DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 202g/2025
privind excepția de neconstituționalitate a articolului 21 alin. (3²) din Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice
(limitarea activităţii partidului politic ca măsură asiguratorie)

CHIŞINĂU
 25 septembrie 2025

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dlui Sergiu LITVINENCO,
dlui Ion MALANCIUC,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA, judecători,
cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 24 septembrie 2025,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 25 septembrie 2025, în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 21 alin. (3²) din Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 pivind partidele politice, ridicată de dl Fadei Nagacevschi, în interesele Partidului Politic „Partidul Republican Inima Moldovei", parte în dosarul nr. 2-15/2025, pendinte la Curtea de Apel Centru.

2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet de judecată format din dna Ruxanda Pulbere, dl Constantin Roșca și dl Roman Pascari, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

ÎN FAPT

A. Circumstanțele litigiului principal

3. Prin Hotărârea nr. 3993 din 17 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a admis contestația Partidului Politic „Partidul Național Moldovenesc" din 2 septembrie 2025 și sesizarea Partidului Politic „Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa" din 5 septembrie 2025 și a dispus, inter alia: (i) aplicarea în privința Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei a sancțiunii de avertisment pentru încălcarea prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice; (ii) inițierea unui control complex al finanțării activității Partidului Politic Partidul Republican Inima Moldovei pentru perioada 1 mai - 31 august 2025 și a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei pentru perioada 3 august - 1 octombrie 2025; (iii) expedierea către Ministerul Justiției a copiei dosarului administrativ în vederea examinării aplicabilității articolului 21 din Legea privind partidele politice în privința Partidului Politic „Partidul Republican Inima Moldovei".

4. La 19 septembrie 2025, Ministerul Justiției a formulat o cerere de chemare în judecată prin care i-a solicitat Curții de Apel Centru să dispună limitarea activității Partidului Politic „Partidul Republican Inima Moldovei" pentru un termen de 12 luni. Totodată, pe baza articolului 21 alin. (3²) din Legea privind partidele politice, Ministerul Justiției i-a cerut instanței de judecată să dispună limitarea activităţii partidului politic, ca o măsură asiguratorie, până la soluționare a cauzei în fond.

5. În cadrul ședinței de judecată din 23 septembrie 2025, dl Fadei Nagacevschi a ridicat, în interesele Partidului Politic „Partidul Republican Inima Moldovei", excepţia de neconstituţionalitate a articolului 21 alin. (3²) din Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 pivind partidele politice.

6. Printr-o încheiere din 23 septembrie 2025, Curtea de Apel Centru a admis cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

 

B. Legislația pertinentă

 7. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte

drepturile şi îndatoririle

„(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

 

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

„(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."

Articolul 41

Libertatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice

„(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizaţii social-politice. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor şi, în condiţiile legii, participă la alegeri.

(2) Partidele şi alte organizaţii social-politice sunt egale în faţa legii.

(3) Statul asigură respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale partidelor şi ale altor organizaţii social-politice.

(4) Partidele şi alte organizaţii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova sunt neconstituţionale.

(5) Asociaţiile secrete sunt interzise.

(6) Activitatea partidelor constituite din cetăţeni străini este interzisă.

(7) Funcţiile publice ai căror titulari nu pot face parte din partide se stabilesc prin lege organică."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

8. Prevederile relevante ale Legii nr. 294 din 21 decembrie 2007 pivind partidele politice sunt următoarele:

Articolul 21

Limitarea activităţii partidelor politice

„(1) Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă prin acţiunile acestuia se aduc prejudicii grave pluralismului politic sau principiilor democratice fundamentale.

(1¹) Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă partidul nu a depus raportul privind gestiunea financiară sau nu a prezentat informaţiile necesare pentru efectuarea supravegherii şi a controlului finanţării partidului politic ori dacă nu a prezentat datele din registrul membrilor de partid, în termenele şi forma stabilite de Comisia Electorală Centrală sau Agenţia Servicii Publice.

(2) În cazul constatării acţiunilor sau inacţiunilor menţionate la alin.(1) şi (1¹), Ministerul Justiţiei, din oficiu sau la sesizare, solicită organului de conducere al partidului politic respectiv ca, într-un termen stabilit, de până la 30 de zile, să întreprindă măsuri pentru încetarea acestor fapte şi să informeze ministerul despre măsurile luate şi despre înlăturarea încălcărilor respective.

