Decizia nr. 128 din 11.09.2025
Decizia nr. 128 din 11.09.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr. 80g/2025 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 4 alin. (2) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (îndeplinirea rapidă a actelor juridice și operațiunilor întreprinse de către administratorul insolvabilității în procedura de restructurare)
Subiectul sesizării: Judecătoria Chișinău, sediul central, dna Tatiana Bostan, administrator autorizat
Decizia:
1. d_128_2025_80g_2025_rou.pdf
Sesizări:
DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 80g/2025
privind excepția de neconstituționalitate a
articolului 4 alin. (2) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012
(îndeplinirea rapidă a actelor juridice și operațiunilor întreprinse de către administratorul insolvabilității în procedura de restructurare)
CHIŞINĂU
11 septembrie 2025
Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dlui Sergiu LITVINENCO,
dlui Ion MALANCIUC,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA, judecători,
cu participarea dlui Cristian Rotaru, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 26 martie 2025,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 11 septembrie 2025, în camera de consiliu,
Pronunță următoarea decizie:
PROCEDURA
1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „[o]rganele şi persoanele stabilite la alin. (1) trebuie să asigure efectuarea rapidă a actelor şi a operaţiunilor prevăzute în prezenta lege, [...]" din articolul 4 alin. (2) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, ridicată de dna Tatiana Bostan, administratorul insolvabilității SRL „Elinartproiect", parte în dosarul nr. 2i-309/2022, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul central.
2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dna judecător Mariana Fondos-Frațman, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.
ÎN FAPT
A. Circumstanțele litigiului principal
3. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău din 3 octombrie 2022 a fost intentat procesul de insolvabilitate în privința Elinartproiect și a fost desemnat administratorul insolvabilității.
4. Printr-o hotărâre din 21 iunie 2023, Judecătoria Chișinău a confirmat planul procedurii de restructurare în privința debitorului Elinartproiect și a dispus aplicarea lui. Totodată, s-a dispus ca Elinartproiect, prin organele sale statutare și sub supravegherea administratorului insolvabilității, să reintre în dreptul de administrare a masei debitoare.
5. La 5 februarie 2025, dnii avocați Corneliu Vlad și Anatolie Barbacar, în interesele unor creditori, și un alt creditor, în nume și în interes propriu, au sesizat instanța de insolvabilitate pentru destituirea din funcție a administratorului insolvabilității.
6. Printr-o încheiere din 11 februarie 2025, Judecătoria Chișinău a demarat examinarea acestei chestiuni.
7. În 19 martie 2025, dna Tatiana Bostan a ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „organele şi persoanele stabilite la alin. (1) trebuie să asigure efectuarea rapidă a actelor şi a operaţiunilor prevăzute în prezenta lege, [...]" din articolul 4 alin. (2) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012.
8. Printr-o încheiere din 20 martie 2025, Judecătoria Chișinău a admis cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.
B. Legislația pertinentă
9. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:
Articolul 20
Accesul liber la justiție
„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."
Articolul 23
Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte
drepturile şi îndatoririle
„(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.
(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."
Articolul 26
Dreptul la apărare
„(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.
(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."
10. Prevederile relevante ale Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:
Articolul 4
Participanții la procesul de insolvabilitate
„(1) Participanţi la procesul de insolvabilitate sunt: administratorul provizoriu, administratorul insolvabilităţii, lichidatorul, creditorii, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, debitorul sau, după caz, reprezentantul debitorului, alte organe şi persoane stabilite în prezenta lege.
(2) Organele şi persoanele stabilite la alin. (1) trebuie să asigure efectuarea rapidă a actelor şi a operaţiunilor prevăzute în prezenta lege, realizarea în condiţiile legii a drepturilor şi a obligaţiilor celorlalţi participanţi la aceste acte şi operaţiuni."
ÎN DREPT
A. Argumentele autoarei excepției de neconstituționalitate
11. Autoarea sesizării susține că prevederile legii contestate îi încalcă dreptul constituțional la apărare, deoarece acestea nu întrunesc exigențele clarității și previzibilității. Potrivit autoarei, textul „efectuarea rapidă a actelor și a operațiunilor prevăzute în prezenta lege" din articolul 4 alin. (2) din Legea insolvabilității este ambiguu și creează riscul unei interpretări defectuoase, pentru că acesta nu stabilește un termen concret în care participanții la procesul de insolvabilitate urmează să asigure efectuarea actelor și operațiunilor prevăzute de Lege.
12. Mai mult, autoarea excepției mai afirmă că normele legale criticate încalcă dreptul la un proces echitabil, principiul egalității și contradictorialitatea procedurii.
13. Prin urmare, autoarea sesizării consideră că prevederile atacate contravin articolelor 20, 23, 26 și 54 din Constituție.
B. Aprecierea Curții
14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.
15. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilității, ține de competența Curții Constituționale.
16. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepția este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.
17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie un text din articolul 4 alin. (2) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012. Curtea constată că norma contestată nu a făcut anterior obiect al controlului constituţionalităţii.
18. Având în vedere că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză de insolvabilitate, Curtea admite că instanţa ar putea aplica prevederile criticate în cauza în care a fost ridicată excepția.
19. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autoarei sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 58 din 6 iunie 2024, § 25).
20. Autoarea excepţiei susţine că prevederile contestate contravin articolelor 20 (accesul liber la justiție), 23 (dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle), 26 (dreptul la apărare) și 54 (restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți) din Constituţie.
