DECIZIE
DE SISTARE
a procesului privind excepția de neconstituționalitate a articolului 8 alin.(4) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002
(interdicția legală aplicată avocaților de a confirma copii și extrase din acte şi de a certifica semnăturile de pe acte pentru ei, pentru membrii familiilor lor și pentru rudele sau afinii lor)
(sesizarea nr. 157g/2024)

CHIŞINĂU
6 noiembrie 2025

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dlui Sergiu LITVINENCO,
dlui Ion MALANCIUC,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA, judecători,
cu participarea dlui Dorin Casapu, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 19 iulie 2024,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 6 noiembrie 2025, în camera de consiliu,
Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate articolului 8 alin. (4) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, ridicată de dna avocat Augustina Prisacari, în interesele dlui Gheorghe Macovei, în dosarul nr. 3-930/2022, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Tatiana Avasiloaie, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanțele litigiului principal

3. Circumstanțele litigiului principal, aşa cum au fost formulate de autorul excepţiei, pot fi rezumate după cum urmează.

4. La 7 februarie 2022, examinând plângerea formulată de un petent, Comisia de etică și disciplină din cadrul Uniunii Avocaților a adoptat Decizia nr. 2/2/2022[1] prin care a constatat că, la 6 septembrie 2021, dl avocat Gheorghe Macovei a depus o cerere de chemare în judecată la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani. În calitate de reclamanți au fost indicați dl Gheorghe Macovei, dna Tatiana Macovei, dl Teodor Cașu, dl Vitalie Enachi, dna Olga Secrieru (Luca), dl Anton Secrieru, dl Vitalie Lupu, dl Vasile Cotogoi, dna Augustina Prisacari și dl Ion Vortolomei. Comisia a constatat că dl avocat Gheorghe Macovei a certificat, pe baza mandatelor avocațiale eliberate de coreclamanți, actele anexate la cererea de chemare în judecată, inclusiv copia buletinului de identitate a reclamantei Tatiana Macovei, care, potrivit Comisiei, este soția dlui Gheorghe Macovei.

5. În acest sens, Comisia a constatat că dl avocat Gheorghe Macovei a încălcat, inter alia, articolul 8 alin. (4) din Legea cu privire la avocatură, care prevede că „în procedura de acordare a asistenţei juridice, avocatul poate adeveri copii şi extrase din acte şi poate certifica semnăturile de pe actele necesare pentru acordarea asistenţei juridice, inclusiv cele de pe mandatul semnat cu semnătură electronică calificată. Avocatul nu poate efectua aceste acţiuni pentru sine, pentru membrii familiei sale, pentru rude sau afini". Pentru acest fapt, dl avocat Gheorghe Macovei a fost sancționat cu un avertisment conform articolului 57 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la avocatură.

6. Nefiind de acord cu decizia Comisiei, la 13 aprilie 2022, dl avocat Gheorghe Macovei a contestat-o la Judecătoria Chișinău.

7. La 23 mai 2025, în cadrul examinării cauzei, dna avocat Augustina Prisacari a ridicat, în interesele dlui Gheorghe Macovei, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 8 alin. (4) din Legea cu privire la avocatură.

8. Printr-o încheiere din 27 mai 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia. 

B. Legislația pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 26

Dreptul la apărare

„(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

10. Prevederile relevante ale Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002 sunt următoarele:

Articolul 8

Genurile de asistenţă juridică calificată

„(1) Avocaţii acordă persoanelor fizice şi juridice următoarele genuri de asistenţă juridică calificată:

a) oferă consultaţii şi explicaţii, expun concluzii cu privire la problemele juridice, prezintă informaţii verbale şi în scris referitoare la legislaţie;

b) întocmesc documente cu caracter juridic;

c) reprezintă interesele lor în instanţele de judecată;

d) reprezintă interesele lor în materie juridică în relaţiile cu autorităţile publice, notarii publici, executorii judecătoreşti şi cu alte persoane fizice şi juridice;

e) participă la urmărirea penală şi la dezbateri judiciare în cauzele penale în calitate de apărător sau reprezentant al victimei, al părţii civile, al părţii civilmente responsabile şi al martorilor;

f) desfăşoară activitate de fiduciar;

g) desfăşoară activităţi de investigare independentă.

(2) Acordarea asistenţei juridice calificate prevăzute la alin.(1) lit. c) şi e) de către o persoană fizică sau juridică care nu are calitatea de avocat se pedepseşte, dacă legea nu prevede altfel.

(3) Avocaţii acordă persoanelor fizice şi juridice şi alte genuri de asistenţă juridică, neinterzise de lege, atît în cazul unor delegaţii unice, cât şi în cazul delegaţiilor pe termen lung.

(4) În procedura de acordare a asistenţei juridice, avocatul poate adeveri copii şi extrase din acte şi poate certifica semnăturile de pe actele necesare pentru acordarea asistenţei juridice, inclusiv cele de pe mandatul semnat cu semnătură electronică calificată. Avocatul nu poate efectua aceste acţiuni pentru sine, pentru membrii familiei sale, pentru rude sau afini.

(5) Acţiunile specificate la alin.(4) se certifică prin semnătura şi ştampila avocatului, în cazul în care dispune de aceasta, cu indicarea datei şi menţionarea corespunderii cu originalul."

Articolul 11

Incompatibilităţi

„[...]

