DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 54g/2018
privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolele 134¹, 217 și 217¹ din Codul penal
(analog al substanței stupefiante sau psihotrope)

CHIŞINĂU
14 mai 2018

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

Dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,
Dlui Aurel BĂIEŞU,
Dlui Igor DOLEA,
Dlui Victor POPA,
Dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
cu participarea dlui Gheorghe Reniță, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 14 mai 2018,
Înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 14 mai 2018 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 134¹ alin. (6) și a sintagmei „analogilor acestora" din articolele 134¹, 217 și 217¹ din Codul penal, ridicată de către domnul avocat Tudor Osoianu, în dosarul nr. 1-326/2018, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională, la 14 mai 2018, de către doamna judecător Maria Tertea de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) şi g) din Constituţie, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de învinuire a domnilor Tudor Onică, Eugeniu Muntean, Sergiu Mihailov și Valentin Taban de comiterea infracţiunii prevăzute la articolul 217¹ alin. (4) lit. d) din Codul penal, normă care stabilește răspunderea penală pentru circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare, în proporţii deosebit de mari.

4. Pe 11 mai 2018, în cadrul ședinței de judecată, domnul avocat Tudor Osoianu (apărătorul domnului Tudor Onică) a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 134¹ alin. (6) și a sintagmei „analogilor acestora" din articolele 134¹, 217 și 217¹ din Codul penal.

5. Prin încheierea din aceeași dată, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a dispus trimiterea excepției de neconstituționalitate la Curtea Constituţională, în vederea soluționării acesteia.

B. Legislația pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20
Accesul liber la justiţie

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23
Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

„(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26
Dreptul la apărare

„(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

[...]"

7. Prevederile relevante ale Codului penal sunt următoarele:

Articolul 134¹
Droguri, precursori, etnobotanice şi analogii acestora

„(1) Prin droguri se înţeleg plantele sau substanţele stupefiante ori psihotrope, sau amestecurile ce conţin asemenea plante ori substanţe, stabilite de Guvern.

(2) Prin stupefiante se înţeleg substanţele înscrise în anexele la Convenţia unică a Naţiunilor Unite asupra substanţelor stupefiante din 1961, modificată prin Protocolul din 1972, şi prevăzute în actele normative ale Guvernului.

(3) Prin substanţe psihotrope se înţeleg substanţele înscrise în anexele la Convenţia asupra substanţelor psihotrope din 1971 şi prevăzute în actele normative ale Guvernului.

(4) Prin precursor se înţelege substanţa de origine naturală sau sintetică utilizată ca materie primă la producerea de substanţe stupefiante sau psihotrope.

(5) Prin produse etnobotanice (etnobotanice) se înţeleg amestecurile de prafuri şi/sau plante sau amestecurile de ierburi şi diverse părţi de plante stropite cu substanţe chimice, care produc schimbări ce induc efecte fiziologice şi/sau mentale, halucinogene şi/sau acţiuni psihoactive.

(6) Prin analog al substanţei stupefiante sau psihotrope se înţelege orice substanţă sau asociere de substanţe de origine naturală ori sintetică, în orice stare fizică, sau orice produs, plantă, ciupercă, ori părţi ale acestora, care are capacitatea de a produce efecte psihoactive şi care, indiferent de conţinutul său, denumirea sa, modul său de administrare, de prezentare sau de publicitatea care i se face, este ori poate fi folosită în locul unei substanţe sau al unui preparat stupefiant, psihotrop ori cu efect psihotrop sau în locul unei plante ori substanţe aflate sub control naţional şi/sau internaţional.

(7) Listele de substanţe stupefiante, psihotrope şi de precursori se aprobă, se modifică şi se completează de către Guvern.

(8) În cazul sustragerii, însuşirii, extorcării sau al altor acţiuni ilegale cu droguri, precursori, etnobotanice sau analogi ai acestora, proporţiile acestora - mici, mari sau deosebit de mari - se determină conform cantităţilor mici, mari sau deosebit de mari stabilite de Guvern.

(9) Prin circulaţia drogurilor, precursorilor, etnobotanicelor şi analogilor acestora se înţeleg orice operaţiuni precum experimentarea, elaborarea, producerea (fabricarea), prepararea, cultivarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, deţinerea, stocarea, păstrarea, livrarea, eliberarea, distribuţia, expedierea, transportul, procurarea (cumpărarea), comercializarea, distrugerea, importul, exportul, utilizarea, promovarea acestora şi alte activităţi conexe."

