DECIZIE
DE INADMISIBILITATE

a sesizării nr. 258g/2024
privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 329 alin. (1) din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr. 136 din 6 iunie 2024
(noțiunea de persoană publică) 

CHIŞINĂU
12 iunie 2025

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dlui Dorin Casapu, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 12 decembrie 2024,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 12 iunie 2025, în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „de către o persoană publică" din articolul 329 alin. (1) din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr. 136 din 6 iunie 2024, ridicată de dl avocat Alexandru Macovei, în interesele dlui Vladislav Boșcanean, în dosarul nr. 10-2382/2024, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.

2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dna judecător Alina Gorceac de la Judecătoria Chișinău, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

ÎN FAPT

A. Circumstanțele litigiului principal

3. La 3 aprilie 2024, dl Vladislav Boșcanean a fost acuzat de comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 329 alin. (1) (neglijența în serviciu) din Codul penal. La 25 aprilie 2024, acuzarea a fost completată.

4. Dl avocat Alexandru Macovei a formulat, în interesele dlui Vladislav Boșcanean, plângeri împotriva ordonanțelor în fața procurorului ierarhic superior, pe baza articolului 299¹ din Codul de procedură penală. Aceste plângeri au fost respinse printr-o ordonanță din 30 octombrie 2024.

5. Dl avocat a contestat această ordonanță la judecătorul de instrucție, pe baza articolului 313 din Codul de procedură penală.

6. În cadrul examinării contestației, dl avocat Alexandru Macovei a ridicat, în interesele dlui Vladislav Boșcanean, excepția de neconstituționalitate a textului „de către o persoană publică" din articolul 329 alin. (1) din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr. 136 din 6 iunie 2024.

7. Printr-o încheiere din 5 decembrie 2024, Judecătoria Chișinău a admis cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

B. Legislația pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

„[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 16

Egalitatea

„[...]

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 21

Prezumția nevinovăției

„Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

„Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle

 „(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

„(1) Dreptul la apărare este garantat.

[...]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

9. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

 

Articolul 123

Persoana cu funcţie de răspundere, persoana publică şi persoana cu funcţie de demnitate publică

„[...]

(2) Prin persoană publică se înţelege: funcţionarul public, inclusiv funcţionarul public cu statut special (colaboratorul serviciului diplomatic, al serviciului vamal, al organelor apărării, securităţii naţionale şi ordinii publice, altă persoană care deţine grade speciale sau militare); angajatul autorităţilor publice autonome sau de reglementare, al întreprinderilor de stat sau municipale, al altor persoane juridice de drept public; angajatul din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică; persoana autorizată sau învestită de stat să presteze în numele acestuia servicii publice sau să îndeplinească activităţi de interes public.

(3) Prin persoană cu funcţie de demnitate publică se înţelege: persoana al cărei mod de numire sau de alegere este reglementat de Constituţia Republicii Moldova sau care este învestită în funcţie, prin numire sau prin alegere, de către Parlament, Preşedintele Republicii Moldova sau Guvern, altă persoană cu funcţie de demnitate publică stabilită prin lege; persoana căreia persoana cu funcţie de demnitate publică i-a delegat împuternicirile sale."

 

Articolul 329

Neglijența în serviciu

„(1) Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană publică a obligaţiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconştiincioase faţă de ele, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice,

se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 850 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 2 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

[...]."

[în redactarea anterioară Legii nr. 136 din 6 iunie 2024, în vigoare din 7 iunie 2024]

 

Articolul 329

Neglijența în serviciu

 

„(1) Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană publică a obligaţiilor de serviciu, prevăzute de lege, ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconştiincioase faţă de ele, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice,

se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 850 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 2 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

(2) Aceleaşi fapte:

a) săvârşite de către o persoană cu funcţie de demnitate publică;

b) care au cauzat daune în proporţii deosebit de mari

se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 6 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani."

[în redactarea Legii nr. 136 din 6 iunie 2024, în vigoare din 7 iunie 2024]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

10. Autorul sesizării menționează că, deși exercită funcția de procuror, care este o funcție de demnitate publică, a fost acuzat de comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 329 alin. (1) din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr. 136 din 6 iunie 2024, care prevedea ca subiect special al infracțiunii doar persoana publică, nu și persoana cu funcție de demnitate publică.

11. În acest sens, autorul sesizării susține că noțiunea de „persoană publică" din articolul 123 alin. (2) din Codul penal nu cuprinde și noțiunea de „persoană cu funcție de demnitate publică", care este definită separat în alineatul trei din același articol.

12. Astfel, pentru că nu poate fi considerat subiect al acestei infracțiuni, actul de acuzare emis în privința sa nu corespunde cerințelor prevăzute de legislația penală.

13. În opinia sa, prevederile contestate contravin articolelor 1 alin. (3), 16, 21, 22, 23, 26 alin. (2) și 54 alin. (1) din Constituție.

 

B. Aprecierea Curții

 

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal, ține de competența Curții Constituționale.

16. Curtea observă că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de avocatul unei părți în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

17. Cu privire la aplicabilitatea normei contestate, Curtea observă că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză în care se contestă, inter alia, legalitatea ordonanței procurorului de punere sub învinuire a persoanei privind fapta de neglijență în serviciu (a se vedea §§ 3-5 supra). Astfel, în această cauză, la etapa urmăririi penale, este pusă în discuție în fața judecătorului de instrucție existența unei „bănuieli rezonabile" sub aspect juridic (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 39 din 21 decembrie 2021, § 16; DCC nr. 66 din 17 mai 2022, § 20; DCC nr. 141 din 7 noiembrie 2024, § 28).

