Decizia nr. 46 din 10.04.2025

Decizia nr. 46 din 10 aprilie 2025 de inadmisibilitate a sesizării nr. 211g/2024 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 214 alin. (9) lit. c) din Codul administrativ (interdicția suspendării executării unor hotărâri ale Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică).


Subiectul sesizării: Curtea de Apel Centru, dl Artur Pantaziev


Decizia:
1. d_46_2025_211g_2024_rou.pdf


Sesizări:


—  Opinie separată, expusă în temeiul articolului 27 alin. (5) din Legea cu privire la Curtea Constituţională nr. 317 din 13 decembrie 1994 şi articolului 67 din Codul jurisdicţiei constituţionale nr. 502 din 16 iunie 1995 ( Serghei ŢURCAN)

Opinie separată : opinie_separata_d_46_211g_2024_Turcan_Serghei_rou.pdf


Opinie separată,

expusă în temeiul articolului 27 alin. (5) din Legea cu privire la Curtea Constituţională nr. 317 din 13 decembrie 1994 şi articolului 67 din Codul jurisdicţiei constituţionale nr. 502 din 16 iunie 1995

1.   Prin Decizia nr. 46 din 10 aprilie 2025 a fost declarată inadmisibilă sesizarea nr. 211g/2024 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 214 alin. (9) lit. c) din Codul administrativ, ridicată de dl Artur Pantaziev, administrator al SC „Natural Gaz D.C." SRL, parte în dosarul nr. 3r-269/2024, pendinte la Curtea de Apel Centru.

2.   Curtea a reținut că, la 16 noiembrie 2023, SC „Natural Gaz D.C." SRL (Natural Gaz) a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) pentru anularea Hotărârii nr. 649 din 27 octombrie 2023 privind aprobarea contribuțiilor financiare lunare pentru costurile stocurilor de securitate pentru anul 2022 și a anexei la această hotărâre în partea referitoare la contribuția sa financiară. Totodată, Natural Gaz a cerut suspendarea executării Hotărârii menționate și a anexei la ea în partea referitoare la obligația de a achita, începând cu 1 noiembrie 2023, contribuția financiară lunară în mărime de 759 629 lei, dată fiind cota de piață de 2,43%. Prin Încheierea din 27 noiembrie 2023, Judecătoria Chișinău a dispus suspendarea executării Hotărârii ANRE nr. 649/2023 și a anexei la ea în partea referitoare la obligația Natural Gaz. Această Încheiere a fost menținută prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2024 (a se vedea DCC 46 din 10 aprilie 2025, §§ 3-5).

3.   De asemenea, la 18 decembrie 2023, ANRE a adoptat Hotărârea nr. 773, prin care a modificat Hotărârea ANRE nr. 649/2023 și anexa respectivă. Natural Gaz a contestat și acest act administrativ, solicitând suspendarea executării acestuia. Prin Încheierea din 9 aprilie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a dispus suspendarea executării Hotărârii ANRE nr. 773/2023 în partea referitoare la Natural Gaz, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești. Nefiind de acord cu această încheiere, la 23 aprilie 2024, ANRE a formulat un recurs (a se vedea DCC 46 din 10 aprilie 2025, §§ 6-8).

4.   În același timp, la 30 mai 2024, Parlamentul a adoptat Legea nr. 125 pentru modificarea unor acte normative, care a intrat în vigoare la 31 mai 2024. Prin această lege în Codul Administrativ a fost introdus articolul 214 alin. (9) lit. c), care constituie obiectul sesizării. Potrivit normei contestate, nu pot fi suspendate hotărârile Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică adoptate în temeiul art.1081 alin.(5) din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale.

5.   Autorul sesizării afirmă că, potrivit articolului 214 alin. (9) lit. c) din Codul administrativ, odată atacate în procedura contenciosului administrativ, hotărârile ANRE adoptate pe baza articolului 1081 alin. (5) din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale nu pot fi suspendate. Autorul susține că prevederea contestată se referă la cazul său și îi încalcă accesul liber la justiție (a se vedea DCC 46 din 10 aprilie 2025, §§ 13-14). În plus, potrivit autorului sesizării, norma contestată a fost inițiată și a fost adoptată anume pentru a interveni în litigiul său cu ANRE aflat pe rolul instanței de judecată (a se vedea paginile 7, 10-11 din sesizarea nr. 211 din 25 octombrie 2024[1]).