(3) Dacă organul de conducere al partidului politic nu a îndeplinit solicitarea Ministerului Justiţiei în termenul stabilit, activitatea partidului politic poate fi limitată pe un termen de până la 12 luni prin hotărâre judecătorească, la cererea Ministerului Justiţiei, care se depune în decurs de 5 zile după expirarea termenului stabilit conform prevederilor alin.(2). Examinarea cererii de limitare a activităţii partidului politic ţine de competenţa Curţii de Apel Centru şi se realizează într-un termen care nu va depăşi două luni.

(3¹) Ministerul Justiţiei se poate adresa direct în instanţa de judecată, fără a parcurge procedura prealabilă indicată la alin.(2), cerând limitarea activităţii partidului politic pe un termen de până la 12 luni, în cazul acţiunilor sau inacţiunilor menţionate la alin.(1) şi (1¹) care ameninţă suveranitatea, independenţa, integritatea teritorială, securitatea naţională, ordinea şi siguranţa publică, însoţite de:

a) acţiuni de subminare a proceselor electorale;

b) campanii de dezinformare, incitare la ură, propaganda agresiunii militare, mesaje cu conţinut extremist, cu conţinut cu caracter terorist sau care, în alt mod, prezintă o ameninţare pentru securitatea naţională;

c) acte de corupere pe scară largă a alegătorilor;

d) finanţare ilegală sau acordare ilegală de servicii sau valori materiale partidului politic ori concurenţilor electorali ai acestuia;

e) acţiuni de spălare a banilor sau introducerea în ţară, în mod sistematic şi ilegal, a mijloacelor financiare pentru activităţi curente sau electorale ale partidului politic;

f) acţiuni de planificare, coordonare, sprijinire a acţiunilor violente.

(3²) Luând în considerare gravitatea încălcărilor admise de către partidul politic, existenţa unui pericol real şi iminent de producere a unor consecinţe iremediabile pentru valorile democratice şi pentru ordinea de drept a Republicii Moldova prin continuarea desfăşurării activităţilor ilegale ale partidului politic, Ministerul Justiţiei poate cere instanţei de judecată să dispună, în calitate de măsură asiguratorie, limitarea activităţii partidului politic pe perioada examinării cauzei, până la pronunţarea în fond, prezentând, în acest sens, argumentele şi probele care să ateste situaţiile respective.

(3³) La examinarea cererii privind dispunerea, în calitate de măsură asiguratorie, a limitării activităţii partidului politic, instanţa de judecată citează participanţii la proces şi, în termen de 3 zile de la depunerea cererii de aplicare a măsurii asiguratorii privind limitarea activităţii partidului politic, decide, prin încheiere executorie, cu privire la limitarea activităţii partidului politic în calitate de măsură asiguratorie. Părţile în proces sunt obligate să se prezinte în faţa instanţei de judecată.

(3⁴) Încheierea cu privire la aplicarea sau respingerea aplicării măsurii asiguratorii privind limitarea activităţii partidului politic poate fi atacată cu recurs separat de fondul cauzei. Cererea de recurs se examinează de către Curtea Supremă de Justiţie în termen de 5 zile.

(3⁵) Înlăturarea încălcărilor admise de către partidul politic după depunerea cererii de limitare a activităţii acestuia nu exonerează partidul respectiv de răspundere juridică, însă poate fi luată în considerare la stabilirea termenului de limitare a activităţii.

(4) Hotărârea judecătorească privind limitarea activităţii partidului politic este definitivă şi executorie, însă poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile. Cererea de recurs se examinează de către Curtea Supremă de Justiţie în termen de 15 zile. În cazul limitării activităţii partidului politic prin hotărâre judecătorească, Ministerul Justiţiei solicită Agenţiei Servicii Publice să noteze în Registrul de stat al persoanelor juridice faptul respectiv.

(5) Pe perioada limitării activităţii partidului politic, acestuia îi este interzisă participarea individuală sau în comun la alegeri şi referendumuri, producerea, furnizarea, distribuirea şi difuzarea publicităţii politice, fondarea mijloacelor de informare în masă, organizarea întrunirilor, a mitingurilor, a demonstraţiilor, a pichetărilor şi a altor acţiuni publice, folosirea tuturor tipurilor de depuneri bancare, cu excepţia cazurilor când sunt necesare decontări cu contractanţii, decontări aferente îndeplinirii contractelor individuale de muncă, decontări pentru repararea prejudiciilor cauzate prin acţiunile partidului politic, decontări pentru plata impozitelor, a taxelor şi amenzilor.

(5¹) La aplicarea măsurii asiguratorii privind limitarea activităţii partidului politic se aplică interdicţiile prevăzute la alin.(5).

