H O T Ă R Î R E
pentru controlul constituţionalităţii art. IV din Legea nr.186 din
15 iulie 2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

În numele Republicii Moldova,
Curtea Constituţională în componenţa:
Valeria ŞTERBEŢ - preşedinte
Victor PUŞCAŞ - judecător
Petru RAILEAN - judecător-raportor
Elena SAFALERU - judecător
Alexandru TĂNASE - judecător

grefier - Dina Musteaţa, cu participarea avocatului parlamentar Tudor Lazăr, autorul sesizării, reprezentantului Parlamentului, Sergiu Bivol, reprezentanţilor Guvernului, Ana Vasilachi, Ion Ciochină, Julieta Popescu, Adrian Jucican, directorului general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, Mircea Buga, călăuzindu-se de art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.4 alin.(1) lit.a) şi art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul pentru controlul constituţionalităţii art. IV din Legea nr.186 din 15 iulie 2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Drept temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea avocatului parlamentar Tudor Lazăr, depusă la 21 ianuarie 2011, în conformitate cu prevederile art.24 şi art.25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.38 şi art.39 din Codul jurisdicţiei constituţionale.

Prin Decizia Curţii Constituţionale din 18 martie 2011 sesizarea a fost acceptată pentru examinare în fond.

Asupra problemei care face obiectul sesizării Curtea a dispus de punctele de vedere şi materialele prezentate de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova, Guvern, ministerele: Economiei, Finanţelor, Sănătăţii, Justiţiei, Procuratura Generală, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Asociaţia obştească „Institutul pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului".

Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia prezentată de judecătorul-raportor şi explicaţiile participanţilor la proces,

Curtea Constituţională

a c o n s t a t a t :

1. Legea nr.190-XV din 8 mai 2003 cu privire la veterani (în continuare - Legea cu privire la veterani) în capitolul III prevede măsurile de protecţie socială a veteranilor de război, a invalizilor de război, a veteranilor muncii, a veteranilor serviciului militar, a veteranilor din organele afacerilor interne, a veteranilor sistemului penitenciar, a altor categorii de persoane care cad sub incidenţa acestei legi.

Potrivit art.14 alin.(1) lit.f), art.15 alin.(1) lit.f), art.16 alin.(1) lit.b) din lege, veteranii de război, invalizii de război, veteranii muncii au dreptul la asistenţă medicală în conformitate cu volumul asistenţei medicale prevăzute de Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală (în continuare - Programul unic) şi la asigurare cu medicamente specifice de bază a bolnavilor după stabilirea diagnosticului definitiv în caz de tuberculoză, boli psihice endogene, boli oncologice maligne, diabet zaharat şi insipid, miastenie, nanism hipofizat, fenilchetonurie, stare după transplant renal, SIDA, sifilis, alcoolism, narcomanie şi toxicomanie, conform programelor de stat prioritare.

Prin art. IV din Legea nr.186 din 15 iulie 2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (în continuare - Legea nr.186), în art.14 alin.(7), art.15 alin.(8) şi art.16 alin.(5) din Legea cu privire la veterani textul „pentru veteranii angajaţi, inclusiv în sfera bugetară, vor fi suportate de întreprinderea, instituţia sau organizaţia cu orice formă de proprietate, iar pentru veteranii pensionari, şomeri, invalizi neangajaţi - de la bugetul de stat" a fost substituit cu textul „pentru veteranii pensionari, şomeri care beneficiază de ajutorul de şomaj, invalizi neangajaţi vor fi suportate de la bugetul de stat".

Astfel, conform prevederilor art.14 alin.(7), art.15 alin.(8) şi art.16 alin.(5) din Legea cu privire la veterani, modificate prin art. IV din Legea nr.186, cheltuielile legate de acordarea, în cadrul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, a prestaţiilor prevăzute la art.14 alin.(1) lit. f), art.15 alin.(1) lit. f) şi art.16 alin.(1) lit. b) din lege pentru veteranii pensionari, şomeri care beneficiază de ajutorul de şomaj, invalizi neangajaţi vor fi suportate de la bugetul de stat.

Contestînd revizuirea măsurilor de protecţie socială a veteranilor, avocatul parlamentar solicită exercitarea controlului constituţionalităţii art.IV din Legea nr.186, prin care s-a intervenit în textul art. 14 alin.(7), art.15 alin.(8) şi art.16 alin.(5) din Legea cu privire la veterani.

Autorul sesizării consideră discriminatorii şi neconforme cu art.16, art.47 şi art.54 alin.(1) din Constituţie prevederile art.IV din Legea nr.186, care disting veteranii în angajaţi sau neangajaţi, ca urmare, cei angajaţi, inclusiv în sfera bugetară, nemaibeneficiind de facilităţi la acordarea de asistenţă medicală în conformitate cu volumul prevăzut de Programul unic şi la asigurare cu medicamente de bază în cazul unor boli specificate în lege.

2. Raportînd prevederile art.IV din Legea nr.186 la dispoziţiile constituţionale şi legale privind exercitarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale omului în domeniile ocrotirii sănătăţii, asistenţei şi protecţiei sociale, cheltuielilor publice şi sistemului legal de impuneri, Curtea constată următoarele.

Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea. Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului. Toţi cetăţenii sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială (art.15, art.16 din Constituţie).

Prin dispoziţiile constituţionale ale art.47 statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare. Constituţia stipulează cazurile în care intervine dreptul cetăţenilor la asigurare: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrîneţe, celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.

Potrivit art.72 alin.(3) lit.j) din Constituţie, regimul general privind protecţia socială se reglementează prin lege organică.

Obligaţia fundamentală a statului privind garantarea dreptului fiecărui om la ocrotirea sănătăţii, la asistenţă şi protecţie socială îşi găseşte reglementare detaliată în legislaţia naţională.

3. În dezvoltarea dispoziţiilor constituţionale privind dreptul la asistenţă şi protecţie socială, Legea cu privire la veterani reglementează politica socială a statului pentru această categorie de persoane. Astfel, legea prevede asigurarea necesităţilor vitale ale veteranilor prin acordarea de drepturi şi garanţii, realizarea măsurilor care le garantează sănătatea şi bunăstarea, asistenţa medicală, precum şi serviciile sociale necesare; asigurarea cu pensii şi indemnizaţii; acordarea alocaţiilor de stat şi a compensaţiilor nominative în conformitate cu legislaţia în vigoare (art.3).

Potrivit Legii cu privire la veterani, protecţia socială a veteranilor presupune realizarea unui sistem de măsuri pentru crearea condiţiilor care le-ar asigura bunăstarea economică şi confortul moral, le-ar acorda facilităţi suplimentare exprimate, în special, prin asistenţa medicală în conformitate cu volumul asistenţei medicale prevăzute în Programul unic; asigurarea cu medicamente specifice de bază a bolnavilor după stabilirea diagnosticului definitiv în caz de tuberculoză, boli psihice endogene, boli oncologice maligne, diabet zaharat şi insipid, miastenie, nanism hipofizat, fenilchetonurie, stare după transplant renal, SIDA, sifilis, alcoolism, narcomanie şi toxicomanie, conform programelor de stat prioritare (art.13 lit.f), lit.g), art.14 alin.(1) lit.f), art.15 alin.(1) lit.f), art.16 alin.(1) lit.b)).

Finanţarea măsurilor de protecţie socială a veteranilor prevăzute de lege se realizează de la bugetul de stat, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, bugetul asigurărilor sociale de stat, din contribuţiile patronilor, furnizorilor de servicii şi din alte surse, a căror utilizare nu contravine legislaţiei în vigoare (art.19).

4. Conform art.36 din Constituţie, dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat; minimul asigurării medicale oferit de stat este gratuit; structura sistemului naţional de ocrotire a sănătăţii şi mijloacele de protecţie a sănătăţii fizice şi mintale a persoanei se stabilesc potrivit legii organice.

Prin Legea ocrotirii sănătăţii nr.411 din 28 martie 1995 cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent de veniturile proprii, li se oferă posibilitatea de a beneficia de asistenţă medicală oportună şi calitativă în cadrul sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Persoanele care şi-au pierdut locul de muncă şi cîştigul au dreptul garantat de stat la minimul asigurării medicale gratuite pentru susţinerea sănătăţii lor şi a sănătăţii celor întreţinuţi de ele.

Conform dispoziţiilor generale ale Legii nr.1585 din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală (în continuare - Legea nr.1585), asigurarea obligatorie de asistenţă medicală constă în garantarea de către stat a unui sistem autonom de protecţie financiară a populaţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii prin constituirea, pe principii de solidaritate, din contul primelor de asigurare, a unor fonduri băneşti destinate pentru acoperirea cheltuielilor de tratare a stărilor condiţionate de survenirea evenimentelor asigurate (maladie sau afecţiune).

Obiect al asigurării obligatorii de asistenţă medicală este riscul asigurat, legat de cheltuielile pentru acordarea volumului necesar de asistenţă medicală şi farmaceutică, prevăzută în Programul unic, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1387 din 10 decembrie 2007.

Potrivit principiilor de organizare a asigurării obligatorii de asistenţă medicală, consacrat prin Legea nr.1585, statul organizează şi garantează sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală bazat pe aceleaşi norme de drept; tuturor participanţilor la sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (plătitori de prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, prestatori de servicii medicale şi beneficiari de asistenţă medicală) li se asigură un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege; plătitorii primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achită contribuţiile respective în funcţie de venit, iar persoanele asigurate beneficiază de asistenţă medicală în funcţie de necesităţi; persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, iar drepturile de asigurări medicale se exercită corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor; fondurile de asigurări medicale se constituie pe baza primelor de asigurare achitate de către plătitorii stabiliţi de legislaţie ş.a.

Pentru persoanele neangajate cu domiciliul în Republica Moldova şi aflate la evidenţa instituţiilor abilitate ale Republicii Moldova, în special invalizi, pensionari, şomeri care beneficiază de ajutorul de şomaj etc., calitatea de asigurat o are Guvernul; asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a acestor persoane se realizează de la bugetul de stat (art.4 alin.(4), art.5 alin.(3) din Legea nr.1585).

Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a persoanelor angajate se efectuează din contul mijloacelor angajatorilor şi ale salariaţilor, iar achitarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală a populaţiei angajate se face din contul contribuţiilor angajatorului şi angajatului (art.5 alin.(2), art.17 alin.(5) din Legea nr.1585).

5. Potrivit stipulaţiilor anterioare ale Legii cu privire la veterani, modificate prin art.IV din Legea nr.186, cheltuielile legate de acordarea prestaţiilor medicale pentru veteranii angajaţi erau suportate de angajatori.

După cum rezultă din stenograma dezbaterilor parlamentare asupra Legii nr.186, prin amendamentele propuse la Legea cu privire la veterani s-a urmărit eliminarea din legislaţie a discrepanţelor privind achitarea, evidenţa şi controlul asupra achitării primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Curtea menţionează că orice stipulaţie referitoare la atribuirea la bugetul de stat a cheltuielilor legate de acordarea, în cadrul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, a prestaţiilor medicale trebuie să coreleze cu prevederile constituţionale şi cele ale legislaţiei speciale în domeniile ocrotirii sănătăţii şi asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Conform Legii Supreme, orice persoană îşi exercită drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile altora; cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice. Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. Orice alte prestaţii sînt interzise, în afara celor stabilite prin lege (art.55, art.58).

Curtea constată că prin modificările operate prevederile art.14 alin.(7), art.15 alin.(8), art.16 alin.(5) din Legea cu privire la veterani au fost aduse în conformitate cu Constituţia, cu legislaţia în domeniul ocrotirii sănătăţii şi asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Potrivit principiului solidarităţii sociale, orice persoană aptă de muncă are obligaţia de a contribui la asigurarea socială a celor inapţi, inclusiv prin achitarea din salariu şi din alte venituri a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Acoperirea din contul întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei cu orice formă de proprietate a cheltuielilor legate de acordarea, în cadrul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, veteranilor angajaţi, inclusiv în sfera bugetară, a prestaţiilor medicale conform Programului unic, programelor de stat prioritare ar fi în contradicţie cu principiul constituţional privind statul de drept, conform căruia drepturile şi libertăţile omului, dreptatea reprezintă valori supreme şi sînt garantate (art.1 alin.(3)), cu dispoziţiile constituţionale privind atribuţiile de bază ale Parlamentului de interpretare a legilor şi asigurare a unităţii reglementărilor legislative pe întreg teritoriul ţării (art.66 lit.c)), cu principiile legale de funcţionare a sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală ale egalităţii, solidarităţii, obligativităţii, contributivităţii ş.a.

Curtea apreciază ca nefondată concluzia autorului sesizării că prin Legea nr.186 a fost restrîns dreptul veteranilor la asistenţă medicală şi la asigurare cu medicamente specifice de bază conform Programului unic şi programelor de stat prioritare, întrucît dreptul oricărei persoane, inclusiv al veteranilor, la asistenţă medicală este garantat de Constituţie şi legislaţia naţională.

Modificările operate prin Legea nr.186 în art.14 alin.(7), art.15 alin.(8) şi art.16 alin.(5) din Legea cu privire la veterani, modificări ce atrag după sine achitarea de către veteranii angajaţi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, după cum prevede art.17 din Legea nr.1585, potrivit căruia primele de asigurare sînt achitate de către angajator şi angajat, nu aduc atingere dreptului constituţional al veteranilor angajaţi la asistenţă, inclusiv medicală, şi protecţie socială.

Curtea nu poate reţine argumentul autorului sesizării despre suprimarea, prin Legea nr.186, a unui drept legal dobîndit, or, prin efectele prevederilor art.IV din Legea nr.186, persoanele asigurate au fost puse în condiţii egale, în conformitate cu art.16 din Constituţie şi cu principiile de organizare şi funcţionare a sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Avînd în vedere cele expuse, Curtea constată că art.IV din Legea nr.186, prin care în art.14 alin.(7), art.15 alin.(8) şi art.16 alin.(5) din Legea cu privire la veterani nr.190-XV din 8 mai 2003 textul „pentru veteranii angajaţi, inclusiv în sfera bugetară, vor fi suportate de întreprinderea, instituţia sau organizaţia cu orice formă de proprietate, iar pentru veteranii pensionari, şomeri, invalizi neangajaţi - de la bugetul de stat" a fost substituit cu textul „pentru veteranii pensionari, şomeri care beneficiază de ajutorul de şomaj, invalizi neangajaţi vor fi suportate de la bugetul de stat", nu contravine art.16, art.47 şi art.54 alin.(1) din Constituţie.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art.140 din Constituţie, art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.62 lit.a) şi art.68 din Codul jurisdicţiei constituţionale,

Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se recunoaşte drept constituţional articolul IV din Legea nr.186 din 15 iulie 2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

2. Prezenta hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în ,,Monitorul Oficial al Republicii Moldova".

Preşedinte                                                                              Valeria ŞTERBEŢ

Chişinău,
14 iunie 2011, nr.13
Dosarul nr. 2a/2011