DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 176g/2025
privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul
109 alin. (3³) din Codul de procedură penală
(audierea martorului)

CHIŞINĂU
25 septembrie 2025

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dlui Sergiu LITVINENCO,
dlui Ion MALANCIUC,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA, judecători,
cu participarea dnei Ana Florean, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 31 iulie 2025,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,

Deliberând la 25 septembrie 2025, în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „în alte locuri" din articolul 109 alin. (3³) din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Gheorghe Postolachi, în interesele dlui Andrei Cociorba, în dosarul nr. 08-1-2713-14102014, pendinte la Judecătoria Căușeni.

2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dna Aurelia Pleșca de la Judecătoria Căușeni, pe baza articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție.

ÎN FAPT

3. Circumstanțele cauzei

4. La 14 octombrie 2014, Judecătoria Anenii Noi[1] a fost sesizată cu cauza penală de acuzare a dlui Andrei Cociorba de încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de către o persoană care conduce un mijloc de transport care a provocat vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, sancționată de articolul 264 alin. (3) lit. a) din Codul penal.

5. În cadrul procesului, dl avocat Gheorghe Postolachi a ridicat, în interesele dlui Andrei Cociorba, excepţia de neconstituţionalitate a textului „în alte locuri" din articolul 109 alin. (3³) din Codul de procedură penală. Potrivit acestor prevederi, dacă deplasarea martorului la locurile menţionate la alin. (3²) este imposibilă, audierea sa poate avea loc în alte locuri, cu condiţia respectării confidenţialităţii declaraţiilor.

6. Printr-o încheiere din 18 iunie 2025, Judecătoria Căușeni a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituţională, în vederea examinării acesteia.

A. Legislația pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiție

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 21

Prezumția nevinovăției

„Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

„Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nicio pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle

„[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 28

Viața intimă, familială și privată

„Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată."

8. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 109

Modul de audiere a martorului

„[...]

(3) În cazul în care prezenţa martorului la judecarea cauzei va fi imposibilă din motivul plecării lui peste hotarele ţării sau din alte motive întemeiate, precum şi pentru a reduce sau a exclude supunerea martorului unui vădit pericol sau pentru a reduce revictimizarea martorului, procurorul poate solicita audierea acestuia de către judecătorul de instrucţie, cu asigurarea posibilităţii bănuitului, învinuitului, apărătorului acestuia, părţii vătămate, avocatului acesteia şi procurorului de a pune întrebări martorului audiat. Prevederile alin. (3²) şi (3³) pot fi aplicate în mod corespunzător.

(3¹) Bănuitul, învinuitul sau partea vătămată poate solicita procurorului audierea martorului în condiţiile alin. (3). Refuzul procurorului de a audia martorul se contestă la judecătorul de instrucţie, care, în cazul constatării temeiniciei plângerii, va audia martorul în condiţiile alin. (3).

(3²) În cazul în care asigurarea prezenţei martorului la audiere este dificilă din cauza aflării acestuia peste hotarele Republicii Moldova, din cauza executării pedepsei într-un penitenciar din Republica Moldova, din cauza internării într-o instituţie medicală sau din cauza unor dizabilităţi locomotorii, procurorul, printr-o ordonanţă motivată, sau instanţa de judecată, printr-o încheiere motivată, poate decide audierea acestuia prin intermediul videoconferinţei, la cererea părţilor sau din oficiu. În acest caz, audierea martorului prin intermediul videoconferinţei are loc, după caz, la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular al Republicii Moldova, la sediul instituţiei penitenciare, al instituţiei medicale, al instituţiei de asistenţă socială, al autorităţii tutelare sau al organului de probaţiune, care dispun de mijloacele tehnice corespunzătoare şi verifică identitatea martorului.

(3³) Dacă deplasarea martorului la locurile menţionate la alin. (3²) este imposibilă, audierea acestuia poate avea loc în alte locuri, cu condiţia respectării confidenţialităţii declaraţiilor.

[...]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției

9. Autorul sesizării pretinde că textul contestat „în alte locuri" din articolul 109 alin. (3³) din Codul de procedură penală, care reglementează posibilitatea audierii martorului în alte locuri, dacă deplasarea acestuia la locurile menţionate la alin. (3²) este imposibilă, sunt imprevizibile. Potrivit acestuia, nu este clar în care alte locuri ar putea fi audiat martorul (publice sau private).

10. În opinia autorului, textul contestat contravine articolelor 1, 4, 20, 21, 22, 23, 28 şi 54 din Constituţie. 