18. Obiectul controlului de constituționalitate este textul „de către o persoană publică" din articolul 329 alin. (1) din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr. 136 din 6 iunie 2024. Textul din norma contestată nu a mai fost obiect al controlului de constituționalitate.

19. Totodată, Curtea observă că textul articolului 329 alin. (1) din Codul penal a fost modificat prin Legea nr. 136 din 6 iunie 2024 (a se vedea § 9 supra). În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că, pornind de la natura excepţiei de neconstituţionalitate, ea poate fi ridicată şi în privința actelor care nu mai sunt în vigoare, dacă sub imperiul acestora s-au născut raporturi juridice care continuă să producă efecte, iar norma este aplicabilă raporturilor juridice litigioase şi este determinantă pentru soluţionarea cauzei (a se vedea DCC nr. 50 din 4 iunie 2024, § 21; DCC nr. 141 din 7 noiembrie 2024, § 29).

20. Prin urmare, Curtea consideră că prevederile contestate ale articolului 329 alin. (1) din Codul penal, în redactarea de până la intrarea în vigoare a Legii nr. 136 din 6 iunie 2024, pot fi avute în vedere de instanța de judecată la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

21. Curtea notează că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 23 din 28 martie 2024, § 15; DCC nr. 56 din 4 iunie 2024, § 18).

22. Autorul excepției susține că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin. (3) (preeminența dreptului), 16 (egalitatea) 21 (prezumția nevinovăției), 22 (neretroactivitatea legii penale), 23 (dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle), 26 (dreptul la apărare) și 54 (restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți) din Constituție.

23. Cu privire la incidenţa articolelor 16 şi 54 din Constituţie, Curtea notează că acestea nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul excepţiei trebuie să demonstreze existenţa unei ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie (a se vedea DCC nr. 50 din 4 iunie 2024, § 26).

24. Referitor la articolele 21 și 26 din Constituție, Curtea reține că autorul excepției nu a motivat în ce măsură prevederile contestate afectează normele constituționale menționate. Astfel, Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituţie, precum şi citarea unor considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, în lipsa unei argumentări proprii, nu reprezintă critici veritabile de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr. 114 din 26 septembrie 2023, § 16; DCC nr. 86 din 25 iulie 2024, § 25). Curtea a subliniat cu mai multe ocazii că nu-l poate înlocui pe autorul excepţiei la formularea argumentelor de neconstituţionalitate, pentru că astfel ar efectua un control din oficiu (a se vedea DCC nr. 93 din 1 august 2023, § 23; DCC nr. 46 din 14 mai 2024, § 20).

25. Cu privire la articolul 22 din Constituţie, Curtea reţine că acesta garantează, împreună cu prevederile articolului 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei penale (nullum crimen, nulla poena sine lege) (a se vedea DCC nr. 13 din 2 februarie 2023, § 20). Articolul 22 instituie, în coroborare cu articolele 1 alin. (3) şi 23 alin. (2) din Constituţie, standardul calităţii legii penale substanţiale (a se vedea DCC nr. 93 din 7 iulie 2022, § 21; DCC nr. 89 din 25 iulie 2023, § 22; DCC nr. 82 din 18 iulie 2024, § 21).

26. Totuși, Curtea observă că, sub aparenţa unor critici referitoare la incidența articolului 22 din Constituție, autorul sesizării avansează un punct de vedere, potrivit căruia funcțiile de demnitate publică, inclusiv funcția de procuror, nu s-ar include în noțiunea „persoană publică" folosită în dispoziția articolului 329 alin. (1) din Codul penal în redactarea anterioară Legii nr. 136/2024. Curtea menționează că autorul mai degrabă și-a exprimat dezacordul cu modul în care procurorul a interpretat şi a aplicat prevederile contestate în cazul său, decât a motivat contrarietatea lor cu norma constituțională. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că aspectele legate de interpretarea şi de aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale. Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr. 89 din 25 iulie 2023, § 25; DCC nr. 32 din 18 aprilie 2024, § 24). Încadrarea juridică a faptei penale, identificarea normei aplicabile cazului şi stabilirea pedepsei penale ţin de competenţa instanţei de judecată (a se vedea DCC nr. 146 din 19 decembrie 2019, § 20; DCC nr. 50 din 19 aprilie 2022, § 33).

27. Pentru că, în cazul dat, nu s-a demonstrat incidența unui drept fundamental, Curtea nu poate reține nici incidența articolelor 16 și 54 din Constituție.

28. Prin urmare, sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. 

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 27 alineatele (2), (3) litera d) și 4 litera d), 37 alineatele (1) și (2), 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „de către o persoană publică" din articolul 329 alin. (1) din Codul penal, în redactarea anterioară Legii nr. 136 din 6 iunie 2024, ridicată de dl avocat Alexandru Macovei, în interesele dlui Vladislav Boșcanean, în dosarul nr. 10-2382/2024, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. 

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte Domnica MANOLE 

Chișinău, 12 iunie 2025
DCC nr. 65
Dosarul nr. 258g/2024