6.   Subliniez că o condiţie de admisibilitate a sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate este şi faptul că prevederile contestate trebuie să fie aplicabile la soluţionarea cauzei. În acest sens, Curtea analizează aplicabilitatea prevederii contestate la soluţionarea cauzei de pe rolul instanţei de drept comun (a se vedea DCC nr. 108 din 29 august 2023, § 16; DCC nr. 151 din 7 noiembrie 2023, § 20; DCC nr. 124 din 10 octombrie 2024, § 31; DCC nr. 139 din 24 octombrie 2024, § 15).

7.   Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ care are ca obiect examinarea unei cereri de recurs împotriva unei încheieri judecătorești, prin care s-a suspendat executarea unei hotărâri ANRE adoptate pe baza articolului 1081 alin. (5) din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale. În acest context, rețin faptul că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională, în principiu, a recunoscut existența dreptului de a cere suspendarea actelor administrative (a se vedea HCC nr. 20 din 26 septembrie 2019, § 51; DCC nr. 124 din 10 octombrie 2024, § 45).

8.   Dreptul de a cere suspendarea actului administrativ a fost exercitat de către autorul sesizării în prezenta cauză (a se vedea §§ 2-3 supra) până la intrarea în vigoare a prevederilor contestate care anulează acest drept. De asemenea, cererea de recurs a fost formulată de ANRE până la intrarea în vigoare a normei contestate. Faptul că prevederea contestată a fost adoptată şi a intrat în vigoare în perioada examinării recursului nu conduce la concluzia că această normă ar fi aplicabilă (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr. 151 din 7 noiembrie 2023, § 21). Mai mult, legea procedurală civilă care anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanţilor la proces, limitează exercitarea unor drepturi nu are putere retroactivă (a se vedea articolul 3 alin. (3) din Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 225 din 30 mai 2003).

9.   În jurisprudența sa, examinând sesizarea nr. 131g/2023, Curtea a observat că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în procedura examinării recursului împotriva încheierii judecătoreşti referitoare la suspendarea Hotărârii Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare din 26 aprilie 2022 privind instituirea administrării speciale. Cererea referitoare la suspendarea acestei hotărâri a fost depusă la 23 iunie 2022. Totuşi, autorul critică prevederile din Legea contestată care au intrat în vigoare la 5 septembrie 2022. Prin urmare, pentru că solicitarea de suspendare a fost formulată la o dată la care norma contestată nu era încă în vigoare, Curtea a considerat că aceasta nu este aplicabilă în cauza în care a fost ridicată excepţia care a stat la baza sesizării. Mai mult, Curtea a observat că aceste prevederi nu au fost aplicate nici de judecătorul primei instanţe. Curtea a conchis că autorul sesizării a formulat o actio popularis (a se vedea DCC nr. 124 din 10 octombrie 2024, §§ 32-33).

10.   A contrario, admiterea faptului aplicării normei contestate în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate ar putea ridica problema aplicării retroactive a unei modificări legislative în procesul în care statul este parte din perspectiva dreptului la un proces echitabil, așa cum acesta este prevăzut în articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

11.   Curtea Europeană a reținut în mod constant că principiul statului de drept și conceptul de proces echitabil consacrat la articolul 6 din Convenție se opun ingerinței puterii legislative în înfăptuirea justiției în scopul influențării soluționării judiciare a unui litigiu (a se vedea Dimopulos v. Turcia, 2 aprilie 2019, § 32; Vegotex International S.A. v. Belgia, 3 noiembrie 2022, § 92; Zafferani și alții v. San-Marino, 9 ianuarie 2025, § 46).

12.   Potrivit Curții Europene, intervenția unei legi retroactive în cursul procedurilor judiciare riscă să submineze echitatea procedurilor și, în special, egalitatea armelor prin exercitarea, în cursul procedurii, a unei influențe asupra soluționării litigiului (Dimopulos v. Turcia, 2 aprilie 2019, § 38). Într-adevăr, utilizarea legislației retroactive care are ca efect influențarea rezultatului judiciar al unui litigiu la care statul este parte prezintă riscuri inerente, în special atunci când acest efect este de a face disputa imposibil de câștigat pentru reclamant (Vegotex International S.A. v. Belgia, 3 noiembrie 2022, § 93; Zafferani și alții v. San-Marino, 9 ianuarie 2025, § 47).

