DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 165g/2018
privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 264 din 11 decembrie 2008 cu privire la statutul, autorizarea şi organizarea activităţii de interpret şi traducător în sectorul justiţiei

CHIŞINĂU
15 noiembrie 2018

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,
dlui Aurel BĂIEȘU,
dlui Igor DOLEA,
dlui Victor POPA,
dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
cu participarea dnei Eugenia Mîța, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 15 noiembrie 2018,
Înregistrată la aceeași dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând pe 15 noiembrie 2018 în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 1 alin. (3), 5 alin. (2) și 23 alin. (3) din Legea nr. 264 din 11 decembrie 2008 cu privire la statutul, autorizarea şi organizarea activităţii de interpret şi traducător în sectorul justiţiei, ridicată de către dl avocat Petru Coșleț în dosarul nr. 1-375/2017, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

2. Excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 15 noiembrie 2018, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin ordonanța procurorului din 10 mai 2018, dl Anatolii Nesterenco a fost pus sub învinuire, fiind acuzat de comiterea infracțiunilor prevăzute în articolele 310 alin. (1) și 190 alin. (5) din Codul penal.

4. Pentru a i se aduce la cunoștință învinuirea dlui Anatolii Nesterenco, care este cetățean al Republicii Moldova și vorbitor de limba rusă, a fost invitată o persoană care cunoaște limba rusă. De asemenea, dlui Anatolii Nesterenco i-a fost înmânată ordonanța de punere sub învinuire tradusă în limba rusă de către un traducător autorizat, așa cum prevede articolul 16 alin. (2) din Codul de procedură penală.

5. Pe 10 mai 2018, dl Anatolii Nesterenco a depus o plângere la procurorul ierarhic superior, prin care solicită anularea ordonanței de punere sub învinuire, precum și ordonanța tradusă în limba rusă, susținând că motivele acuzării nu i-au fost explicate de către un interpret autorizat în modul stabilit de lege.

6. Pe 14 mai 2018, dosarul penal privind învinuirea dlui Anatolii Nesterenco de săvârșirea infracțiunilor prevăzute în articolele 310 alin. (1) și 190 alin. (5) din Codul penal a fost trimis în judecată.

7. În ședința preliminară de pe 25 iulie 2018, dl avocat Petru Coșleț, apărător ales al dlui Anatolii Nesterenco, a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolelor 1 alin. (3), 5 alin. (2) și 23 alin. (3) din Legea nr. 264 din 11 decembrie 2008 cu privire la statutul, autorizarea şi organizarea activităţii de interpret şi traducător în sectorul justiţiei. Aceste prevederi stabilesc cazurile în care interpretarea şi/sau traducerea în cadrul procedurilor judiciare sau în instanță poate fi făcută de către persoane care nu sunt autorizate. De asemenea, prevederile contestate exceptează interpreţii şi traducătorii din una din limbile orientale ori rar folosite de la obligația deținerii diplomei de licenţă sau de masterat ori a unui act echivalent din care rezultă specializarea în limba străină pentru care solicită autorizarea ori a unui act echivalent în drept din care rezultă abilităţi de predare în limba străină pentru care solicită autorizarea.

8. Prin încheierea din 19 octombrie 2018, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

B. Legislația pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16
Egalitatea

„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 118
Limba de procedură şi dreptul la interpret

„(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba moldovenească.

(2) Persoanele care nu posedă sau nu vorbesc limba moldovenească au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă prin interpret.

(3) În condiţiile legii, procedura judiciară se poate efectua şi într-o limbă acceptabilă pentru majoritatea persoanelor care participă la proces."

10. Prevederile relevante ale Legii nr. 264 din 11 decembrie 2008 cu privire la statutul, autorizarea şi organizarea activităţii de interpret şi traducător în sectorul justiţiei sunt următoarele:

Articolul 1
Domeniul de reglementare

„[...]

(3) Prin excepţie de la alin.(2), în cazurile în care nu există interpreţi şi/sau traducători autorizaţi din/în limbile pentru care se solicită interpretarea şi/sau traducerea ori interpreţii şi/sau traducătorii autorizaţi nu pot fi contractaţi pentru efectuarea interpretării şi/sau traducerii, organele indicate la alin.(1) pot folosi persoane care cunosc limbile din/în care se face interpretarea şi/sau traducerea, dar care nu sunt autorizate."

