest sens, alegerea măsurilor pentru asigurarea afectivă a scopului în discuție ține de marja de discreție a autorităților din domeniu.

19. Mai mult, articolul 6 alin. (1) al Convenţiei din 8 noiembrie 1968 asupra circulaţiei rutiere (care a intrat în vigoare pentru Republica Moldova pe 26 mai 1994) se referă doar la agenţii care dirijează circulaţia atunci când prevede ca aceștia să fie uşor de recunoscut şi vizibili de la distanţă atât noaptea, cât şi ziua, fără ca obligația să se extindă și asupra mijloacelor de transport utilizate de poliție pentru controlul respectării regimului legal de viteză.

20. De asemenea, în cauza Marius Haiducu v. România şi alte 16 cereri (decizia din 13 martie 2012, § 12), Curtea Europeană a menționat că Convenția nu se opune aplicării unui mecanism care nu face altceva decât să instaleze o prezumţie relativă de conformitate a unui proces-verbal la realitate, prezumţie fără care ar fi practic imposibilă pedepsirea încălcărilor cu privire la circulaţia rutieră.

21. La nivel european, autoritățile folosesc în activitatea de aplicare a legislației rutiere atât mijloace tehnice montate pe autovehicule fără însemnele poliției, cât și mijloace tehnice disimulate. În Franța, de exemplu, radarele de viteză amplasate pe vehiculele poliției și radarele mobile nu sunt presemnalizate, fapt care presupune că pentru dispozitivele de măsurare a vitezei destinate a fi utilizate în regim staționar și/sau în regim de deplasare a autovehiculului de patrulare al poliției rutiere nu există obligativitatea presemnalizării (articolul 8 al Legii nr. 2003-495 din 12 iunie 2003 privind consolidarea luptei împotriva violenţei rutiere).

22. Având în vedere cele menționate mai sus, Curtea reține că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește criteriile de admisibilitate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională și a articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a textului „agent de circulaţie - persoană echipată corespunzător, abilitată cu funcţii de control şi reglementare a traficului rutier prin intermediul semnalelor stabilite de prezentul Regulament (poliţistul, agentul de cale ferată, angajatul serviciilor de întreţinere a drumurilor, persoana de gardă la bacul de transbordare)" din pct. 7 al Regulamentului circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, ridicată de către dl Vladimir Kovali, parte în dosarul nr. 4r-278/19, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Preşedinte                                           Mihai POALELUNGI

Chişinău, 25 februarie 2019
DCC nr. 28
Dosarul nr. 36g/2019