1. La 24 mai 2017, Artur Gutium și Vladimir Cernat, deputați în Parlament, au adresat Curţii Constituţionale o sesizare, prin care solicită:

- interpretarea articolelor 2, 38, 39, 60, 72 alin.(3) lit.a), 110 alin.(2) şi 111 alin.(1) din Constituţie, sub următoarele aspecte:

„1) Poate fi afectată suveranitatea naţională a poporului Republicii Moldova în dependenţă de sistemul electoral care este adoptat de organul reprezentativ - Parlamentul? 

2) Este obligat Parlamentul, la adoptarea unui sistem electoral, să ţină cont de experienţa internaţională la acest aspect, în special dacă într-un stat sau altul, eficienţa unui sau altui sistem electoral nu a atins efectele scontate? 

3) Are dreptul Parlamentul să decidă în mod autonom asupra oportunităţii adoptării unui sau altui sistem electoral? 

4) Poate fi afectat dreptul de a fi ales în sensul limitării acestuia în dependenţă de sistemul electoral adoptat sau numărul de tururi de scrutin în care este considerat ales deputatul (majoritate relativă sau absolută)? 

5) Este obligat Parlamentul, la adoptarea unui sistem electoral şi la stabilirea reprezentativităţii cetăţenilor, să ţină cont de cetăţenii Republicii Moldova domiciliaţi peste hotarele ţării? 

6) La adoptarea sistemului electoral mixt este suficient să se stabilească pentru cetăţenii domiciliaţi peste hotare sau pentru teritoriile autonome cu statut special modele diferite de cele aplicate în plan naţional de reprezentare în Parlamentul ţării, spre exemplu anumite cote de reprezentare? 

7) Poate delega Parlamentul, la adoptarea unui sistem electoral, atribuţiile de determinare a criteriilor exacte, a hotarelor sau constituirea circumscripţiilor electorale unui organ autonom şi apolitic, precum este Comisia Electorală Centrală, care urmează să-şi asume decizia politică în acest sens? 

8) Este oportună modificarea sistemului electoral existent (în baza listelor de partid închise, într-o singură circumscripţie naţională) prin introducerea sistemului electoral mixt (alegerea în 51 de circumscripţii uninominale cu vot majoritar într-un singur tur şi într-o singură circumscripţie naţională în baza listelor de partid închise) până la alegerile parlamentare ordinare din 2018? 

9) Este oportună modificarea sistemului electoral existent (în baza listelor de partid închise într-o singură circumscripţie naţională) prin introducerea sistemului electoral mixt (alegerea în 51 de circumscripţii uninominale cu vot majoritar într-un singur tur şi într-o singură circumscripţie naţională în baza listelor de partid închise) ţinând cont de experienţa unor astfel de state precum Romania, Ucraina, Georgia? 

10) Este limitat Parlamentul în dreptul său de a adopta unul sau altul sistem electoral luând act de existenţa pe teritoriul său a unor teritorii autonome cu statut special ori teritorii temporar necontrolate de autorităţile constituţionale ale statului? 

11) Este suficientă stabilirea în lege doar a prevederilor generale privind organizarea și desfășurarea alegerilor în circumscripții uninominale în teritoriul cu statut special, temporar necontrolate de autorităţile constituţionale ale statului fără stabilirea expresă în lege a numărului exact de circumscripţii sau unei cote de deputaţi? 

12) Este suficientă stabilirea în lege doar a prevederilor generale privind organizarea şi petrecerea alegerilor în circumscripţii uninominale amplasate în afara Republicii Moldova, pentru proprii cetăţeni, fără stabilirea expresă în lege a numărului exact de circumscripţii sau a unei cote de deputaţi? 

13) Este suficientă şi conformă stabilirea unui singur tur de alegeri cu vot majoritar în circumscripţii uninominale? 

14) În condiţiile schimbării sistemului electoral, cu introducerea sistemului mixt şi reducerea numărului de deputaţi aleşi pe liste de partid, de la 101 la 50, este necesară sau nu reducerea pragului electoral de accedere în Parlament?"

-      controlul constituționalității articolului 86 alin.(2) din Codul electoral.

2. La 25 mai 2017, deputaţii Artur Gutium și Vladimir Cernat au completat sesizarea, solicitând Curţii Constituţionale exercitarea controlului constituționalității unor prevederi din proiectul de lege pentru modificarea Codului electoral, adoptat de Parlament în prima lectură la 5 mai 2017, și anume:

„Art.I. - Codul electoral al Republicii Moldova nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997 [...], cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

9. La articolul 29¹

La alineatul (3) după sintagma „care au participat la scrutinul precedent.", se introduce o frază nouă „La fel la deschiderea secţiilor de votare din străinătate, Comisia Electorală Centrală va ţine cont de numărul cetăţenilor aflaţi peste hotarele Republicii Moldova, în baza informaţiei eliberată de organele competente a statului gazdă unde urmează a fi deschise secţiile de votare respective.";

10. După art. 29¹, se introduce un nou articol, articolul 29² cu următorul text:

„Articolul 29². Particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria) şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru localităţile din stânga Nistrului (Transnistria)

(1) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumului republican, pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), Comisia Electorală Centrală organizează mai multe secţii de votare cu sediul pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicţia constituţională a autorităţilor publice centrale. La formarea respectivelor secţii de votare, Comisia Electorală Centrală va ţine cont de factorii geografici şi va asigura la maxim accesul alegătorului la procesul electoral şi organele electorale respective.

(2) Comisia Electorală Centrală va forma secţii de votare distincte pentru alegătorii din localităţile din stingă Nistrului (Transnistria), care aparţin circumscripţiei electorale respective formate de Comisia Electorală Centrală în baza regulamentului aprobat. Respectivele secţii de votare se subordonează consiliului electoral format în conformitate cu prevederile art.75 alin.(3) a prezentului cod.

