DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 6g/2018
privind excepția de neconstituționalitate a articolului 53/1 alineatul (2) litera d) din Codul de procedură penală
(atribuțiile procurorului ierarhic superior la exercitarea controlului ierarhic)

CHIŞINĂU
9 februarie 2018

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Aurel BĂIEŞU, președinte de ședință,
Dl Igor DOLEA,
Dna Victoria IFTODI,
Dl Victor POPA,
Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
cu participarea dlui Dumitru Avornic, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 18 ianuarie 2018,
Înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 9 februarie 2018 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 53/1 alineatul (2) litera d) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14 martie 2003, ridicată de către avocatul Ion Cerga, în dosarul nr. 1-717/2017, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

2. Excepția de neconstituționalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 18 ianuarie 2018 de către judecătorul Vitalie Ciumac din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în baza articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016, precum și al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin ordonanța Procurorului General interimar din 2 noiembrie 2016, s-a dispus printre altele anularea ordonanței procurorului din cadrul Procuraturii mun. Chișinău din 13 martie 2013 privind încetarea urmăririi penale în privința lui F. Grincu, cu reluarea urmăririi penale.

4. În cadrul examinării cauzei în fond de către Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, avocații inculpatului F. Grincu au solicitat declararea nulității ordonanței Procurorului General interimar din 2 noiembrie 2016.

5. Prin încheierea din 9 ianuarie 2017, instanța de judecată a dispus respingerea solicitărilor avocaților ca fiind neîntemeiate. În motivarea încheierii, instanța de judecată a menționat că „ordonanța Procurorului General din 2 noiembrie 2016 de reluare a urmăririi penale în privința lui F. Grincu a fost emisă ca urmare a exercitării atribuțiilor de control ierarhic legiferat la art. 53/1 alin. (2) lit. d) și f) din Codul de procedură penală, atribuții aferente funcției Procurorului General, menite să corecteze eventualele încălcări comise de către procurorul ierarhic inferior."

6. În cadrul ședinței de judecată, avocatul Ion Cerga a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a articolului 53/1 alineatul (2) litera d) din Codul de procedură penală.

7. Prin încheierea din 1 noiembrie 2017, instanța de judecată a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislația pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art. 140) sunt următoarele:

Articolul 21
Prezumţia nevinovăţiei

„Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

9. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14 martie 2003 (republicat în M.O., 2013, nr.248-251, art. 699) sunt următoarele:

Articolul 53/1
Procurorul ierarhic superior

„(1) Procuror ierarhic superior este:

[...]

k) pentru toţi procurorii din cadrul sistemului Procuraturii - Procurorul General.

(2) Procurorul ierarhic superior, pe lângă atribuţiile prevăzute la art. 52 alin.(1), în cadrul urmăririi penale realizează următoarele atribuţii pentru exercitarea controlului ierarhic:

[...]

d) anulează, total ori parţial, modifică sau completează, prin ordonanţă motivată, în condiţiile prezentului cod, actele procurorilor ierarhic inferiori şi ale ofiţerilor de urmărire penală;

[...]

f) examinează plângerile depuse împotriva actelor şi acţiunilor procurorilor ierarhic inferiori;

[...]"

Articolul 287
Reluarea urmăririi penale după încetarea urmăririi penale, după clasarea cauzei penale sau după scoaterea persoanei de sub urmărire

„[Alin.(1) art.287 abrogat prin Legea nr.197 din 28.07.2016, în vigoare 09.09.2016]

Notă: Se declară neconstituţional alin.(1) art.287 conform Hot. Curţii Constituţionale nr.12 din 14.05.2015, în vigoare 14.05.2015 

(2) Reluarea urmăririi penale se dispune de către judecătorul de instrucţie în temeiul demersului procurorului sau în cazul admiterii plângerii depuse împotriva ordonanţei procurorului de încetare a urmăririi penale ori de clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub urmărire.

(3) În cazul reluării urmăririi penale în condiţiile prezentului articol, dacă, pe baza datelor din dosar, procurorul consideră necesar luarea unei măsuri preventive sau unei măsuri asiguratorii, el dispune luarea măsurii necesare sau, după caz, face propunerile respective judecătorului de instrucţie.

(4) În cazurile în care ordonanţele de încetare a urmăririi penale, clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub urmărire au fost adoptate legal, reluarea urmăririi penale poate avea loc numai dacă apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental în cadrul urmăririi precedente a afectat hotărârea respectivă. În cazul descoperirii unui viciu fundamental, urmărirea penală poate fi reluată nu mai târziu de un an de la intrarea în vigoare a ordonanţei de încetare a urmăririi penale, clasare a cauzei sau scoatere a persoanei de sub urmărire."

[art. 287 în redacția anterioară Legii nr. 316 din 22 decembrie 2017, în vigoare din 9 februarie 2018]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

10. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține că dispozițiile art. 53/1 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură penală, potrivit cărora la exercitarea controlului ierarhic în cadrul urmăririi penale procurorul ierarhic superior „anulează, total ori parţial, modifică sau completează, prin ordonanţă motivată, în condiţiile prezentului cod, actele procurorilor ierarhic inferiori şi ale ofiţerilor de urmărire penală", permit procurorului ierarhic superior să dispună reluarea urmăririi penale, contrar dreptului de a nu fi urmărit, judecat sau pedepsit de mai multe ori pentru aceeaşi faptă.

