DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 102g/2025
privind excepția de neconstituționalitate a
articolului 57 alin. (1) lit. d) teza a II-a din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012
(hotărârea de valorificare a bunurilor afectate cu garanții)

CHIŞINĂU
27 noiembrie 2025

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dlui Sergiu LITVINENCO,
dlui Ion MALANCIUC,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA, judecători,
cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 18 aprilie 2025,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 27 noiembrie 2025, în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „[h]otărârea de valorificare a bunurilor afectate cu garanţii se ia numai de creditorii garantaţi, care deţin garanţii reale asupra acestor bunuri" din articolul 57 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl Gheorghe Bunescu, lichidator al SRL „Fortina-Labis", în dosarul nr. 2i-348-6/2021, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul central.

2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dl judecător Vitalie Guțan, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

ÎN FAPT

A. Circumstanțele litigiului principal

3. Printr-o hotărâre din 17 septembrie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul central, a intentat procesul de insolvabilitate în privința Fortina-Labis și l-a desemnat pe dl Gheorghe Bunescu în calitate de administrator al insolvabilității.

4. Printr-o încheiere din 6 martie 2025, Judecătoria Chișinău a dispus intrarea în faliment a Fortina-Labis, în vederea lichidării patrimoniului. Prin aceeași încheiere, dl Gheorghe Bunescu a fost desemnat lichidator al debitorului insolvabil.

5. La 25 martie 2025, reprezentantul creditorului Centrul Științifico-Practic „Protecția Plantelor" SRL, dl avocat Sergiu Leontean, a formulat o contestație împotriva unor măsuri întreprinse de lichidatorul debitorului insolvabil.

6. În procesul de examinare a contestației, la 8 aprilie 2025, dl lichidator Gheorghe Bunescu a ridicat, în interesele Fortina-Labis, excepția de neconstituționalitate a textului „[h]otărârea de valorificare a bunurilor afectate cu garanţii se ia numai de creditorii garantaţi, care deţin garanţii reale asupra acestor bunuri" din articolul 57 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012.

7. Printr-o încheiere din 16 aprilie 2025, Judecătoria Chișinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

B. Legislația pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle

„(1) Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

„(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată și protecția acesteia

„(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat."

Articolul 54

Restrângerea exercițiului unor drepturi sau

al unor libertăți

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 119

Folosirea căilor de atac

„Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime."

9. Prevederile relevante ale Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 57

Cvorumul adunării creditorilor

„(1) La adunarea creditorilor unde se soluţionează problemele valorificării masei debitoare negrevate cu garanţii, drept de vot au numai creditorii chirografari. Hotărârea de valorificare a bunurilor afectate cu garanţii se ia numai de creditorii garantaţi, care deţin garanţii reale asupra acestor bunuri. Creditorii cu creanţe sub condiţie suspensivă pot vota doar după îndeplinirea condiţiei.

[...]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

10. Autorul excepției susține că prevederile Legii insolvabilității nu reglementează modalitatea de contestare a hotărârii de valorificare a bunurilor garantate de către creditorii chirografari. Totodată, având în vedere că creditorii chirografari nu participă la luarea deciziilor asupra distribuției intermediare a sumelor bănești, aceștia nu cunosc cu exactitate remediile procesuale care pot fi utilizate în astfel de situații.

11. În opinia autorului, lipsa mijloacelor procedurale pentru realizarea dreptului la apărare al creditorilor chirografari afectează caracterul echitabil al procesului, inclusiv drepturile debitorului.

12. Din aceste motive, autorul sesizării afirmă că dispozițiile criticate contravin articolelor 20, 23, 26, 46, 54 și 119 din Constituție.

B. Aprecierea Curții

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilității, ține de competența Curții Constituționale.

15. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepția este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 57 alin. (1) teza a II-a din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012. Curtea constată că norma contestată nu a făcut anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

17. Având în vedere că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză de insolvabilitate, Curtea admite că instanţa ar putea aplica prevederile criticate în cauza în care a fost ridicată excepția.

18. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 58 din 6 iunie 2024, § 25).

