Decizia nr. 94 din 28.07.2025

Decizia nr. 94 din 28.07.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr. 72g/2025 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (evaluarea integrității candidaților la funcția de membru în organele specializate ale Consiliului Superior al Procurorilor și intima convingere a membrilor Comisiei de evaluare)


Subiectul sesizării: Curtea Supremă de Justiție, avocat Victor Panțîru


Decizia:
1. d_94_2025_72g_2025_rou.pdf


Sesizări:


DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 72g/2025
privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor
(evaluarea integrității candidaților la funcția de membru în organele specializate ale Consiliului Superior al Procurorilor și intima convingere a membrilor Comisiei de evaluare)

CHIŞINĂU
 28 iulie 2025

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Liuba ȘOVA, președinte de ședință,
dlui Nicolae ROȘCA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dlui Cristian Rotaru, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 19 martie 2025,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 28 iulie 2025, în camera de consiliu,
Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, după cum urmează:

(a) textul „precum și a candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora" din articolul 1;

(b) textul „Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor" din articolul 2 alin. (1) lit. f);

(c) textul „cu acordul Comisiei de evaluare" din articolul 4 alin. (3);

(d) textul „după intima sa convingere" din articolul 10 alin. (9);

ridicată de dl avocat Victor Panțîru, în interesele dlui Ion Tețcu, în dosarul nr. 3-1/2025, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet de judecători format din dl Ion Malanciuc și dnele Oxana Parfeni și Lilia Roic-Botezatu de la Curtea Supremă de Justiție, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

ÎN FAPT

A. Circumstanțele litigiului principal

3. Comisia independentă de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor a adoptat o decizie prin care a constatat nepromovarea evaluării integrității de către dl Ion Tețcu, candidat la funcția de membru în Colegiul de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor. Nefiind de acord cu decizia menționată, dl Ion Tețcu a contestat-o în fața Curții Supreme de Justiție.

4. În cadrul procedurii de examinare a contestației, dl avocat Victor Panțîru a ridicat, în interesele dlui Ion Tețcu, excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, menționate supra la § 1 literele (a)-(d).

5. Printr-o încheiere din 17 martie 2025, Curtea Supremă de Justiție a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

B. Legislația pertinentă 

6. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 6

Separația și colaborarea puterilor

„În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei."

 

Articolul 16

Egalitatea

„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine social."

 

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

 

„(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

 

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

 

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

 

Articolul 125

Procurorul

„(1) Procurorul General este numit în funcţie de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pentru un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit.

(2) Procurorul General este demis din funcţie de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, în condiţiile legii, pentru motive obiective şi în temeiul unei proceduri transparente.

(3) Numirea, transferarea, promovarea şi demiterea procurorilor ierarhic inferiori se efectuează de către Procurorul General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor."

7. Prevederile relevante ale Legii nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor sunt următoarele:

Articolul 1

Obiectul legii

„Prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum şi a candidaţilor la funcţia de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaţilor şi de alegere sau numire a acestora în funcţiile respective."

Articolul 2

Subiecții legii

 

„(1) Prevederile prezentei legi se aplică candidaților la funcția de membru al:

a) Consiliul Superior al Magistraturii;

b) Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor;

d) Colegiul disciplinar al judecătorilor;

e) Consiliul Superior al Procurorilor;

f) Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor."

 

Articolul 4

Independența Comisiei de evaluare

 

„[...]

(3) Membrii Comisiei de evaluare și angajații secretariatului beneficiază de imunitate funcțională și nu pot fi trași la răspundere pentru opinia exprimată în exercitarea mandatului și a atribuțiilor. Urmărirea penală în privința acestora este pornită de Procurorul General, cu acordul Comisiei de evaluare. În caz de infracțiune flagrantă, acordul Comisiei de evaluare nu este necesar."

 

Articolul 10

Acumularea informației și aprecierea acesteia

 

„[...]

(9) Comisia de evaluare apreciază materialele acumulate după intima sa convingere, formată în urma cercetării multiaspectuale, complete și obiective a informației. Niciunul dintre materialele prezentate nu are o forță probantă prestabilită fără aprecierea lui de către Comisia de evaluare."

