Decizia nr. 104 din 06.09.2018

Decizia nr. 104 din 06.09.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr. 122g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 313 din Codul contravențional (excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu)


Subiectul sesizării: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător Petru Păun; Vitalie Bîzgu, parte în dosar


Decizia:
1. d_104_2018_122g_2018_rou.pdf
2. d_104_2018_122g_2018_rus.pdf


Sesizări:


DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 122g/2018
privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 313 din Codul contravențional
(excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu)

CHIŞINĂU
6 septembrie 2018

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,
dlui Aurel BĂIEŞU,
dlui Igor DOLEA,
dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
cu participarea dlui Gheorghe Reniță, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 24 august 2018,
Înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 6 septembrie 2018 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului „depăşeşte în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege şi care contravine intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice" din articolul 313 din Codul contravențional, ridicată de către dl Vitalie Bîzgu, în dosarul nr. 4-331/2018, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională, pe 24 august 2018, de către dl judecător Petru Păun de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 4 octombrie 2017, un procuror din cadrul Procuraturii Generale a dispus printr-o ordonanță începerea urmăririi penale in rem, în legătură cu comiterea unor acţiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege soldate cu urmări grave, incriminate de articolul 328 alin. (3) lit. d) din Codul penal. Faptele investigate de către procuror se refereau la refuzul unor factori de decizie ai Penitenciarului nr. 13 de a-l primi în penitenciar pe dl Andrei Brăguța în vederea executării arestului preventiv, pentru că acesta din urmă nu a fost supus, în prealabil, unui examen medical. De asemenea, faptele investigate de către procuror se refereau și la acțiunile ulterioare ale unor angajați ai Direcției de Poliție a municipiului Chișinău privind escortarea dlui Andrei Brăguța în Izolatorul de Detenție al Direcției menționate pentru executarea arestului preventiv, loc în care acesta a fost deținut în perioada 21 august 2017 - 23 august 2017 în condiții „proaste" și fără acordarea asistenței medicale corespunzătoare. Acest fapt a condus, împreună cu alte circumstanţe, la decesul persoanei.

4. Pe 26 martie 2018, procurorul a dispus printr-o ordonanță încetarea procesului penal pornit în baza articolului 328 alin. (3) lit. d) din Codul penal în privința dnelor Angelica Gîncu și Adriana Ignat, precum și în privința dlui Vitalie Bîzgu. În acest sens, procurorul a invocat faptul că, prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 22 din 27 iunie 2017, a fost declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau" din alineatul (1) al articolului 328 din Codul penal. Din acest motiv, procurorul a conchis că acțiunile persoanelor enumerate nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii, i.e. latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la articolul 328 alin. (3) lit. d) din Codul penal.

5. Totodată, pe aceeași dată, procurorul a dispus printr-o ordonanță pornirea procesului cu privire la contravenție în privința persoanelor menționate, conform elementelor constitutive ale contravenției prevăzute la articolul 313 din Codul contravențional [Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu].

6. Cauza contravențională a fost trimisă spre judecare conform competenței Judecătoriei Chişinău.

7. Pe 26 iunie 2018, în cadrul ședinței instanței de judecată, dl Vitalie Bîzgu a ridicat excepția de neconstituţionalitate a textului „depăşeşte în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege şi care contravine intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice" din articolul 313 din Codul contravențional.

8. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 16 august 2018, s-a dispus trimiterea unei sesizări la Curtea Constituţională, în vederea soluționării excepției.

B. Legislația pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1
Statul Republica Moldova

„[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 22
Neretroactivitatea legii

„Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."


Articolul 23
Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

„(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

10. Prevederile relevante ale Codului contravențional sunt următoarele:

Articolul 313
Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu

„Săvârşirea unei acţiuni care depăşeşte în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege şi care contravine intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii,

se sancţionează cu amendă de la 30 la 90 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

11. În motivarea excepției de neconstituţionalitate, autorul a invocat faptul că lipsesc criteriile clare și previzibile în baza cărora autoritățile care aplică legea ar putea stabili întinderea urmărilor prejudiciabile ale contravenției prevăzute la articolul 313 din Codul contravențional, normă care stabilește răspunderea pentru excesul de putere sau pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu. Astfel, textul „intereselor publice" din norma menționată ar fi unul imprevizibil. În sprijinul celor enunțate, autorul excepției de neconstituționalitate a făcut referire și la Hotărârea Curții Constituționale nr. 22 din 27 iunie 2017, prin care a fost declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau" din alineatul (1) al articolului 328 din Codul penal.