11. Astfel, autorul excepției susține că dispozițiile contestate sunt incerte, întrucât oferă procurorului ierarhic superior posibilitatea de a anula, în orice moment, actele procurorilor ierarhic inferiori și de a înainta persoanei învinuirea pentru săvârșirea acelorași fapte, deși prevederile art. 287 alin. (2) din același cod stabilesc în mod expres că reluarea urmăririi penale se dispune de către judecătorul de instrucţie.

12. Potrivit autorului excepției, dispozițiile art. 53/1 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură penală sunt contrare prevederilor articolelor 20, 21, 23 și 140 din Constituție.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în speță a Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14 martie 2003, ține de competența Curții Constituționale.

15. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către avocatul Ion Cerga în dosarul nr. 1-717/2017, aflat pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

16. Curtea relevă că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

17. Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 53/1 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură penală, potrivit căruia la exercitarea controlului ierarhic în cadrul urmăririi penale procurorul ierarhic superior anulează, total ori parţial, modifică sau completează, prin ordonanţă motivată, în condiţiile codului, actele procurorilor ierarhic inferiori şi ale ofiţerilor de urmărire penală.

18. Curtea observă că autorul excepției de neconstituționalitate, invocând articolele 20, 21, 23 și 140 din Constituție, susține în esență că prevederile contestate încalcă articolul 21 din Constituţie privind prezumţia nevinovăţiei.

19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că rațiunea controlului ierarhic exercitat de către procurorul ierarhic superior în cadrul urmăririi penale este de a verifica legalitatea şi temeinicia soluțiilor dispuse de către procurorii ierarhic inferiori.

20. În acest context, Curtea reține că și Comisia de la Veneția a menționat că, chiar dacă procuratura este o instituţie independentă, poate exista un control ierarhic asupra deciziilor şi activităților procurorilor, altele decât ale procurorului general (Raportul privind standardele europene referitoare la independenţa sistemului judiciar: partea II, organele de urmărire penală, CDL-AD(2010)040, din 3 ianuarie 2011, §28).

21. Totodată, Curtea menționează că procurorul ierarhic superior poate anula, total ori parţial, modifica sau completa, prin ordonanţă motivată, actele procurorilor ierarhic inferiori şi ale ofiţerilor de urmărire penală doar dacă normele speciale ale Codului de procedură penală nu stabilesc altfel.

22. În speță, Curtea constată că alegațiile autorului excepției vizează, de fapt, competența procurorului ierarhic superior de a dispune reluarea urmăririi penale în temeiul dispozițiilor art. 53/1 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură penală.

23. În acest sens, Curtea observă că art. 287 alin. (2) din Codul de procedură penală [în redacția anterioară Legii nr. 316 din 22 decembrie 2017, în vigoare din 9 februarie 2018] stabilește expressis verbis că reluarea urmăririi penale se dispune de către judecătorul de instrucţie în temeiul demersului procurorului sau în cazul admiterii plângerii depuse împotriva ordonanţei procurorului de încetare a urmăririi penale ori de clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub urmărire.

24. Așadar, Curtea constată că, deși există un control ierarhic asupra deciziilor şi activităților procurorilor, totuși, procurorul ierarhic superior nu poate să dispună reluarea urmăririi penale, întrucât legiuitorul a abilitat judecătorul de instrucție cu această competență, ceea ce constituie o garanție procesuală a caracterului echitabil al actului de reluare a urmăririi penale.

25. De altfel, Curtea observă că instituția reluării urmăririi penale, care este reglementată de partea specială a Codului de procedură penală, este distinctă de instituția controlului ierarhic exercitat de către procurorul ierarhic superior, în cadrul urmăririi penale, prevăzută de partea generală a codului.

26. Prin urmare, Curtea nu poate reține alegațiile autorului excepției că norma contestată permite procurorului ierarhic superior să dispună reluarea urmăririi penale. Or, norma contestată, în sine, nu conține reglementări care ar abilita procurorul ierarhic superior cu dreptul de a relua urmărirea penală.

27. Având în vedere cele enunțate supra, Curtea reține că dreptul de a nu fi urmărit, judecat sau pedepsit de mai multe ori pentru aceeaşi faptă, garantat de art. 21 din Constituție, nu are incidență asupra prevederilor contestate.

28. Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea reţine că problema abordată în sesizare vizează aspecte care, de fapt, țin de apanajul instanțelor judecătorești de a verifica legalitatea și temeinicia acțiunilor și actelor procesuale întocmite de către procurori și, prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale și al pct. 28 lit. d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 53/1 alineatul (2) litera d) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14 martie 2003, ridicată de către avocatul Ion Cerga, în dosarul nr. 1-717/2017, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Preşedinte de ședință                  Aurel BĂIEŞU

Chişinău, 9 februarie 2018
DCC nr. 12
Dosarul nr. 6g/2018