DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 172g/2025
privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolele 194 alineatele (1), (2) și (5), 317 alineatele (1) și (2) din Codul de executare
(înlocuirea sancțiunii contravenționale)

CHIŞINĂU
30 octombrie 2025

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Liuba ȘOVA, președinte de ședință,
dlui Sergiu LITVINENCO,
dlui Ion MALANCIUC,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA, judecători,
cu participarea dlui Andrei Harbuz, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 22 iulie 2025,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 30 octombrie 2025, în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Codul de executare, după cum urmează:

- textul „condamnatul la muncă neremunerată în folosul comunităţii este obligat să se prezinte la citare la organul de probaţiune" din articolul 194 alin. (1);

- textul „dacă persoana condamnată la muncă neremunerată în folosul comunităţii nu execută această pedeapsă sau, în timpul executării, are o conduită necorespunzătoare manifestată prin neîndeplinirea obligaţiilor care îi revin sau prin îndeplinirea lor defectuoasă, organul de probaţiune adresează instanţei de judecată un demers privind înlocuirea muncii neremunerate în folosul comunităţii cu o altă pedeapsă, în condiţiile art. 67 alin.(3) din Codul penal" din articolul 194 alin. (2);

- textul „dacă persoana condamnată la muncă neremunerată în folosul comunităţii nu s-a prezentat pentru a fi luată la evidenţă" din articolul 194 alin. (5);

- textul „sancţiunea muncii neremunerate în folosul comunităţii se execută în condiţiile capitolului XXI din prezentul cod" din articolul 317 alin. (1);

- textul „în caz de eschivare a contravenientului de la executarea sancţiunii" și „cu o altă sancţiune, în conformitate cu prevederile legislaţiei contravenţionale" din articolul 317 alin. (2),

ridicată de dl avocat Sergiu Brînză, în interesele dlui Eduard Struncean, în dosarul nr. 4d-6/2025, pendinte la Judecătoria Edineț, sediul central.

2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dl Ghenadie Bîrsan, judecător de la Judecătoria Edineț, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

ÎN FAPT

A. Circumstanțele litigiului principal

3. Circumstanțele litigiului principal, așa cum au fost formulate de autorul sesizării, pot fi rezumate după cum urmează.

4. Prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central, din 11 septembrie 2024, dl Eduard Struncean a fost găsit vinovat de comiterea contravenției prevăzute de articolul 78¹ (violența în familie) din Codul contravențional, fiindu-i aplicată sancțiunea contravențională de 40 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității.

5. La 7 aprilie 2025, Biroul de probațiune Edineț a formulat un demers pe baza articolului 317 din Codul de executare, prin care i-a solicitat instanței de judecată înlocuirea sancțiunii contravenționale aplicate dlui Eduard Struncean pe motivul neexecutării benevole a muncii neremunerate în folosul comunității.

6. În procesul de examinare a cauzei, dl avocat Sergiu Brînză a ridicat, în interesele dlui Eduard Struncean, excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolele 194 alin. (1), (2) și (5) și 317 alin. (1) și (2) din Codul de executare.

7. Printr-o încheiere din 11 iulie 2025, judecătorul cazului a admis cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate și a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Legislația pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

„[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

 

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

 

„(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

 

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

 

„Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică."

 

Articolul 16

Egalitatea

 

„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

 

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

 

Articolul 20

Accesul liber la justiție

 

„ (1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

 

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

 

„Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

 

 

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

 

„(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normativ."

 

Articolul 26

Dreptul la apărare

 

„(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

 

[...]"

Articolul 44

Interzicerea muncii forţate

 

„(1) Munca forţată este interzisă.

(2) Nu constituie muncă forţată:

a) serviciul cu caracter militar sau activităţile desfăşurate în locul acestuia de cei care, potrivit legii, nu satisfac serviciul militar obligatoriu;

b) munca unei persoane condamnate, prestată în condiţii normale, în perioada de detenţie sau de libertate condiţionată;

c) prestaţiile impuse în situaţia creată de calamităţi ori de alt pericol, precum şi cele care fac parte din obligaţiile civile normale, stabilite de lege."