Articolul 217
Circulaţia ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora fără scop de înstrăinare

„(1) Semănatul sau cultivarea ilegală a plantelor care conţin droguri sau etnobotanice, prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante, săvârşite în proporţii mari şi fără scop de înstrăinare,

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 200 la 400 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de până la 100 de ore, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3000 la 5000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

(2)Producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, săvârşite în proporţii mari şi fără scop de înstrăinare,

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 400 la 700 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de până la 150 de ore, sau cu închisoare de până la 1 an, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 5000 la 7000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[...]"

Articolul 217¹
Circulaţia ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare

„(1) Semănatul ori cultivarea de plante ce conţin droguri, prelucrarea ori utilizarea unor astfel de plante fără autorizaţie sau semănatul ori cultivarea de plante pentru fabricarea produselor etnobotanice, săvârşite în scop de înstrăinare,

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 950 la 1250 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 2 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 de unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a exercita anumite activităţi sau cu lichidarea persoanei juridice.

(2) Producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea sau alte operaţiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârşite în scop de înstrăinare, ori înstrăinarea ilegală a drogurilor sau analogilor acestora,

se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 5000 la 7000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

[...]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

8. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul a invocat faptul că dispozițiile articolului 134¹ alin. (6) din Codul penal, care conțin noțiunea de „analog al substanței stupefiante sau psihotrope", sunt imprevizibile. Legislatorul a recurs la definirea noțiunii prin gen proxim și diferență specifică. Totuși, mai potrivită ar fi fost definirea prin enumerare a noțiunii în discuție, așa cum s-a procedat în cazul substanțelor narcotice sau stupefiante și al substanțelor psihotrope, a căror listă este aprobată, modificată sau completată de către Guvern.

9. Prin urmare, destinatarii legii penale nu pot avea o înțelegere clară a prevederilor care stabilesc răspunderea penală pentru circulația ilegală a analogilor substanțelor stupefiante sau psihotrope, astfel încât să-și adapteze conduita și să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea normelor contestate.

10. Potrivit autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile contestate contravin articolelor 20, 23 alin. (2), 26 alin. (2) și 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Codului penal, ține de competența Curții Constituționale.

13. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către domnul avocat Tudor Osoianu, în dosarul nr. 1-326/2018, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Astfel, sesizarea în discuție este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituţie, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016.

14. Curtea reține că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispozițiile articolului 134¹ alin. (6) din Codul penal, normă care redă definiția noțiunii de analog al substanței stupefiante și psihotrope, precum și sintagma „analogilor acestora" din articolele 134¹, 217 și 217¹ din Codul penal.

15. Potrivit autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile contestate ar fi imprevizibile.

16. Cu titlu preliminar, Curtea reamintește că infracțiunea și pedeapsa trebuie să fie prevăzute de lege. Expresia „prevăzută de lege" presupune, între altele, ca legea să întrunească standardul calității, i.e. aceasta trebuie să fie - așa cum afirmă constant Curtea Europeană - accesibilă şi previzibilă (Rohlena v. Cehia, [MC], 27 ianuarie 2015, § 50; Vasiliauskas v. Lituania [MC], 20 octombrie 2015, § 154; Koprivnikar v. Slovenia, 24 ianuarie 2017, § 48). Aceste cerințe sunt impuse de principiul legalității incriminării și al pedepsei penale.

17. Condiția previzibilității este îndeplinită atunci când justițiabilul poate cunoaște, din chiar textul normei juridice pertinente, iar la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe sau cu ajutorul unor juriști profesioniști, care sunt acțiunile și omisiunile ce-i pot angaja răspunderea penală și care este pedeapsa care îi poate fi aplicată, în cazul încălcării unei norme.

18. Persoanele vizate de norma de drept penal trebuie să fie apte să stabilească caracteristicile esențiale ale actului interzis doar în baza prevederilor care îl specifică, adică prin aplicarea simplă a regulilor de interpretare lingvistică.

