DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 154g/2025
privind excepția de neconstituționalitate a textului „într-o mărime care nu va depăşi 12 salarii medii lunare ale salariatului" din articolul 90 alin. (2) lit. a) din Codul muncii
(plafonarea despăgubirii acordate de angajator în cazul concedierii ilegale a salariatului [4])

CHIŞINĂU
22 septembrie 2025

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,
dlui Ion MALANCIUC,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA, judecători,
cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 1 iulie 2025,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 22 septembrie 2025, în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „într-o mărime care nu va depăşi 12 salarii medii lunare ale salariatului" din articolul 90 alin. (2) lit. a) din Codul muncii, adoptat prin Legea nr. 154 din 28 martie 2003, ridicată de dl Nicolae Ghenciu, în dosarul nr. 3-3239/2023, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Vitalii Ciumac de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanțele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se află o cerere de chemare în judecată, depusă de dl Nicolae Ghenciu împotriva Ministerului Educației și Cercetării, cu privire la contestarea actelor administrative, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului restant și repararea prejudiciului moral.

4. În cadrul examinării cauzei, dl Nicolae Ghenciu a ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „într-o mărime care nu va depăşi 12 salarii medii lunare ale salariatului" din articolul 90 alin. (2) lit. a) din Codul muncii.

5. Printr-o încheiere din 26 iunie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate a textului „într-o mărime care nu va depăşi 12 salarii medii lunare ale salariatului" din articolul 90 alin. (2) lit. a) din Codul muncii şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluționării acesteia.

B. Legislația pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

„[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

„Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi niciun alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică."

Articolul 16

Egalitatea

„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

„(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

[...]"

Articolul 53

Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

„(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.

(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârşite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

7. Prevederile relevante ale Codului muncii, adoptat prin Legea nr. 154 din 28 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 90

Răspunderea angajatorului pentru transferul

sau eliberarea nelegitimă din serviciu

„(1) În cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia.

(2) Repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în:

a) plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime care nu va depăşi 12 salarii medii lunare ale salariatului în cazul transferului sau al eliberării nelegitime din serviciu;

b) compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea transferului sau a eliberării din serviciu (consultarea specialiștilor, cheltuielile de judecată etc.);

c) compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului.

(3) Mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către instanţa de judecată, ținându-se cont de aprecierea dată acțiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică decât un salariu mediu lunar al salariatului.

(4) În locul restabilirii la locul de muncă, părţile pot încheia o tranzacție de împăcare, iar în caz de litigiu - instanţa de judecată poate încasa de la angajator, cu acordul salariatului, în beneficiul acestuia, o compensație suplimentară la sumele indicate la alin. (2) în mărime de cel puţin 3 salarii medii lunare ale salariatului."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

8. Autorul excepției consideră că textul „într-o mărime care nu va depăşi 12 salarii medii lunare ale salariatului" din articolul 90 alin. (2) lit. a) din Codul muncii limitează răspunderea angajatorului în cazul concedierilor ilegale.

9. Astfel, textul contestat nu asigură dreptul salariaților concediați ilegal de a obține o satisfacție efectivă în cazul adresării în instanțele judecătorești pentru revendicarea prejudiciului cauzat. În aceste cazuri, prevederile contestate limitează competența instanței de judecată de a dispune repararea integrală a prejudiciului suportat de către salariatul concediat ilegal. Prin urmare, textul contestat contravine articolului 20 din Constituție.

10. Totodată, potrivit autorului, dreptul de a beneficia de o despăgubire pentru întreaga perioadă de absență forțată de la locul de muncă reprezintă un „bun" în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Faptul că norma contestată limitează răspunderea angajatorului face incident articolul 46 din Constituție.

11. De asemenea, potrivit autorului, deși despăgubirile se acordă pentru concedierea ilegală a salariatului, textul contestat avantajează situația angajatorului, prin faptul că stabilește un plafon al despăgubirilor care trebuie achitate salariatului. Norma contestată nu protejează salariații împotriva concedierilor ilegale și nu le asigură dreptul la recuperarea deplină a prejudiciului suferit, în sensul articolului 53 din Constituție.

12. Autorul susține că textul contestat nu urmărește realizarea vreunui obiectiv legitim și nu reprezintă o măsură proporțională, în sensul articolului 54 alin. (2) din Constituție.

13. Prin urmare, autorul consideră că textul contestat contravine articolelor 16, 20, 46, 53 și 54 din Constituție.

B. Aprecierea Curții

14. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul muncii, ține de competența Curții Constituționale.

16. Excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de o parte într-un proces din fața instanței de judecată, este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) şi g) din Constituţie.

17. Obiectul excepției îl constituie textul „într-o mărime care nu va depăşi 12 salarii medii lunare ale salariatului" din articolul 90 alin. (2) lit. a) din Codul muncii.

18. Sub acest aspect, prin Hotărârea nr. 9 din 22 iulie 2025, Curtea Constituţională a declarat neconstituțional textul „într-o mărime care nu va depăşi 12 salarii medii lunare ale salariatului" din articolul 90 alin. (2) lit. a) din Codul muncii. Curtea a conchis că această prevedere reprezintă o măsură disproporționată din perspectiva articolelor 43 și 54 din Constituție.

19. Astfel, există o hotărâre a Curţii Constituţionale prin care a fost declarată neconstituțională prevederea criticată (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr. 118 din 18 noiembrie 2019, §§ 13-16; DCC nr. 121 din 3 august 2021, § 14-17).

20. În aceste condiţii, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. a), 140 alin. (2) din Constituţie, 27 alineatele (2) și (3) lit. b), 37 și 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului a textului „într-o mărime care nu va depăşi 12 salarii medii lunare ale salariatului" din articolul 90 alin. (2) lit. a) din Codul muncii, adoptat prin Legea nr. 154 din 28 martie 2003, ridicată de dl Nicolae Ghenciu, în dosarul nr. 3-3239/2023, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

Președinte Domnica MANOLE 

Chișinău, 22 septembrie 2025
DCC nr. 134
Dosarul nr. 154g/2025