B. Aprecierea Curții

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unei prevederi din Codul de procedură penală, ține de competența Curții Constituționale.

13. Curtea observă că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie textul „în alte locuri" din articolul 109 alin. (3³) din Codul de procedură penală. Prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

15. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în cadrul unei cauze penale aflate pe rolul Judecătoriei Căușeni în care s-a pus în discuție necesitatea audierii unui expert autotehnic. Dat fiind faptul că norma în discuție se referă la posibilitatea audierii martorului în alte locuri decât cele enumerate la alineatul (3²) din același articol, Curtea admite că textul contestat ar putea fi aplicat în această cauză.

16. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa a cel puţin unui drept garantat de Constituţie (a se vedea DCC nr. 78 din 3 iunie 2021, § 17).

17. Autorul excepției a susținut că textul contestat contravine articolelor 1 alin. (3) (preeminența dreptului), 4 (drepturile și libertățile omului), 20 (accesul liber la justiție), 21 (prezumția nevinovăției), 22 (neretroactivitatea legii), 23 (dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle), 28 (viața intimă, familială și privată) și 54 (restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți) din Constituție.

18. Referitor la incidenţa articolelor 1 alin. (3) și 4 din Constituție, Curtea reiterează că acestea au un caracter general, constituie imperative care stau la baza oricăror reglementări, nu pot reprezenta repere individuale şi separate şi pot fi invocate, de regulă, dacă se constată aplicabilitatea lor împreună cu alte dispoziţii din Constituţie (a se vedea DCC nr. 90 din 25 iulie 2023, § 19).

19. Cu privire la articolele 23 și 54 din Constituţie, Curtea reţine că acestea nu au o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocate, autorul sesizării trebuie să argumenteze incidenţa unui drept fundamental (a se vedea DCC nr. 90 din 25 iulie 2023, § 19).

20. Referitor la incidenţa articolului 22 din Constituţie, care impune legalitatea incriminării şi a pedepsei penale, Curtea notează că acesta nu este aplicabil în cazul normelor de procedură penală. Standardul calităţii unei legi penale procedurale trebuie examinat pe baza articolului 23 din Constituţie, în coroborare cu un drept fundamental din Constituţie, altul decât nullum crimen, nulla poena sine lege, garantat de articolul 22 din Constituţie (a se vedea DCC nr. 157 din 14 noiembrie 2023, § 22).

21. Cu referire la articolele 20, 21 şi 28 din Constituţie, Curtea observă că autorul excepţiei nu a motivat în ce măsură textul contestat afectează normele constituţionale menţionate. Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituţie, precum şi citarea unor considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului în lipsa unei argumentări proprii nu reprezintă critici veritabile de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr. 114 din 26 septembrie 2023, § 16). Anterior, Curtea a subliniat că nu-l poate substitui pe autorul excepţiei la formularea argumentelor de neconstituţionalitate, pentru că ar efectua un control din oficiu (a se vedea DCC nr. 93 din 1 august 2023, § 23).

22. Totodată, Curtea observă că problema abordată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate îşi are sursa în aplicarea legii, nu în neclaritatea acesteia. În acest sens, Curtea reaminteşte că nu analizează cazuri concrete şi chestiuni de interpretare şi de aplicare a legii, dar poate efectua doar un control abstract al constituţionalităţii legii contestate (a se vedea DCC nr.181 din 14 decembrie 2023, § 26; DCC nr.71 din 18 iunie 2024, § 24). De altfel, chestiunile legate de interpretarea şi de aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale. Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.172 din 7 decembrie 2023, § 22).

23. Având în vedere cele menționate, Curtea reține că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate în discuție nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 27 alineatele (2), (3) lit. d) și (4) lit. d), 37 și 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „în alte locuri" din articolul 109 alin. (3³) din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Gheorghe Postolachi, în interesele dlui Andrei Cociorba, în dosarul nr. 08-1-2713-14102014, pendinte la Judecătoria Căușeni, sediul Bender (Varnița).

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte                                                                               Domnica MANOLE

Chișinău, 25 septembrie 2025
DCC nr. 141
Dosarul nr. 176g/2025

[1] Prin Legea nr. 135 din 13 iunie 2024, harta judiciară a fost revizuită. Judecătoria Anenii Noi a fuzionat prin absorbţie cu Judecătoria Căuşeni, iar sediile acesteia au devenit sedii secundare ale Judecătoriei Căuşeni (a se vedea articolele I, II și III din Lege).