DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 183g/2025
privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 19 alineatele (2) și (7) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative
(examinarea contestației de către Curtea Supremă de Justiție și caracterul irevocabil al deciziei) 

CHIŞINĂU
23 octombrie 2025

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Liuba ȘOVA, președinte de ședință,
dlui Sergiu LITVINENCO,
dlui Ion MALANCIUC,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA, judecători,
cu participarea dlui Cristian Rotaru, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 12 august 2025,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 23 octombrie 2025, în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „[...] de un complet de judecată format din 3 judecători [...]" din articolul 19 alin. (2) și a textului „[d]ecizia Curții Supreme de Justiție este irevocabilă din momentul emiterii" din articolul 19 alin. (7) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, ridicată de dna Marina Anton, parte în dosarul nr. 3-9/2025, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de doamnele judecătoare Stela Procopciuc, Stella Bleșceaga și Diana Stănilă, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

3. În cadrul examinării sesizării, doamna judecătoare Domnica Manole i-a prezentat Plenului o cerere de abţinere de la examinarea cauzei. Analizând motivele invocate, Curtea Constituţională a decis admiterea cererii.

 

ÎN FAPT

A. Circumstanțele litigiului principal

 

4. Dna Marina Anton, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, este subiect al evaluării externe a judecătorilor, pe baza mecanismului instituit prin Legea nr. 252 din 17 august 2023. În acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii i-a trimis Comisiei de evaluare informaţia referitoare la dna Marina Anton, în calitate de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău.

5. La 8 aprilie 2025, Comisia de evaluare a aprobat Raportul de evaluare[1] şi i-a propus Consiliului Superior al Magistraturii să constate nepromovarea evaluării de către dna Marina Anton.

6. Prin Hotărârea nr. 330/27 din 24 iunie 2025[2], Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat raportul Comisiei, a constatat nepromovarea evaluării și a dispus eliberarea din funcţie a dnei Marina Anton.

7. Nefiind de acord cu hotărârea menţionată, dna Marina Anton a contestat-o în faţa Curţii Supreme de Justiţie.

8. În cadrul procedurii de examinare a contestaţiei, dna Marina Anton a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului „[...] de un complet de judecată format din 3 judecători [...]" din articolul 19 alin. (2) și a textului „[d]ecizia Curții Supreme de Justiție este irevocabilă din momentul emiterii" din articolul 19 alin. (7) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative.

9. Printr-o încheiere din 4 august 2025, Curtea Supremă de Justiție a admis cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

 

B. Legislația pertinentă

 

10. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

„(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

(2) Forma de guvernământ a statului este republica.

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 2

Suveranitatea și puterea de stat

„(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

(2) Nicio persoană particulară, nicio parte din popor, niciun grup social, niciun partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului."

Articolul 4

Drepturile și libertățile omului

„(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 7

Constituția, Lege Supremă

„Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi niciun alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.

Articolul 8

Respectarea dreptului internațional

și a tratatelor internaționale

„(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinând dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia."

Articolul 16

Egalitatea

„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiție

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte

drepturile şi îndatoririle

„(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 53

Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

„(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.

(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârşite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 114

Înfăptuirea justiţiei

„Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti."

Articolul 115

Instanţele judecătoreşti

„(1) Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin curţile de apel şi prin judecătorii.

(2) Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona, potrivit legii, judecătorii specializate.

(3) Înfiinţarea de instanţe extraordinare este interzisă.

(4) Organizarea instanţelor judecătoreşti, competenţa acestora şi procedura de judecată sunt stabilite prin lege organică."

Articolul 116

Statutul judecătorilor

„(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.

(2) Judecătorii instanţelor judecătoreşti se numesc în funcţie, în condiţiile legii, până la atingerea plafonului de vârstă, de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Preşedintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii.

[Art. 116 alin. (3),(4) abrogate prin Legea nr. 120 din 23.09.2021, în vigoare 01.04.2022]

(5) Deciziile privind numirea judecătorilor şi cariera acestora trebuie să fie adoptate în baza unor criterii obiective, bazate pe merit, şi a unei proceduri transparente, în condiţiile legii. Promovarea sau transferul judecătorilor se face doar cu acordul acestora.

(5¹) Judecătorii au doar imunitate funcţională în condiţiile legii.

(6) Sancţionarea judecătorilor se face în conformitate cu legea.

(7) Funcţia de judecător este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice."

Articolul 119

Folosirea căilor de atac

„Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

Articolul 120

Caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al

altor hotărâri judecătoreşti definitive

„Este obligatorie respectarea sentinţelor şi a altor hotărâri definitive ale instanţelor judecătoreşti, precum şi colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentinţelor şi a altor hotărâri judecătoreşti definitive."

 

11. Prevederile relevante ale Legii nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative sunt următoarele:

Articolul 19

Contestarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

sau a Consiliului Superior al Procurorilor

„[...]