13.   Drept consecință, Curtea Europeană a considerat că intervenția legii în litigiu, menită să asigure rezultatul procedurii, constituie o ingerință a puterii legislative în administrarea justiției (a se vedea Vainieri și alții v. Italia, 14 decembrie 2023, § 20; Albanese și alții v. Italia, 25 aprilie 2024, § 18).

14.   Constatând neaplicabilitatea legii, reiterez că Curtea verifică doar legea aplicabilă cauzei în cadrul căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că aceasta priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar acest instrument devenind o actio popularis, lipsit de caracterul concret şi efectiv al excepţiei (a se vedea DCC nr. 108 din 29 august 2023, § 22; DCC nr.115 din 26 septembrie 2023, § 24; DCC nr.108 din 12 septembrie 2024, § 18).

15.    În baza celor menționate, în opinia mea, Curtea trebuia să declare sesizarea inadmisibilă din motivul că dispoziţiile contestate nu sunt aplicabile în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

Judecător al Curţii Constituţionale                                                Serghei ŢURCAN

 

10 aprilie 2025


[1] https://constcourt.md/public/ccdoc/sesizari/211g_2024.10.25.pdf


DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 211g/2024
privind excepția de neconstituționalitate a
articolului 214 alin. (9) lit. c) din Codul administrativ
(interdicția suspendării executării unor hotărâri ale Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică)

CHIŞINĂU
10 aprilie 2025

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dnei Ana Florean, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 25 octombrie 2024,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 10 aprilie 2025, în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 214 alin. (9) lit. c) din Codul administrativ, adoptat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, ridicată de dl Artur Pantaziev, administrator al SC „Natural Gaz D.C." SRL, parte în dosarul nr. 3r-269/2024, pendinte la Curtea de Apel Centru.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituțională, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, de un complet de judecători de la Curtea de Apel Centru format din domnul Ghenadie Mîra și doamnele Victoria Sîrbu și Angela Braga.

ÎN FAPT

A. Circumstanțele litigiului principal

3. Prin Hotărârea nr. 649 din 27 octombrie 2023 privind aprobarea contribuțiilor financiare lunare pentru costurile stocurilor de securitate pentru anul 2022, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat costurile anuale ale stocurilor de securitate și contribuțiile lunare ale furnizorilor de gaze naturale. Lista furnizorilor de gaze naturale, cota de piață a acestora și contribuția financiară lunară a fiecărui furnizor de gaze naturale sunt stabilite în Anexa la Hotărârea menționată supra.

4. La 16 noiembrie 2023, SC „Natural Gaz D.C." SRL (în continuare, Natural Gaz) a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (în continuare, ANRE) pentru anularea Hotărârii nr. 649 din 27 octombrie 2023 și a anexei la această hotărâre în partea referitoare la contribuția sa financiară. Totodată, reclamanta a cerut suspendarea executării Hotărârii menționate și a anexei la ea, în partea referitoare la obligația Natural Gaz de a achita, începând cu 1 noiembrie 2023, contribuția financiară lunară în mărime de 759 629 lei, dată fiind cota de piață de 2,43%.

5. Prin Încheierea din 27 noiembrie 2023, Judecătoria Chișinău a dispus suspendarea executării Hotărârii ANRE nr. 649/2023 și a anexei la ea în partea referitoare la obligația Natural Gaz. Această Încheiere a fost menținută prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2024.

6. La 18 decembrie 2023, ANRE a adoptat Hotărârea nr. 773, prin care a modificat Hotărârea ANRE nr. 649/2023 și anexa respectivă și, inter alia, a exclus din anexă mai mulți furnizori de gaze naturale, inclusiv Natural Gaz, și contribuția financiară lunară care le revenea acestora. Natural Gaz a contestat și acest act administrativ, solicitând suspendarea executării acestuia.

7. Prin Încheierea din 9 aprilie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a dispus suspendarea executării Hotărârii ANRE nr. 773/2023 în partea referitoare la Natural Gaz, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.