 

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

 

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

 

[...]"

9. Prevederile relevante ale Codului de executare, adoptat prin Legea nr. 443 din 24 decembrie 2004, sunt următoarele:

Articolul 194

Obligaţiile condamnatului

 

„(1) Condamnatul la muncă neremunerată în folosul comunităţii este obligat să se prezinte la citare la organul de probaţiune, să respecte modul şi condiţiile de executare a pedepsei, regulamentul de ordine interioară a organizaţiei în care este antrenat la muncă, să lucreze conştiincios la obiectele la care a fost repartizat, să execute termenul de prestare a muncii neremunerate în folosul comunităţii, să informeze organul de probaţiune despre schimbarea domiciliului sau despre imposibilitatea temporară de a presta munca.

 

(2) Dacă persoana condamnată la muncă neremunerată în folosul comunităţii nu execută această pedeapsă sau, în timpul executării, are o conduită necorespunzătoare manifestată prin neîndeplinirea obligaţiilor care îi revin sau prin îndeplinirea lor defectuoasă, organul de probaţiune adresează instanţei de judecată un demers privind înlocuirea muncii neremunerate în folosul comunităţii cu o altă pedeapsă, în condiţiile art. 67 alin. (3) din Codul penal.

[...]

(5) Dacă persoana condamnată la muncă neremunerată în folosul comunităţii nu s-a prezentat pentru a fi luată la evidenţă sau a părăsit domiciliul şi locul aflării ei nu este cunoscut de către organul de probaţiune sau, în cazul militarului, de către comandamentul militar, căutarea ei se dispune şi se efectuează în condiţiile art. 263 din prezentul cod."

 

Articolul 317

Executarea sancţiunii muncii neremunerate

 în folosul comunităţii

 

„(1) Sancţiunea muncii neremunerate în folosul comunităţii se execută în condiţiile capitolului XXI din prezentul cod. 

(2) În caz de eschivare a contravenientului de la executarea sancţiunii, organul de probaţiune înaintează instanţei de judecată un demers privind înlocuirea muncii neremunerate în folosul comunităţii cu o altă sancţiune, în conformitate cu prevederile legislaţiei contravenţionale."

10. Prevederile relevante ale Codului contravenţional al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

 

Articolul 37

Munca neremunerată în folosul comunităţii

„[...]

(6) În caz de eschivare de la munca neremunerată în folosul comunităţii, această sancţiune se înlocuieşte cu arest contravenţional, calculîndu-se o zi de arest pentru 2 ore de muncă neremunerată în folosul comunităţii. Demersul cu privire la înlocuirea muncii neremunerate în folosul comunității cu arest contravențional se examinează de către instanța de judecată în termen de 30 de zile.

[...]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

11. Autorul sesizării afirmă că dispozițiile contestate nu respectă cerințele de claritate, previzibilitate și accesibilitate ale unei legi, fapt ce determină o interpretare extensivă în defavoarea celor care cad sub incidența reglementărilor.

12. În opinia autorului sesizării, prevederile contestate contravin articolelor 1 alin. (3), 4, 7, 16, 20, 21, 23, 26, 44 și 54 din Constituție.

 

B. Aprecierea Curții

 

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de executare, ține de competența Curții Constituționale.

15. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părți în proces. Astfel, excepţia este formulată de un subiect abilitat cu acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) şi g) din Constituţie.

16. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie unele dispoziții din articolele 194 alineatele (1), (2) și (5), 317 alineatele (1) și (2) din Codul de executare care nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

17. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză în care se examinează demersul Biroului de probațiune cu privire la înlocuirea muncii neremunerate în folosul comunității cu o altă sancțiune. Curtea admite că instanța de judecată va ține cont de prevederile contestate în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

18. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 87 din 25 iulie 2024, § 15).