21. În jurisprudenţa sa, Curtea a menționat că articolele 23 şi 54 din Constituţie nu pot fi invocate de sine stătător. Pentru a fi incidente, autorul trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei, Curtea poate aplica prevederile acestor articole (a se vedea DCC nr. 50 din 2 mai 2023, § 21; DCC nr. 90 din 25 iulie 2023, § 19).
22. Referitor la incidența articolului 20 din Constituție, Curtea reţine că autoarea excepţiei nu a motivat în ce măsură prevederile contestate afectează norma constituţională menţionată și nu-i permite să-și realizeze accesul la justiție. Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituţie, precum şi citarea unor considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, în lipsa unei argumentări proprii nu reprezintă critici veritabile de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr. 114 din 26 septembrie 2023, § 16).
23. Cu referire la argumentul autoarei că norma criticată îi încalcă dreptul la un proces echitabil, principiul egalității și contradictorialitatea procedurii, Curtea notează că acesta nu poate fi reținut în condițiile în care articolul 4 alin. (2) din Legea insolvabilității impune obligația tuturor participanților la procesul de insolvabilitate de a acționa rapid în vederea asigurării tuturor actelor și operațiunilor necesare aferente procesului de insolvabilitate. Legislatorul, având competența constituțională de a reglementa prin lege organică procedura de judecare a cauzelor (articolul 115 alin. (4) din Constituție), a obligat toți participanții la procesul de insolvabilitate, inclusiv administratorul insolvabilităţii, lichidatorul, creditorii, debitorul „[...] să asigure efectuarea rapidă a actelor şi a operaţiunilor prevăzute în prezenta lege [...]" pentru a nu tergiversa neîntemeiat examinarea cauzei. Folosind un text general, fără a stabili intervale exacte de timp, legislatorul a impus administratorului insolvabilității în procedura de restructurare să efectueze rapid actele şi operaţiunile necesare pentru implementarea planului de măsuri confirmat de instanță, în vederea remedierii financiare şi economice a debitorului şi achitării datoriilor acestuia conform programului de plată a creanţelor. Nimic din norma contestată nu poate fi reținută de Curte ca având natura de a restrânge accesul liber la justiție al administratorului procedurii de restructurare sau al altui participant la procesul de insolvabilitate.
24. Referitor la incidența articolului 26 din Constituție, autoarea excepției, în calitate de administrator autorizat, a afirmat că prevederile contestate îi încalcă dreptul constituțional la apărare, deoarece acestea nu întrunesc exigențele legale de claritate și de previzibilitate.
25. Curtea reiterează că o norma de drept trebuie să fie formulată cu suficientă precizie, astfel încât să-i permită persoanei să decidă asupra conduitei sale şi să prevadă, în mod rezonabil, în funcţie de circumstanţe, consecinţele acestei conduite (a se vedea DCC nr. 32 din 19 martie 2020, § 25).
26. Natura profesională a funcţiei exercitate îi impune administratorului autorizat să întreprindă în termen restrâns toate măsurile legale necesare pentru păstrarea, majorarea şi valorificarea eficientă a masei debitoare în scopul satisfacerii cât mai depline a creanţelor creditorilor. Prin urmare, administratorul autorizat urmează să-și ajusteze conduita de o asemenea manieră care să urmărească scopul bunei administrări a procesului de insolvabilitate, fapt care implică acționarea cu celeritate în exercitarea competențelor legale. Mai mult, o asemenea conduită poate evita producerea unor repercusiuni negative atât pentru creditori, cât și pentru debitorul insolvabil. Din această perspectivă, Curtea nu constată incidenţa articolului 26 din Constituţie.
27. Curtea constată că, sub aparenţa unor critici de neconstituţionalitate, sesizarea vizează, în esenţă, aspecte ce ţin de aplicarea şi interpretarea prevederilor legale de către instanţa de judecată, şi nu de constituţionalitatea acestora. Curtea reiterează că aspectele legate de interpretarea şi de aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale (a se vedea DCC nr. 78 din 4 iulie 2024, § 38; DCC nr. 34 din 13 martie 2025, § 23). Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată.
28. Referitor la oportunitatea înlocuirii cuvântului „rapid" din textul normei contestate cu cuvântul „rezonabil", reclamat de către autoarea excepției, Curtea observă că această critică reprezintă, mai curând, o propunere de lege ferenda, cu privire la care Curtea nu se poate pronunţa. Competenţa de a modifica textele contestate îi revine Parlamentului (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr. 17 din 6 februarie 2025, § 33).
29. Pentru că nu s-a demonstrat incidenţa unui drept fundamental prevăzut de Constituţie, Curtea notează că nici articolele 23 și 54 din Constituţie nu se fac incidente.
30. Pe baza celor menționate, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 27 alineatele (2), (3) lit. d) și (4) lit. d), 37 și 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională
D E C I D E:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea nr. 80g/2025 privind excepția de neconstituționalitate a textului „[o]rganele şi persoanele stabilite la alin. (1) trebuie să asigure efectuarea rapidă a actelor şi a operaţiunilor prevăzute în prezenta lege, [...]" din articolul 4 alin. (2) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, ridicată de dna Tatiana Bostan, administratorul insolvabilității SRL „Elinartproiect", parte în dosarul nr. 2i-309/2022, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul central.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Președinte Domnica MANOLE
Chișinău, 11 septembrie 2025
DCC nr. 128
Dosarul nr. 80g/2025