8. Nefiind de acord cu această încheiere, la 23 aprilie 2024, ANRE a formulat un recurs.

9. În procesul examinării recursului, la 23 septembrie 2024, Natural Gaz a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 214 alin. (9) lit. c) din Codul administrativ.

10. Printr-o încheiere din 7 octombrie 2024, Curtea de Apel Centru a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

B. Legislația pertinentă

11. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 9
Principiile fundamentale privind proprietatea

„(1) Proprietatea este publică şi privată. Ea se constituie din bunuri materiale și intelectuale.

(2) Proprietatea nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăților și demnității omului.

(3) Piața, libera inițiativă economică, concurența loială sunt factorii de bază ai economiei."

Articolul 20
Accesul liber la justiție

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23
Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaște drepturile şi îndatoririle

„(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

[...]."

Articolul 46
Dreptul la proprietate privată şi protecția acesteia

„(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

[...]."

Articolul 54
Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți

„[...]

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o şi nu poate atinge existenta dreptului sau a libertății."

Articolul 114
Înfăptuirea justiției

„Justiția se înfăptuiește în numele legii numai de instanțele judecătorești."

Articolul 126
Economia

„(1) Economia Republicii Moldova este economie de piață, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi pe proprietatea publică, antrenate în concurență liberă.

(2) Statul trebuie să asigure:

a) reglementarea activității economice şi administrarea proprietății publice ce-i aparține în condițiile legii;

b) libertatea comerțului şi activității de întreprinzător, protecția concurenței loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producție;

c) protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară şi valutară;

[...]."

12. Prevederile relevante ale Codului administrativ al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, sunt următoarele:

Articolul 214
Suspendarea executării actului administrativ individual contestat

„[...]

(9) Nu pot fi suspendate hotărârile Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică:

a) privind retragerea licenţelor pentru nerespectarea de către titularii de licenţe din sectorul gazelor naturale a cerinţelor legale privind separarea, independenţa şi/sau certificarea operatorului sistemului de transport, precum şi hotărârile adoptate în scopul asigurării continuităţii în activitatea de transport al gazelor naturale;

b) adoptate în temeiul art.811 alin.(1) din Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică;

c) adoptate în temeiul art. 1081 alin. (5) din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale.

 [Articolul 214 alin. (9) în redactarea Legii pentru modificarea unor acte normative nr.125 din 30 mai 2024]

[...]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

13. Autorul excepției afirmă că, potrivit articolului 214 alin. (9) lit. c) din Codul administrativ, odată atacate în procedura contenciosului administrativ, hotărârile ANRE adoptate pe baza articolului 1081 alin. (5) din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale nu pot fi suspendate.

14. În opinia autorului sesizării, pe de o parte, la adoptarea prevederii contestate, Parlamentul a încălcat principiul separației puterilor în stat și, contrar articolelor 6 și 114 din Constituție, s-a substituit puterii judecătorești atunci când i-a interzis instanței de judecată să suspende hotărârile ANRE în discuție. De asemenea, autorul susține că prevederea contestată se referă doar la cazul său și îi încalcă accesul liber la justiție.

15. Pe de altă parte, autorul sesizării susține că Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale nu respectă exigențele articolelor 9 și 126 din Constituție, deoarece nu prevede măsuri compensatorii și garanții adecvate în cazul în care hotărârea ANRE va fi anulată de către instanța de judecată. Din acest motiv, autorul sesizării menționează că Legea nr. 108/2016 îi afectează dreptul la proprietatea privată.

16. Totodată, autorul sesizării notează că nu contestă Legea respectivă în partea în care reglementează generarea unor stocuri de securitate pe baza principiului solidarității. Totuși, statul trebuie să respecte toate standardele Uniunii Europene și să transpună, în mod fidel, toată legislația Uniunii Europene referitoare la piața gazelor naturale.

17. În opinia autorului excepției, prevederile contestate sunt contrare articolelor 6, 9, 20, 23, 46, 54, 114 și 126 din Constituție.

B. Aprecierea Curții

18. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

19. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul administrativ, ține de competența Curții Constituționale.

20. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces și este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

21. Curtea observă că, în argumentele sale, autorul sesizării a criticat articolul 214 alin. (9) lit. c) din Codul administrativ, precum și Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale. Totuși, Legea nr. 108/2016 nu formează obiectul prezentei sesizări, iar criticile formulate în această parte nu vor fi reținute.

22. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă articolul 214 alin. (9) lit. c) din Codul administrativ, care nu a făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate. Această normă stabilește că nu pot fi suspendate hotărârile Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică adoptate pe baza articolului 1081 alin. (5) din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale.

23. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ care are ca obiect examinarea unei cereri de recurs împotriva unei încheieri judecătorești, prin care s-a suspendat executarea unei hotărâri ANRE adoptate pe baza articolului 1081 alin. (5) din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale. Curtea admite că instanța de recurs ar putea avea în vedere articolul 214 alin. (9) lit. c) din Codul administrativ în cauza pe care o examinează. Totodată, Curtea notează că aplicabilitatea legii procedurale civile în timp ține de competența instanțelor de judecată.

24. Autorul invocă incidența articolelor 6 (separația și colaborarea puterilor), 9 (principiile fundamentale privind proprietatea), 20 (accesul liber la justiție), 23 (calitatea legii), 46 (dreptul la proprietate privată și protecția acesteia), 54 (restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți), 114 (înfăptuirea justiției) și 126 (economia) din Constituție.

25. Curtea constată că articolul 214 alin. (9) din Codul administrativ interzice suspendarea doar a unor hotărâri ale Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, care se referă exclusiv la domenii de importanță pentru securitatea statului precum asigurarea populației cu gaze naturale și energie electrică. Având în vedere necesitatea consolidării securității energetice a statului, asigurării alimentării continue și fiabile a consumatorilor cu gaze naturale, precum și alinierea Republicii Moldova la politicile și cadrul normativ al Uniunii Europene, legislatorul a reglementat modul de creare și menținere a stocurilor de securitate de gaze naturale, precum și a delegat Guvernului și Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică competențe privind determinarea cantității de gaze naturale care formează stocurile de securitate, termenul de creare a stocurilor, subiectele care pot fi obligate să participe la crearea stocurilor, modul de determinare, de plată și de recuperare a contribuțiilor financiare ale subiecților care participă la crearea stocurilor de gaze naturale (a se vedea articolul 1081 din Legea nr. 108/2016).

26. Pornind de la importanța domeniului pentru securitatea energetică a statului, legislatorul a întreprins și măsuri procedurale extraordinare și a interzis suspendarea executării Hotărârilor ANRE ce se referă la determinarea mărimii, modului și termenelor de plată a contribuțiilor financiare ale furnizorilor de gaze naturale la crearea și menținerea stocurilor de securitate (a se vedea alineatul (5) din articolul 1081 al Legii nr. 108/2016). Curtea reține că articolul 1081 alineatul (5) din Lege este aplicabil tuturor cazurilor similare, iar autorul sesizării nu critică Legea respectivă în partea în care reglementează generarea unor stocuri de securitate pe baza principiului solidarității.

27. Cu referire la criticile raportate la accesul liber la justiție, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că dreptul la un proces echitabil, cu toată ponderea pe care i-o dau articolele 6, 20 alin. (1) şi 114 din Constituţie, trebuie interpretat în lumina principiului preeminenței dreptului, potrivit căruia toți justițiabilii trebuie să aibă parte de un remediu judiciar efectiv care să le permită să-şi apere drepturile cu caracter civil (HCC nr. 20 din 26 septembrie 2019, § 47). Fiecare persoană are dreptul de a-şi prezenta cererea privind drepturile şi obligațiile sale cu caracter civil în faţa unui tribunal (a se vedea Al-Dulimi şi Montana Management Inc. v. Elveţia [MC], 21 iunie 2016, § 126).

28. Privită în mod separat, imposibilitatea suspendării executării hotărârilor Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică adoptate pe baza articolului 1081 alin. (5) din Legea nr. 108/2016 nu afectează, la modul abstract, dreptul persoanei la un proces echitabil. Din perspectiva articolului 20 din Constituţie şi a articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor omului, dreptul fundamental în discuție pe care îl au persoanele este un drept la (i) „judecarea cauzei în mod echitabil şi public", (ii) „în termen rezonabil" şi (iii) de către o instanță care este „independentă", „imparțială" şi „instituită de lege". Aceste condiții nu impun instituirea unei proceduri de suspendare a hotărârilor ANRE. Posibilitatea suspendării unor acte ale autorităților publice poate fi dedusă sau presupusă a fi necesară din perspectiva dreptului la un proces echitabil dacă acest drept nu ar putea opera sau funcționa fără ea (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 20 din 26 septembrie 2019, § 48).