19. Curtea reţine că autorul sesizării a menţionat incidenţa articolelor 20 (accesul la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare), 46 (dreptul la proprietate privată și protecția acesteia), 54 (restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți) și 119 (folosirea căilor de atac) din Constituţie.

20. Curtea a notat în jurisprudența sa că articolele 23 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (a se vedea DCC nr. 90 din 15 iunie 2021, § 23; DCC nr. 12 din 2 februarie 2023, § 20).

21. Referitor la incidenţa articolelor 20 şi 26 din Constituţie, Curtea menţionează că aceste articole devin incidente atunci când unei persoane îi este restricţionat dreptul de acces la justiţie sau dreptul la apărare în cazul în care în privinţa acestuia a fost emis un act care îi afectează drepturile şi libertăţile fundamentale (a se vedea DCC nr. 138 din 26 octombrie 2023, § 20).

22. Cu referire la incidența articolului 119 din Constituţie, Curtea notează că părţile interesate şi autorităţile competente pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii. În acest context, Curtea reiterează că ţine de competenţa legislatorului să instituie numărul căilor de atac şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate, cu respectarea prevederilor Constituţiei (a se vedea DCC nr. 95 din 1 august 2024, § 27).

23. În această cauză, Curtea observă că autorul sesizării susține că norma contestată evidențiază o contrarietate între interesele creditorilor garantați și a creditorilor chirografari, iar datorită formulării ambiguie nu este clar: (i) dacă decizia unilaterală a creditorului garantat are o putere juridică similară hotărârii adunării creditorilor; (ii) dacă creditorii chirografari ar putea contesta hotărârea adunării creditorilor garantați; precum și (iii) dacă la adunarea creditorilor convocată doar pe chestiunea valorificării bunurilor grevate garanții ar fi obligatorie și participarea creditorilor chirografari.

24. Astfel, Curtea observă că neclaritatea normelor contestate invocată de către autorul sesizării nu urmărește apărarea drepturilor fundamentale ale lichidatorului, ale debitorului insolvabil, ci mai curând acționează în interesele creditorilor chirografari, dar împotriva creditorilor garantați ai debitorului insolvabil. În acest sens, Curtea reiterează că, deși acţiunile administratorului sunt orientate spre păstrarea, majorarea şi valorificarea cât mai eficientă a masei debitoare prin toate mijloacele legale disponibile, pentru executarea într-o proporție cât mai mare a creanţelor creditorilor (articolul 68 alin. (2) din Legea insolvabilităţii), creditorii sunt ei înşişi participanţi la procesul de insolvabilitate şi ar putea acţiona în mod independent pentru a-şi proteja propriul interes (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr. 179 din 25 noiembrie 2021, § 18). Prin urmare, Curtea reţine că pretinsa problemă de constituţionalitate pe care o ridică autorul sesizării nu-l vizează în mod direct (a se vedea DCC nr. 97 din 10 august 2023, § 25; DCC nr. 20 din 21 martie 2024, § 36).

25. Curtea subliniază că poate verifica constituţionalitatea prevederilor contestate dacă soluţia sa îi poate fi favorabilă autorului excepţiei. În caz contrar, acest instrument devine o actio popularis, pierzându-se, în aceste condiţii, caracterul concret şi efectiv al excepţiei. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia (a se vedea DCC nr. 54 din 19 aprilie 2022, § 32; DCC nr. 20 din 21 martie 2024, § 37).

26. Pe baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 27 alineatele (2) și (3) lit. f), 37 și 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională

D E C I D E:

 1. Se declară inadmisibilă sesizarea nr. 102g/2025 privind excepția de neconstituționalitate a textului „[h]otărârea de valorificare a bunurilor afectate cu garanţii se ia numai de creditorii garantaţi, care deţin garanţii reale asupra acestor bunuri" din articolul 57 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl Gheorghe Bunescu, lichidator al SRL „Fortina-Labis", în dosarul nr. 2i-348-6/2021, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul central.

 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte                                                                                                                          Domnica MANOLE

Chișinău, 27 noiembrie 2025
DCC nr. 179
Dosarul nr. 102g/2025