(3) La formarea biroului electoral al secţiei de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), art. 29 Cod electoral se aplică în modul corespunzător. Organul administraţiei publice locale competent să desemneze membri ai biroului electoral al secţiei de votare respectiv fiind cel de la sediul secţiei de votare deschis pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria).

(4) Particularităţile organizării şi funcţionării birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria) se reglementează de Comisia Electorală Centrală, iar cheltuielile aferente organizării şi funcţionării acestor birouri se suportă din bugetul alocat pentru alegeri/referendum. Pentru respectivele secţii de votare, cheltuielile se estimează în prealabil de către Guvern şi Comisia Electorală Centrală, iar în cazul când nu sunt prevăzute în bugetul alocat pentru alegeri/referendum, mijloacele financiare se alocă din Fondul de rezervă al Guvernului. 

26. Titlul III va avea următorul cuprins:

[...]

 Articolul 73. Alegerile Parlamentului

(2) Alegerile Parlamentului se efectuează în baza unui sistem mixt (proporţional şi majoritar) într-o circumscripţie naţională şi în circumscripţii uninominale.

(3) În circumscripţia naţională se aleg 50 de deputaţi în baza votului reprezentării proporţionale. In circumscripţiile uninominale se aleg 51 de deputaţi în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripţie."

Articolul 74. Circumscripţiile electorale

(1) Alegerile parlamentare se organizează în baza unei circumscripţii naţionale, care cuprinde întreg teritoriul Republicii Moldova şi secţiile de votare peste hotare, precum şi în baza a 50 de circumscripţii uninominale, inclusiv pentru localităţile din stânga Nistrului (Transnistria) şi peste hotare.

(2) Toate circumscripţiile uninominale se constituie de către Comisia Electorală Centrală. Circumscripţiile uninominale de pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicţia autorităţilor constituţionale se formează după principiul teritorial-demografic în una sau în mai multe localităţi vecine, având la bază un număr similar de alegători în fiecare circumscripţie electorală cu o deviere de cel mult 15%. Baza de calcul pentru formarea circumscripţiilor uninominale constituie numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale la fiecare secţie de votare de la ultimele alegeri naţionale.

(3) Circumscripţia uninominală se formează din localităţile unei unităţi administrativ-teritoriale de nivelul doi, sau, în scopul unei organizări mai optimale, diferitor unităţi.

(4) În cazul în care numărul alegătorilor într-o localitate este mai mare decât cel mediu calculat pentru o circumscripţie electorală uninominală, în această localitate se formează mai multe circumscripţii electorale uninominale. 

(5) Comisia Electorală Centrală va determina numărul, acoperirea demografică şi geografică a circumscripţiilor uninominale peste hotarele ţării. La formarea circumscripţiilor uninominale peste hotare se va ţine cont inclusiv de criteriile prevăzute la art. 29¹ alin. (3) care se vor aplica corespunzător. Criteriile exacte şi modalitatea de formare a circumscripţiilor electorale peste hotare se aprobă de Comisia Electorală Centrală prin regulament.

(6) Comisia Electorală Centrală va determina numărul, acoperirea demografică şi geografică a circumscripţiilor uninominale pentru localităţile din stânga Nistrului (Transnistria). Criteriile exacte şi modalitatea de formarea circumscripţiilor uninominale pentru localităţile din stânga Nistrului (Transnistria) se aprobă de Comisia Electorală Centrală prin regulament.

(7) Revizuirea hotarelor circumscripţiilor uninominale poate fi efectuată cu cel târziu 180 de zile înaintea alegerilor ordinare.

(8) Lista circumscripţiilor uninominale, cu indicarea numerelor şi a hotarelor, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Articolul 89. Stabilirea pragului de reprezentare pentru alegerile în circumscripţia naţională

(1) După primirea din toate circumscripţiile electorale a proceselor-verbale ale consiliilor electorale de circumscripţie, în care sunt indicate rezultatele numărării voturilor, Comisia Electorală Centrală totalizează numărul de voturi valabil exprimate, obţinut de fiecare partid, de altă organizaţie social-politică, de fiecare bloc electoral, pentru a stabili dacă aceştia au atins pragul minim de reprezentare.

(2) Pragul minim de reprezentare constituie următoarele proporţii din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară:

a) pentru un partid, o organizaţie social-politică - 6 la sută;

b) pentru un bloc electoral format din 2 partide şi/sau organizaţii social-politice - 9 la sută;

c) pentru un bloc electoral format din 3 şi mai multe partide şi/sau organizaţii social-politice - 11 la sută;

(3) Partidele, alte organizaţii social-politice, blocurile electorale, care au întrunit un număr mai mic de voturi decât cel specificat la alin. (2) se exclud, prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, din procesul de atribuire a mandatelor.

Articolul 91. Alegerea deputatului în Parlament în circumscripţia uninominală

(1) Candidatul pentru funcţia de deputat în Parlament în circumscripţia uninominală se consideră ales dacă a obţinut cel mai mare număr de voturi, din numărul voturilor valabil exprimate.

(2) Dacă mai mulţi candidaţi au acumulat un număr egal de voturi, consiliul electoral de circumscripţie stabileşte învingătorul prin tragere la sorţi, consemnând faptul respectiv într-un proces-verbal.

Art. III. - Dispoziţii finale şi tranzitorii

[...]

(3) Comisia Electorală Centrală, în termen de 6 luni, va constitui circumscripţiile uninominale permanente şi va întreprinde măsurile necesare pentru pregătirea următoarelor alegeri parlamentare, asigurând informarea funcţionarilor electorali, a alegătorilor şi a altor subiecţi vizaţi privind noile reglementări ale legislaţiei electorale."