19. În prezenta cauză, Curtea observă că, potrivit articolului 217 din Codul penal, circulația ilegală a drogurilor, a etnobotanicelor sau a analogilor acestora fără scop de înstrăinare constituie infracțiune.

20. Totodată, la articolul 217¹ din același Cod este stabilită răspunderea penală pentru circulația ilegală a drogurilor, a etnobotanicelor sau a analogilor acestora în scop de înstrăinare.

21. Curtea reține că articolul 134¹ din Codul penal definește noțiunile de „drog", „stupefiante", „substanță psihotropă", „precursor", „produse etnobotanice" și de „analog al substanței stupefiante sau psihotrope".

22. Potrivit alineatului (6) al articolului în discuție, prin „analog al substanţei stupefiante sau psihotrope" se înţelege orice substanţă sau asociere de substanţe de origine naturală ori sintetică, în orice stare fizică, sau orice produs, plantă, ciupercă, ori părți ale acestora, care are capacitatea de a produce efecte psihoactive şi care, indiferent de conţinutul său, denumirea sa, modul său de administrare, de prezentare sau de publicitatea care i se face, este ori poate fi folosită în locul unei substanţe sau al unui preparat stupefiant, psihotrop ori cu efect psihotrop sau în locul unei plante ori substanţe aflate sub control naţional şi/sau internaţional.

23. În conformitate cu articolul 134¹ alin. (7) din Codul penal, listele de substanțe stupefiante, psihotrope şi de precursori se aprobă, se modifică și se completează de către Guvern.

24. În acest sens, lista substanţelor stupefiante, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006.

25. Fiind anterior sesizată în vederea controlului constituționalității hotărârii menționate, Curtea a stabilit că, având în vedere faptul că domeniul în discuție se află în permanentă evoluţie şi vizează nu doar reglementările în materia dreptului penal, dar şi cele privind ocrotirea sănătăţii publice, legislativul poate delega executivului competenţa de a reglementa, prin acte subordonate legii, lista substanţelor narcotice, psihotrope şi cantitatea acestora (HCC nr. 25 din 13 octombrie 2015, §65). Prin urmare, Curtea a constatat constituționalitatea Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006.

26. Curtea observă că autorul excepției susține că prevederile contestate sunt imprevizibile, pentru că nu există o listă care ar enumera analogii substanțelor stupefiante sau psihotrope.

27. Totuși, Curtea Europeană a reținut în jurisprudența sa că formularea legilor nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puţin vagi, a căror interpretare şi aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare şi de adaptare la circumstanţele schimbătoare va exista întotdeauna. Deşi certitudinea în redactarea unei legi este un lucru dorit, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă. Legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situaţie (Rohlena v. Cehia, citată mai sus, § 50), astfel încât să asigure o protecție efectivă și practică a relaţiilor sociale susceptibile să fie lezate prin comiterea unor infracțiuni, dar nu una teoretică și iluzorie.

28. Curtea observă că, prin definiție, analogul substanței stupefiante sau psihotrope trebuie să aibă proprietatea de a produce efecte psihotrope şi care, indiferent de conţinutul său, denumirea sa, modul său de administrare, de prezentare sau de publicitatea care i se face, este ori poate fi folosit în locul unei substanţe sau al unui preparat stupefiant, psihotrop ori cu efect psihotrop sau în locul unei plante ori substanţe aflate sub control naţional şi/sau internaţional. În orice caz, pentru a stabili dacă o substanță sau un amestec de substanțe are proprietatea de a produce efecte psihotrope similare unor substanțe psihotrope sau stupefiante trebuie dispusă efectuarea unei expertize.

29. Având în vedere că piața analogilor substanțelor stupefiante sau psihotrope se află într-o evoluție continuă, Curtea consideră că autoritățile statului sunt mai bine plasate pentru a aprecia, în baza unor criterii obiective, dacă este posibilă stabilirea acestora într-o listă exhaustivă.

30. Rezumând cele enunțate supra, Curtea conchide că sesizarea nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională și a articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 134¹ alin. (6) și a sintagmei „analogilor acestora" din articolele 134¹, 217 și 217¹ din Codul penal, ridicată de către domnul avocat Tudor Osoianu, în dosarul nr. 1-326/2018, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Preşedinte                          Mihai POALELUNGI

Chişinău, 14 mai 2018
DCC nr. 43
Dosarul nr. 54g/2018