29. Dreptul la un proces echitabil poate exista, opera sau funcționa fără instituția suspendării. Sub acest aspect, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a reținut că procedurile preliminare, cum sunt cele care vizează instituirea unei măsuri provizorii ca suspendarea, nu sunt considerate, în mod obișnuit, ca stabilind drepturi şi obligații cu caracter civil şi, prin urmare, nu intră în câmpul de protecție al articolului 6 din Convenție. Totuși, în anumite cazuri, Curtea Europeană a aplicat articolul 6 în privința procedurilor provizorii, în special pentru că acestea soluționau în mare măsură acțiunea principală și erau decisive pentru drepturile cu caracter civil ale reclamantului (a se veda Micallef v. Malta [MC], 15 octombrie 2009, § 75 și jurisprudența citată acolo). Aplicabilitatea dreptului la un proces echitabil în cazul procedurilor provizorii depinde de următoarele condiții: în primul rând, dreptul în discuție trebuie să aibă un caracter civil, atât în cadrul procedurilor principale, cât şi în cadrul procedurilor de suspendare. În al doilea rând, trebuie analizate natura măsurii provizorii, obiectul şi scopul ei, precum şi efectele în privința dreptului în discuție. În cazul în care o măsură provizorie va fi considerată decisivă pentru a determina dreptul sau obligația cu caracter civil, în ciuda duratei perioadei în care este în vigoare, articolul 6 va fi aplicabil (Kübler v. Germania, 13 ianuarie 2011, § 47).

30. Prin urmare, pentru a se putea susține încălcarea articolului 20 din Constituţie în fața Curții Constituționale, trebuie să se constate afectarea caracterului echitabil general al procedurilor, prin existența unor norme legale, un criteriu fundamental pe care autorul sesizării trebuia să-l demonstreze. Astfel, eventuala existență a unei obligații pozitive a statului de a garanta dreptul de a cere suspendarea hotărârilor ANRE adoptate pe baza articolului 1081 alin. (5) din Legea nr. 108/2016, de către persoanele vizate, poate fi invocată numai dacă lipsa unui drept de a cere suspendarea ar prejudicia dreptul de proprietate, prejudiciu care ar deveni ireversibil şi cu puține oportunități de redresare (a se vedea HCC nr. 20 din 26 septembrie 2019, §§ 49, 50).

31. Așadar, Curtea va examina dacă legislația relevantă oferă la prima vedere garanții procedurale care să le permită autorităților să administreze în mod echitabil cazurile din perspectiva dreptului de proprietate (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 20 din 26 septembrie 2019, § 52).

32. În acest context, Curtea subliniază că articolul 224 alin. (2) din Codul administrativ prevede că în cazul în care la momentul anulării actului administrativ individual de către instanță acesta este deja executat, instanţa dispune, la cerere, întoarcerea executării, în măsura în care ea este real posibilă. Curtea reține că posibilitatea reparării prejudiciului material provocat prin actul declarat ilegal reprezintă o garanție procedurală suficientă pentru a nu fi încălcat dreptul de proprietate (a se vedea HCC nr. 20 din 26 septembrie 2019, § 57).

33. Mai mult, potrivit articolului 2006 alin. (1) din Codul civil, prejudiciul cauzat printr-un act administrativ ilegal se repară integral de autoritatea publică.

34. Prin urmare, legislația prevede garanții procedurale suficiente în vederea recuperării prejudiciului material provocat prin actul administrativ ilegal constatat pe cale judiciară.

35. Pe baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 214 alin. (9) lit. c) din Codul administrativ, ridicată de dl Artur Pantaziev, administrator al SC „Natural Gaz D.C." SRL, parte în dosarul nr. 3r-269/2024, pendinte la Curtea de Apel Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte                                                                          Domnica MANOLE

Chișinău 10 aprilie 2025
DCC nr. 46
Dosarul nr. 211g/2024

Informații sesizări.:
+373 22 25-37-20
Relații cu presa.:
+373 69349444
Total vizitatori:   //   Vizitatori ieri:   //   azi:   //   Online:
Acces rapid