 

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

 

8. Autorul sesizării pretinde că textul „precum și candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora" din articolul 1 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 extinde în mod nejustificat sfera de aplicare a legii asupra unor entități care nu sunt organe de autoadministrare propriu-zise, creând o ingerință disproporționată în procesul de selecție a unor membri care nu exercită atribuții de autoadministrare. Totodată, autorul excepției susține că sintagma „organele specializate" este neclară, lipsită de previzibilitate și creează riscul unei interpretări arbitrare. Din acest motiv, autorul excepției invocă incidența articolelor 6 și 23 din Constituție.

9. Cu referire la articolul 2 lit. f) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, autorul sesizării menționează că evaluarea membrilor Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor de către o comisie externă reprezintă o interferență nejustificată în procesul intern de autoadministrare a procurorilor. Autorul excepției invocă aplicabilitatea articolului 125 din Constituție.

10. Autorul sesizării mai afirmă că textul „cu acordul Comisiei de evaluare" din articolul 4 alin. (3) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 impune ca urmărirea penală împotriva membrilor Comisiei de evaluare să depindă de acordul aceleiași Comisii, fapt care contravine principiilor fundamentale al egalității în fața legii și al independenței justiției.

11. Totodată, referitor la textul „după intima sa convingere" din articolul 10 alin. (9) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, autorul excepției afirmă că această expresie îi atribuie Comisiei de evaluare o marjă discreționară absolută la adoptarea deciziilor, în lipsa unor criterii clare și obiective în procesul decizional. Mai mult, orice decizie administrativă trebuie să fie motivată și bazată pe probe concrete, nu doar pe o convingere subiectivă. În plus, aprecierea discreționară a Comisiei poate conduce la eliminarea arbitrară a unor candidați, fapt care restrânge în mod nejustificat dreptul acestora de a accede la funcțiile publice. Autorul excepției susține aplicabilitatea articolelor 20, 23 și 54 din Constituție.

 

B. Aprecierea Curții

 

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, ține de competența Curții Constituționale.

14. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepția este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

15. Obiecte ale excepției de neconstituționalitate sunt unele prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, menționate la § 1 literele (a)-(d). Prevederile atacate nu au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate.

16. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect examinarea contestației împotriva deciziei Comisiei de evaluare privind nepromovarea evaluării integrității de către dl Ion Tețcu. Cauza se află pe rolul Curții Supreme de Justiție. Curtea admite că textul „precum și candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora" din articolul 1 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, dar și textul „după intima sa convingere" din articolul 10 alin. (9) din Lege ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

17. Cu referire la textul „cu acordul Comisiei de evaluare" din articolul 4 alin. (3) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, Curtea notează că prevederea contestată vizează posibilitatea pornirii urmăririi penale în privința membrilor Comisiei de evaluare și angajaților secretariatului doar cu acordul Comisiei de evaluare (cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă). Curtea observă că autorul sesizării nu a argumentat în ce măsură prevederea contestată are legătură cu procesul judiciar pendinte la Curtea Supremă de Justiție, în condițiile în care aceasta se referă la garanțiile acordate membrilor Comisiei de evaluare și angajaților secretariatului în exercitarea competențelor atribuite prin Lege.

18. Referitor la articolul 2 lit. f) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, Curtea constată că norma în discuție ține de aplicabilitatea Legii în privința candidaților la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor. Din circumstanţele cauzei, Curtea observă că autorul sesizării a contestat la Curtea Supremă de Justiție o decizie a Comisiei de evaluare a procurorilor în calitate de candidat la funcția de membru în Colegiul de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor. Prin urmare, autorul excepției nu a probat aplicabilitatea acestei norme legale în procesul său.

19. Din aceste motive, Curtea conchide că prevederile contestate din articolele 2 lit. f) și 4 alin. (3) menționate supra nu sunt aplicabile la soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței de judecată.

20. Curtea subliniază că poate verifica constituţionalitatea prevederilor contestate dacă soluţia sa îi poate fi favorabilă situaţiei autorului excepţiei. În caz contrar, acest instrument devine o actio popularis, pierzându-se, în aceste condiţii, caracterul concret şi efectiv al excepţiei. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia (a se vedea DCC nr. 53 din 4 iunie 2024, § 21; DCC nr. 109 din 12 septembrie 2024, § 20).

21. O altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate aplicabile la soluționarea cauzei reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr. 193 din 21 decembrie 2023, § 16).