(2) Contestaţia se depune la Curtea Supremă de Justiţie şi se examinează în termen de cel mult 30 de zile de un complet de judecată format din 3 judecători care au promovat evaluarea. Nu se admite recuzarea întregului complet de judecată, precum şi depunerea cererii de recuzare cu rea-credinţă în mod repetat, abuziv, cu scopul de a tergiversa procesul de examinare a contestaţiei.

[...]

(7) Decizia Curţii Supreme de Justiţie este irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se consideră emisă din momentul plasării acesteia pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se notifică participanţilor în termen de 5 zile de la data emiterii."

 

ÎN DREPT

A. Argumentele autoarei excepției de neconstituționalitate

 

12. Autoarea sesizării susține că textul „[...] de un complet de judecată format din 3 judecători [...]" are un caracter limitativ în raport cu prevederile Codului administrativ. În opinia autoarei, la examinarea contestațiilor în baza Legii nr. 252 din 17 august 2023, Curtea Supremă de Justiție nu poate decide judecarea acestor cauze în complete de 5 sau, după caz, de 9 judecători, spre deosebire de alte categorii de litigii.

13. Totodată, autoarea excepției menționează că judecarea contestației într-un complet de 3 judecători trezește dubii referitoare la imparțialitatea completului de judecată al Curții Supreme de Justiție și la unele influențe instituționale din partea Consiliului Superior al Magistraturii asupra magistraților.

14. R eferitor la textul „[d]ecizia Curții Supreme de Justiție este irevocabilă din momentul emiterii", autoarea excepției afirmă că acesta îi limitează posibilitatea de a contesta soluția instanței în fața unui număr mai mare de judecători ai Curții Supreme de Justiție, circumstanță care afectează dreptul la un proces echitabil și dreptul la un „recurs efectiv".

 

B. Aprecierea Curții

 

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, ține de competența Curții Constituționale.

17. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepția este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

18. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză cu privire la examinarea contestaţiei împotriva deciziei Consiliului Superior al Magistraturii privind nepromovarea evaluării externe de către dna judecătoare Marina Anton. Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

19. Obiecte ale excepţiei de neconstituţionalitate sunt textele „[...] de un complet de judecată format din 3 judecători [...]" din articolul 19 alin. (2) și „[d]ecizia Curții Supreme de Justiție este irevocabilă din momentul emiterii" din articolul 19 alin. (7) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative. Curtea constată că normele contestate nu au făcut anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

20. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autoarei sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 58 din 6 iunie 2024, § 25).

21. Autoarea excepţiei susţine că prevederile contestate contravin articolelor 1 (statul Republica Moldova), 2 (suveranitatea și puterea de stat), 4 (drepturile și libertățile omului), 7 (Constituția, Lege Supremă), 8 (respectarea dreptului internațional și a tratatelor internaționale), 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiție), 23 (dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle), 53 (dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică), 54 (restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți), 114 (înfăptuirea justiției), 115 (instanțele judecătorești), 116 (statutul judecătorilor), 119 (folosirea căilor de atac) și 120 (caracterul obligatoriu al sentințelor și al altor hotărâri judecătorești definitive) din Constituţie.

22. Curtea observă că, deşi autoarea susţine incidenţa articolelor 1, 2, 4, 7, 16, 23, 53, 54, 114, 115, 116 și 120 din Constituţie, aceasta nu argumentează caracterul contradictoriu al prevederilor contestate cu normele constituţionale invocate. Examinarea unei astfel de sesizări ar presupune ca Curtea să se substituie autoarei în prezentarea argumentelor de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. Prin urmare, sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul îşi bazează cerinţele, să prezinte normele legale şi argumentele care justifică faptul că prevederea contestată contravine Constituţiei, precum şi legătura cauzală directă între norma contestată şi argumentele invocate (a se vedea DCC nr. 51 din 2 mai 2023, § 15; DCC nr. 137 din 24 octombrie 2024, § 22). Astfel, Curtea constată că în partea motivată a sesizării autoarea a argumentat doar contrarietatea normelor contestate în raport cu articolele 20 și 119 din Constituție.

23. Curtea observă că autoarea excepției afirmă că textul „[...] de un complet de judecată format din 3 judecători [...]" contravine articolului 20 din Constituție, deoarece are un caracter limitativ în raport cu prevederile Codului administrativ și împiedică Curtea Supremă de Justiție să examineze contestațiile în complete de 5 sau, după caz, de 9 judecători.

24. Curtea notează că, potrivit Constituției, legislatorul are prerogativa de a reglementa, prin lege organică, organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti și a contenciosului administrativ (articolul 72 alin. (3) lit. e)), precum și procedura de judecare a cauzelor (articolul 115 alin. (4)). În exercitarea acestor prerogative, legislatorul a prevăzut că contestațiile împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii sau, după caz, a Consiliului Superior al Procurorilor se depun la Curtea Supremă de Justiție și se examinează „[...] de un complet de judecată format din 3 judecători care au promovat evaluarea" (a se vedea articolul 19 alin. (2) din Legea nr. 252 din 17 august 2023). Curtea notează că persoana supusă evaluării, în caz de dezacord cu decizia de nepromovare a Consiliului Superior al Magistraturii, este în drept să conteste hotărârea consiliului respectiv la Curtea Supremă de Justiție, care este, potrivit articolului 115 alin. (1) din Constituție, instanța judecătorească supremă din Republica Moldova.