(5²) Hotărârea şi încheierea prin care s-a dispus limitarea activităţii partidului politic se expediază de instanţa de judecată, în termen de cel mult 24 de ore din momentul pronunţării, în adresa părţilor la proces şi a autorităţilor competente pentru punere în executare, iar acestea, la rândul lor, notifică instanţa de judecată şi Ministerul Justiţiei despre rezultatele executării.

(6) După înlăturarea necorespunderilor pentru care activitatea partidului politic a fost limitată, partidul va informa despre aceasta Ministerul Justiţiei, care, în termen de 5 zile, va autoriza reluarea activităţii partidului.

(7) Dacă, în perioada limitării activităţii partidului politic, acţiunile pentru care a fost limitată activitatea partidului se vor repeta sau dacă, pe parcursul primului an din data ultimei limitări a activităţii partidului, acesta comite încălcări similare, Ministerul Justiţiei cere instanţei de judecată să dizolve partidul respectiv.

(8) Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pe parcursul campaniei electorale la care participă, cu excepţia cazurilor în care limitarea activităţii partidului politic se cere pentru comiterea unor încălcări grave ale legii, astfel cum sunt prevăzute acestea la art.3 şi la alin.(3¹) din prezentul articol. Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pentru încălcări minore.

 

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

 9. Autorul sesizării susține că norma contestată nu stabilește în mod clar condițiile de aplicare, durata și limitele măsurii asiguratorii. De asemenea, nu este clar dacă durata măsurii de asigurare poate depăși durata sancțiunii sub formă de limitare a activității partidului. În lipsa unor garanții procedurale clare, măsura contestată poate fi aplicată în mod arbitrar.

10. De asemenea, autorul sesizării opinează că aplicarea acestei măsuri în perioada campaniei electorale afectează în mod iremediabil dreptul partidelor politice de a candida la alegeri, dar și dreptul alegătorilor de a alege liber. Autorul susține că măsura asiguratorie contestată poate avea efecte mai grave decât însăși hotărârea instanței de judecată cu privire la fondul cauzei. Excluderea din alegeri în baza măsurii asiguratorii produce consecințe ireversibile, iar eventuala reparație ulterioară devine iluzorie.

11. Prin urmare, autorul excepției consideră că norma contestată contravine articolelor 23, 38, 41 și 54 din Constituție.

B. Aprecierea Curții 

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unei prevederi din Legea privind partidele politice, ține de competența Curții Constituționale.

14. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepția este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

15. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză cu privire la examinarea cererii Ministerului Justiției referitoare la limitarea activității Partidului Politic „Partidul Republican Inima Moldovei". În cauza respectivă, Ministerul Justiției a solicitat Curții de Apel Centru să aplice limitarea activității partidului politic, în calitate de măsură asiguratorie, până la soluționarea cauzei în fond. Curtea admite că norma contestată ar putea fi aplicată în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 21 alin. (3²) din Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 pivind partidele politice. Curtea constată că norma contestată nu a constituit anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

17. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 58 din 6 iunie 2024, § 25).

18. Autorul excepţiei susţine că prevederile contestate contravin articolelor 23 (dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle), 38 (dreptul de vot și dreptul de a fi ales), 41 (libertatea partidelor și a altor organizații social-politice), 54 (restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți) din Constituţie.

19. În jurisprudența sa, Curtea a reţinut că articolul 23 din Constituţie nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental. De asemenea, cu referire la pretinsa încălcare a articolului 54 din Constituţie, Curtea a subliniat că nici acest articol nu poate fi invocat de sine stătător. Articolul 54 îi impune Curţii un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Astfel, pentru a putea fi invocat acest articol, autorul sesizării trebuie să argumenteze incidenţa unui drept fundamental (a se vedea DCC nr. 13 din 1 februarie 2022, § 21).

20. Referitor la incidenţa articolelor 38 și 41 alin. (1) din Constituţie sub aspectul criticilor referitoare la claritatea și garanțiile stabilite de norma contestată, Curtea observă că articolul 21 alin. (3²) din Lege permite Ministerul Justiţiei să solicite instanţei de judecată să dispună, ca o măsură asiguratorie, limitarea activităţii partidului politic pe perioada examinării cauzei, până la pronunţarea în fond. Pentru a solicita aplicarea măsurii asiguratorii, legislatorul a stabilit că Ministerul Justiției trebuie să țină cont de gravitatea încălcărilor admise de către partidul politic, de existenţa unui pericol real şi iminent de producere a unor consecinţe iremediabile pentru valorile democratice şi pentru ordinea de drept a Republicii Moldova prin continuarea desfăşurării activităţilor ilegale ale partidului politic și să prezinte argumente şi probe care să ateste riscurile respective.