12. În opinia autorului excepției de neconstituţionalitate, prevederile contestate contravin articolelor 1 alin. (3), 20, 22 și 23 alin. (2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Codului penal, ține de competența Curții Constituționale.

15. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl Vitalie Bîzgu, parte în dosarul nr. 4-331/2018, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituţie.

16. Curtea observă că, deși s-a solicitat controlul constituționalității textului „depăşeşte în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege şi care contravine intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice" din articolul 313 din Codul contravențional, în realitate, autorul sesizării a criticat doar expresia „intereselor publice" din norma enunțată. Din acest motiv, Curtea va examina această excepție de neconstituţionalitate doar în raport cu textul „intereselor publice" din articolul 313 din Codul contravențional.

17. Curtea reține că autorul excepției pretinde că prevederile contestate sunt imprevizibile și, prin urmare, contravin articolelor 1 alin. (3), 20, 22 și 23 alin. (2) din Constituţie.

18. Cu titlu preliminar, Curtea reamintește că una dintre condițiile sine qua non pentru admiterea examinării în fond a unei excepții de neconstituţionalitate constă în aplicabilitatea prevederilor în cauza în care a fost ridicată excepția (vezi HCC nr. 2 din 9 februarie 2016, § 82).

19. Curtea reține că articolul 313 din Codul contravențional stabilește răspunderea pentru săvârşirea unei acţiuni care depăşeşte în mod vădit limitele drepturilor şi ale atribuţiilor acordate prin lege şi care contravine intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii.

20. Folosirea conjuncției „sau" denotă că este vorba despre două situații alternative: acțiunile în discuție trebuie să contravină fie intereselor publice, fie drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Sarcina de a alege modalitatea normativă într-un caz concret le revine autorităților competente cu aplicarea legii contravenționale.

21. În prezenta cauză, Curtea observă că acțiunile imputate făptuitorilor ar fi condus, împreună cu alte circumstanţe, la decesul persoanei (vezi supra § 3). Persoana care a ridicat excepția de neconstituţionalitate este învinuită, în fapt, că ar fi comis acțiuni contrare drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, i.e. dreptul la viață și la integritate fizică și psihică (articolul 24 din Constituție). Astfel, Curtea observă că textul contestat nu este aplicabil în litigiul principal, pentru că făptuitorilor nu li se impută că ar fi comis acțiuni care contravin intereselor publice.

22. Totuși, Curtea reamintește că, prin Hotărârea sa nr. 22 din 27 iunie 2017, a fost declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau" din alineatul (1) al articolului 328 din Codul penal. Totodată, Curtea a trimis Parlamentului și o Adresă (PCC-01/113g/8g-22 din 27 iunie 2018), în care a menționat că noţiunea „interes public" se regăseşte în conținutul mai multor componenţe de infracţiuni şi contravenţii şi, în acest sens, Parlamentul trebuie să efectueze modificările de rigoare, ținând cont de considerentele exprimate în Hotărârea Curții Constituționale nr. 22 din 27 iunie 2017.

23. Prin urmare, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului „intereselor publice" din articolul 313 din Codul contravențional este inadmisibilă.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională și a articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului „intereselor publice" din articolul 313 din Codul contravențional, ridicată de către dl Vitalie Bîzgu, în dosarul nr. 4-331/2018, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Preşedinte Mihai POALELUNGI

Chişinău, 6 septembrie 2018
DCC nr. 104
Dosarul nr. 122g/2018

Informații sesizări.:
+373 22 25-37-20
Relații cu presa.:
+373 69349444
Total vizitatori:   //   Vizitatori ieri:   //   azi:   //   Online:
Acces rapid