25. În aceste condiții, Curtea nu poate reține criticile autoarei excepției precum că norma contestată poate genera unele influențe instituționale inadmisibile asupra judecătorilor din partea Consiliului Superior al Magistraturii și că aceasta ar limita numărul membrilor completului de judecată la 3 judecători și nu ar asigura dreptul de acces liber la justiție și nici dreptul la un proces echitabil al judecătorilor supuși evaluării externe. Curtea consideră că dispozițiile constituționale prin care judecătorilor li se conferă independență, imparțialitate și inamovibilitate în exercițiul funcției (articolul 116 alin. (1) din Constituție) împreună cu cerințele referitoare la abilitățile și experiențele profesionale impuse judecătorilor Curții Supreme de Justiție (a se vedea articolul 7 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție) asigură subiecții evaluării cu garanțiile unui proces echitabil. În același timp, Curtea menționează că în cazul existenței unor circumstanțe obiective, care ar putea trezi dubii referitoare la imparțialitatea unui judecător care participă la examinarea cauzei, părțile în proces dispun de instrumente procesuale suficiente pentru a înlătura magistratul incompatibil de la judecarea cauzei, cum ar fi, de exemplu, instituția recuzării. Din aceste motive, Curtea nu poate reține incidența articolului 20 din Constituție.

26. Referitor la textul „[d]ecizia Curții Supreme de Justiție este irevocabilă din momentul emiterii", autoarea excepției a pretins că prevederea criticată îi limitează posibilitatea de a contesta soluția instanței în fața unui număr mai mare de judecători ai Curții Supreme de Justiție, circumstanță care afectează dreptul la un proces echitabil și dreptul la un „recurs efectiv".

27. Deşi autoarea excepţiei invocă în acest capăt al sesizării prevederile articolului 20 din Constituţie, Curtea observă că argumentele autoarei se referă, în principal, la dispoziția articolului 119 din Constituţie, care garantează folosirea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti.

28. În jurisprudenţa sa, Curtea a examinat problema asigurării dublului grad de jurisdicție în materia procedurii stabilite de Legea nr. 26 din 10 martie 2022, referitoare la evaluarea integrității etice și financiare a candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor. Astfel, în Decizia nr. 42 din 6 aprilie 2023, Curtea a menționat că nici Constituţia, nici Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în toate procedurile judecătoreşti. Articolul 119 din Constituţie stabileşte că împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate pot exercita căile de atac „în condiţiile legii". Dreptul la un dublu grad de jurisdicţie, garantat de articolul 2 § 1 din Protocolul nr. 7 la Convenţia Europeană, se referă doar la unele cazuri din materia penală (DCC nr. 42 din 6 aprilie 2023, § 144).

29. De asemenea, în cauza Xhoxhaj v. Albania, 9 februarie 2021, §§ 240-246, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că procedurile de verificare extraordinară a integrităţii judecătorilor şi a procurorilor nu au putut fi asimilate unei acuzaţii în materie penală din perspectiva articolului 6 § 1 din Convenţia Europeană. Referitor la gradul de severitate al măsurilor prevăzute în cazul nepromovării evaluării, Curtea a reţinut că eliberarea din funcţie reprezintă o sancţiune caracteristică unei abateri disciplinare şi, în acest caz, nu poate fi calificată ca o pedeapsă (a se vedea HCC nr. 2 din 16 ianuarie 2025, § 79).

30. În acest context, Curtea reiterează că dreptul la un dublu grad de jurisdicție se realizează în condiţiile legii şi, prin urmare, este de competenţa legislatorului să instituie numărul căilor de atac şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate, cu respectarea prevederilor Constituţiei (a se vedea DCC nr. 71 din 6 iulie 2023, § 21; DCC nr. 34 din 13 martie 2025, § 26). Din acest motiv, Curtea nu poate reţine incidența articolului 119 din Constituție.

31. Pe baza celor menționate, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 27 alineatele (2), (3) lit. f) și (4) lit. d), 37 și 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională

 

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea nr. 183g/2025 privind excepția de neconstituționalitate a textului „[...] de un complet de judecată format din 3 judecători [...]" din articolul 19 alin. (2) și a textului „[d]ecizia Curții Supreme de Justiție este irevocabilă din momentul emiterii" din articolul 19 alin. (7) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, ridicată de dna Marina Anton, parte în dosarul nr. 3-9/2025, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

 Președinte de ședință Liuba ȘOVA 

Chișinău, 23 octombrie 2025
DCC nr. 153
Dosarul nr. 183g/2025

---

[1] Raportul Comisiei de evaluare nu a fost publicat.

[2] Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nu a fost publicată.