21. Curtea are în vedere gravitatea riscurilor care trebuie demonstrate de Ministerul Justiției și avute în vedere de instanța de judecată și faptul că măsura asiguratorie are un domeniu de aplicare limitat. Această măsură se aplică situațiilor în care partidului politic creează un „pericol real şi iminent de producere a unor consecinţe iremediabile" pentru „valorile democratice şi pentru ordinea de drept a Republicii Moldova" prin continuarea desfăşurării activităţilor ilegale ale partidului politic.

22. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a recunoscut că pot exista cazuri în care alegerea măsurilor aflate la dispoziţia autorităţilor pentru a răspunde la o nevoie socială imperioasă în legătură cu consecinţele negative percepute, dată fiind existenţa sau activităţile unei asociaţii, este limitată în mod inevitabil (Gorzelik şi alţii v. Polonia [MC], § 105; Ayoub şi alţii v. Franţa, 8 octombrie 2020, §§ 119-120). Statul este îndreptăţit să ia măsuri preventive împotriva partidelor politice pentru protecţia democraţiei. Statul nu poate aştepta până când partidul politic va prelua puterea şi va începe să întreprindă paşi concreţi pentru a implementa o politică incompatibilă cu standardele Convenţiei. Acolo unde pericolul acelei politici a fost stabilit în mod suficient şi este iminent, statul poate preveni în mod rezonabil aplicarea unei asemenea politici înainte ca încercarea de a o implementa prin intermediul unor paşi concreţi să prejudicieze pacea socială şi regimul democratic al ţării (Refah Partisi (the Welfare Party) şi alţii v. Turcia [MC], 13 februarie 2003, § 102; Herri Batasuna şi Batasuna v. Spania, 30 iunie 2009, § 81).

23. Articolul 21 alineatul (5¹) din Lege prevede că la aplicarea măsurii asiguratorii privind limitarea activităţii partidului politic se aplică interdicţiile prevăzute la alin. (5). Potrivit alineatului (5) din același articol, pe perioada limitării activităţii partidului politic, acestuia îi este interzisă participarea individuală sau în comun la alegeri şi referendumuri, producerea, furnizarea, distribuirea şi difuzarea publicității politice, fondarea mijloacelor de informare în masă, organizarea întrunirilor, a mitingurilor, a demonstrațiilor, a pichetărilor şi a altor acţiuni publice, folosirea tuturor tipurilor de depuneri bancare, cu excepţia cazurilor când sunt necesare decontări cu contractanții, decontări aferente îndeplinirii contractelor individuale de muncă, decontări pentru repararea prejudiciilor cauzate prin acţiunile partidului politic, decontări pentru plata impozitelor, a taxelor şi amenzilor. Cu privire la durata acestor interdicții, Curtea constată că, deși legea prevede că acestea se aplică până la soluționarea cauzei în fond, durata acestei măsuri este limitată de termenul maxim de examinare a cererii de limitare a activității partidului politic, care, potrivit articolului 21 alin. (3) teza a II-a din Lege, este de două luni.

24. Curtea observă că la examinarea cererii privind dispunerea, în calitate de măsură asiguratorie, a limitării activităţii partidului politic legislatorul a stabilit obligația instanţei de judecată să citeze participanţii la proces. De asemenea, legislatorul a stabilit un termen restrâns de 3 zile pentru soluționarea cererii de aplicare a măsurii asiguratorii privind limitarea activităţii partidului politic (a se vedea articolul 21 alin. (3³) din Lege).

25. În fața instanței de judecată, partidul are dreptul să prezinte argumente împotriva necesitării aplicării măsurii asiguratorii, să combată riscurile invocate de Ministerul Justiției referitoare la activitatea partidului.

26. De asemenea, în cazul în care activitatea partidului a fost limitată, legislatorul a stabilit dreptul partidului de a contesta cu recurs separat de fondul cauzei aplicarea măsurii asiguratorii privind limitarea activităţii partidului. Parlamentul a stabilit un termen restrâns de 5 zile pentru soluționarea cererii de recurs de către Curtea Supremă de Justiţie (a se vedea articolul 21 alin. (3⁴) din Lege).

27. Prin urmare, Curtea nu constată incidența articolelor 38 și 41 alin. (1) din Constituţie. Pe baza celor menționate, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 27 alineatele (2) și (4) lit. d), 37 și 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 21 alin. (3²) din Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 pivind partidele politice, ridicată de dl Fadei Nagacevschi, în interesele Partidului Politic „Partidul Republican Inima Moldovei", parte în dosarul nr. 2-15/2025, pendinte la Curtea de Apel Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

 Președinte Domnica MANOLE 

Chișinău, 25 septembrie 2025
DCC nr. 137
Dosarul nr. 202g/2025