22. Autorul excepţiei susţine că normele contestate contravin articolelor 6 (separația și colaborarea puterilor), 20 (accesul liber la justiție), 23 (dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle) și 54 (restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți) din Constituţie.

23. Referitor la textul „precum și candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora" din articolul 1 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, autorul excepției a invocat că acesta extinde în mod nejustificat sfera de aplicare a legii asupra unor entități care nu sunt organe de autoadministrare propriu-zise, creând o ingerință disproporționată în procesul de selecție a unor membri care nu exercită atribuții de autoadministrare. Totodată, autorul excepției a susținut că sintagma „organele specializate" este neclară, generează o lipsă de previzibilitate, precum și riscul unei interpretări arbitrare. Din acest motiv, autorul excepției a invocat incidența articolelor 6 și 23 din Constituție.

24. În jurisprudența sa, Curtea a stabilit că articolele 6 şi 23 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unei ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie (a se vedea DCC nr. 90 din 25 iulie 2023, § 19). Cu referire la criticile aduse textului contestat, Curtea observă că autorul excepţiei nu a invocat niciun drept fundamental sau altă prevedere constituţională care poate fi examinată în mod separat.

25. Referitor la textul „după intima sa convingere" din articolul 10 alin. (9) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, autorul excepției a menționat că expresia respectivă îi atribuie Comisiei de evaluare o marjă discreționară absolută la adoptarea deciziilor, în lipsa unor criterii clare și obiective în procesul decizional. Mai mult, autorul a afirmat că orice decizie administrativă trebuie să fie motivată și bazată pe probe concrete și nu doar pe o convingere subiectivă. În plus, aprecierea discreționară a Comisiei poate conduce la eliminarea arbitrară a unor candidați, ceea ce restrânge în mod nejustificat dreptul acestora de a accede la funcțiile publice. Autorul excepției a susținut aplicabilitatea articolelor 20, 23 și 54 din Constituție.

26. Referitor la articolul 54 din Constituţie, Curtea reiterează că acesta îi impune un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Pentru a putea fi aplicat, trebuie să se constate incidenţa unui drept fundamental (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr. 134 din 24 octombrie 2024, § 38).

27. Astfel, Curtea observă că Legea nr. 26 din 10 martie 2022 nu limitează aprecierea materialelor acumulate de către Comisie la intima convingere a membrilor, ci impune formarea acesteia în urma unei cercetări complete și obiective a informației, fără ca anumite materiale să aibă o forţă probantă prestabilită (a se vedea articolul 10 alin. (9) din Lege). Totodată, Legea obligă Comisia de evaluare să emită o decizie motivată, care trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele şi concluzia Comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării (a se vedea articolul 13 alineatele (1) şi (2) din Lege). Mai mult, candidatul are posibilitatea să pună în discuţie existenţa unor dubii serioase cu privire la respectarea de către acesta a criteriilor de integritate etică şi financiară în faţa completului special al Curţii Supreme de Justiţie (a se vedea DCC nr. 42 din 6 aprilie 2023, § 135). Prin urmare, Curtea nu poate reține incidența articolului 20 din Constituție.

28. Ținând cont de faptul că nu se poate constata vreo ingerință în articolul 20 din Constituție, Curtea reține că nici articolele 23 și 54 din Constituție nu sunt incidente.

29. Pe baza celor menționate, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 27 alineatele (2) și (4) lit. d), 37 și 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea nr. 72g/2025 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, după cum urmează:

(a) textul „precum și a candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora" din articolul 1;

(b) textul „Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor" din articolul 2 alin. (1) lit. f);

(c) textul „cu acordul Comisiei de evaluare" din articolul 4 alin. (3);

(d) textul „după intima sa convingere" din articolul 10 alin. (9);

ridicată de dl avocat Victor Panțîru, în interesele dlui Ion Tețcu, în dosarul nr. 3-1/2025, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

Președinte de ședință Liuba ȘOVA

 

Chișinău, 28 iulie 2025
DCC nr. 94
Dosarul nr. 72g/2025

Informații sesizări.:
+373 22 25-37-20
Relații cu presa.:
+373 69349444
Total vizitatori:   //   Vizitatori ieri:   //   azi:   //   Online:
Acces rapid