(3) Nu se admite acordarea de către avocat a asistenţei juridice de reprezentare a intereselor în instanţele de judecată în alt temei decât în baza contractului de asistenţă juridică înregistrat la cabinetul avocatului sau la biroul asociat de avocaţi. Excepţie fac cazurile de reprezentare a intereselor soţului/soţiei şi ale rudelor până la gradul al patrulea inclusiv."

11. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:

Articolul 75

Reprezentarea în instanţă judecătorească

„(1) În proces civil, persoanele fizice îşi pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat.

(1¹) Persoanele fizice pot fi reprezentate în instanţa de judecată de către soţ/soţie, părinţi, copii, fraţi, surori, bunei, nepoţi dacă aceştia sunt licenţiaţi în drept şi sunt împuterniciţi printr-o procură autentificată notarial."

Articolul 167

Actele care se anexează la cererea de chemare în judecată

„(1) La cererea de chemare în judecată se anexează:

a) copiile de pe cererea de chemare în judecată şi de pe înscrisuri, certificate de către parte, pe proprie răspundere, într-un număr egal cu numărul de pârâți şi de intervenienţi, dacă ei nu dispun de aceste acte, plus un rând de copii pentru instanţă. Copiile vor fi certificate de către parte pentru conformitate cu originalul. Dacă înscrisurile şi cererea de chemare în judecată sunt făcute într-o limbă străină, instanţa dispune prezentarea traducerii lor în modul stabilit de lege;

[...]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției

12. Autorul excepției susține că, deși articolul 11 alin. (3) teza a II-a din Legea cu privire la avocatură le permite avocaților să le acorde asistență juridică membrilor familiilor lor, norma contestată le interzice să certifice copii, extrase din acte şi semnături de pe actele necesare pentru acordarea asistenţei juridice.

13. În acest sens, autorul menționează că în cazul formulării unei cereri de chemare în judecată, certificarea copiilor și a înscrisurilor reprezintă o condiție legală stabilită de articolul 167 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă. În cazul nerespectării acestei condiții, articolul 171 alin. (1) din Codul de procedură civilă obligă instanța de judecată să nu dea curs cererii. Din acest motiv, autorul susține că interdicția certificării actelor în numele membrilor familiei îl împiedică să exercite dreptul la apărare.

14. De asemenea, autorul afirmă că activitatea de acordare a asistenței juridice implică un spectru larg de activități procesuale, iar interdicția certificării actelor limitează în mod nejustificat posibilitatea reprezentării rudelor în fața instanțelor de judecată. Interdicția certificării actelor în numele membrilor familiei nu are în vedere circumstanțele particulare ale cauzelor în care membrul familiei reprezentat se poate afla în imposibilitatea obiectivă de a certifica înscrisurile. Într-o asemenea situație, avocatul nu o va putea apăra.

15. Interdicția contestată nu urmărește realizarea vreunui scop legitim permis de articolul 54 alin. (2) din Constituție. De asemenea, autorul menționează că eventuala lipsă de încredere în înscrisurile certificate de avocat în numele său sau în numele membrilor familiei poate fi remediată pe baza articolului 310 alin. (1) din Codul penal, care incriminează falsificarea probelor în procesul civil de către un participant la proces sau de către reprezentantul acestuia.

16. Potrivit autorului excepției, norma contestată contravine articolelor 20, 26 și 54 din Constituție.

B. Aprecierea Curții

17. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

18. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002.

19. Sesizarea a fost formulată de o parte în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

20. Deși în sesizare autorul contestă articolul 8 alin. (4) din Legea cu privire la avocatură în integralitatea sa, Curtea reține spre examinare doar textul „avocatul nu poate efectua aceste acţiuni pentru [...] membrii familiei sale [...]" din teza a II-a din norma menționată, de vreme ce prin argumentele sale autorul critică doar acest text din norma contestată. Prevederea contestată nu a făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

21. Curtea notează că, potrivit articolului 36 alin. (3) din Legea nr. 74 din 10 aprilie 2025 cu privire la Curtea Constituțională, actele Curții Constituționale se adoptă cu votul majorității judecătorilor.

22. Totodată, articolul 36 alin. (7) din aceeași Lege prevede că în cazul în care la adoptarea hotărârii privind constituționalitatea actului normativ se înregistrează o paritate de voturi, actul normativ se prezumă constituțional, iar cauza se sistează. În alte cazuri de paritate a voturilor se consideră că hotărârea, decizia sau avizul nu au fost adoptate, iar examinarea cauzei se sistează, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. d)-f) și h), când examinarea cauzei se amână.

23. În acest sens, Curtea menţionează că la examinarea admisibilității excepţiei de neconstituţionalitate în discuţie s-a înregistrat o paritate de voturi. Din acest motiv, Curtea a decis sistarea procesului de control al constituţionalităţii articolului 8 alin. (4) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 din Constituţie, 36 alin. (7), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se sistează procesul privind excepția de neconstituționalitate a textului „avocatul nu poate efectua aceste acțiuni pentru [...] membrii familiei sale [...]" din articolul 8 alin. (4) teza a II-a din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte Domnica MANOLE

Chișinău, 6 noiembrie 2025
DCC nr. 164
Dosarul nr. 157g/2024

[1] https://uam.md/wp-content/uploads/2023/10/skmbt_22322031411310_2208738.pdf