Articolul 5
Dreptul de a exercita activitatea de interpret şi traducător

„[...]

(2) Prevederea alin.(1) lit.a) nu este obligatorie în cazul interpreţilor şi traducătorilor din sau în una din limbile orientale ori rar folosite prevăzute într-o listă aprobată de Guvern, precum şi interpreţilor semnelor celor surzi, muţi ori surdomuţi."

Articolul 23

„[...]

(3) Până la obţinerea autorizaţiei potrivit prezentei legi, interpreţii şi traducătorii solicitaţi de organele prevăzute la art.1 alin.(1) vor desfăşura în continuare această activitate, cu condiţia îndeplinirii prevederilor art. 5.

[...]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

11. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prevederile articolului 1 alin. (3) și articolului 5 alin. (2) din Legea cu privire la statutul, autorizarea şi organizarea activităţii de interpret şi traducător în sectorul justiţiei contravin articolului 118 din Constituție prin faptul că le permit organului de urmărire penală și instanței de judecată să înlocuiască interpreții și traducătorii autorizați cu persoane neautorizate pentru activitatea de interpretare și traducere în cadrul procedurilor judiciare.

12. De asemenea, autorul susține că prevederile articolului 23 alin. (3) din Legea cu privire la statutul, autorizarea şi organizarea activităţii de interpret şi traducător în sectorul justiţiei, care prevăd că până la obţinerea autorizaţiei, interpreţii şi traducătorii solicitaţi de organele judiciare vor desfăşura în continuare această activitate, cu condiţia îndeplinirii anumitor cerințe legale, sunt aplicate abuziv de către organul de urmărire penală și instanța de judecată. Autorul explică că aceste prevederi au avut o aplicabilitate limitată în timp (șase luni), ele reglementând o situație de tranziție (până la obţinerea autorizaţiei potrivit Legii nr. 264 din 11 decembrie 2008).

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Legii nr. 264 din 11 decembrie 2008 cu privire la statutul, autorizarea şi organizarea activităţii de interpret şi traducător în sectorul justiţiei, ține de competența Curții Constituționale.

15. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl avocat Petru Coșleț în dosarul nr. 1-375/2017, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

16. Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie articolele 1 alin. (3), 5 alin. (2) și 23 alin. (3) din Legea nr. 264 din 11 decembrie 2008 cu privire la statutul, autorizarea şi organizarea activităţii de interpret şi traducător în sectorul justiţiei.

17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia invocă încălcarea articolelor 16 și 118 din Constituție.

18. De asemenea, cu referire la critica de neconstituționalitate a prevederilor articolului 5 alin. (2) din Legea nr. 264 din 11 decembrie 2008, Curtea menționează că acestea nu sunt aplicabile în cauza dedusă controlului de constituționalitate, deoarece prevederile criticate se referă la una din limbile orientale sau rar folosite, iar limba rusă nu se regăsește în lista limbilor orientale ori rar folosite pentru autorizarea interpreţilor şi/sau a traducătorilor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 888 din 19 iulie 2016.

19. Curtea constată că, în prezenta cauză, învinuitul a luat cunoştinţă de acuzaţia ce i se aduce prin intermediul unui document tradus de un traducător autorizat. Din documentul în discuție, acesta a putut afla, în limba pe care o înţelege, informaţii suficiente cu privire la acuzaţiile ce i se aduc. El își poate consulta avocatul ales pentru a afla ce demersuri mai pot fi făcute pentru a-şi îmbunătăţi situaţia.

20. Având în vedere cele menționate, Curtea reține că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și a articolelor 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a articolelor 1 alin. (3), 5 alin. (2) și 23 alin. (3) din Legea nr. 264 din 11 decembrie 2008 cu privire la statutul, autorizarea şi organizarea activităţii de interpret şi traducător în sectorul justiţiei, ridicată de către dl avocat Petru Coșleț în dosarul nr. 1-375/2017, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Preşedinte                                       Mihai POALELUNGI

Chişinău, 15 noiembrie 2018
DCC nr. 137
Dosarul nr. 165g/2018