19. Autorul excepției susține că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin. (3) (statul Republica Moldova), 4 (drepturile și libertățile omului), 7 (Constituția, Legea Supremă), 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiție), 21 (prezumția nevinovăției), 23 (dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle), 26 (dreptul la apărare), 44 (interzicerea muncii forțate) și 54 (restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți) din Constituție.

20. În jurisprudența sa, Curtea a subliniat că articolele 1, 4, 7, 16, 23 și 54 din Constituție nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existența unei ingerințe în drepturile garantate de Constituție (a se vedea DCC nr. 73 din 20 iunie 2024, § 23).

21. Cu referire la articolele 20, 21, 26 din Constituție, Curtea reține că autorul excepției nu a motivat în ce măsură prevederile contestate afectează normele constituționale menționate. Astfel, Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituţie, precum şi citarea unor considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene pentru Drepturile Omului, în lipsa unei argumentări proprii, nu reprezintă critici veritabile de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr. 114 din 26 septembrie 2023, § 16). Anterior, Curtea a subliniat că nu-l poate substitui pe autorul excepţiei la formularea argumentelor de neconstituţionalitate, pentru că ar efectua un control din oficiu (a se vedea DCC nr. 93 din 1 august 2023, § 23; DCC nr. 46 din 14 mai 2024, § 20).

22. Cu privire la incidenţa articolului 44 din Constituţie, în jurisprudenţa sa Curtea a reţinut că munca neremunerată în folosul comunităţii, care reprezintă o pedeapsă alternativă detenţiei, nu constituie „muncă forţată". Faptul că munca prestată cu ocazia executării acestei pedepse are un caracter gratuit nu justifică calificarea sa ca muncă forţată, ci constituie elementul de constrângere al pedepsei în cauză, prin intermediul căreia se urmăreşte corectarea persoanei. Pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunităţii nu afectează, per se, articolul 44 din Constituţie (a se vedea DCC nr. 123 din 3 august 2021, § 28-29; DCC nr. 190 din 21 decembrie 2021, § 23).

23. Mai mult, prin Hotărârea nr. 28 din 22 noiembrie 2018, Curtea Constituțională, între altele, a recunoscut constituțional textul „se sancționează cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 40 la 60 de ore sau cu arest contravențional de la 7 la 15 zile" de la articolul 78¹ din Codul contravențional (pct. 2 din dispozitivul Hotărârii).

24. Totodată, Curtea observă că, sub aparenţa unor critici referitoare la pretinsa neclaritate a normelor contestate, autorul sesizării îşi manifestă, de fapt, dezacordul în privinţa examinării demersului cu privire la înlocuirea muncii neremunerate în folosul comunității cu arest contravențional. În acest sens, Curtea reaminteşte că nu analizează cazuri concrete şi chestiuni de interpretare şi de aplicare a legii, dar poate efectua doar un control abstract al constituţionalităţii legii contestate (a se vedea DCC nr. 181 din 14 decembrie 2023, § 26; DCC nr. 71 din 18 iunie 2024, § 24). De altfel, chestiunile legate de interpretarea şi de aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale. Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr. 172 din 7 decembrie 2023, § 18).

25. Pentru că nu s-a demonstrat incidența unui drept fundamental prevăzut de Constituție, Curtea notează că nici articolele 1, 4, 7, 16, 23, 54 din Constituție nu sunt incidente.

26. Prin urmare, pe baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 27 alineatele (3) lit. d) și (4) lit. d), 37 și 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională

 

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolele 194 alineatele (1), (2) și (5), 317 alineatele (1) și (2) din Codul de executare, ridicată de dl avocat Sergiu Brînză, în interesele dlui Eduard Struncean, în dosarul nr. 4d-6/2025, pendinte la Judecătoria Edineț, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte de ședință Liuba ȘOVA

 

Chișinău, 30 octombrie 2025

DCC nr. 157

Dosarul nr. 172g/2025