DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 262g/2024
privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție
(evaluarea integrității candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție)

CHIŞINĂU
 13 martie 2025

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Liuba ȘOVA, președinte de ședință,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dlui Cristian Rotaru, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 13 decembrie 2024,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 13 martie 2025, în camera de consiliu,
Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 4 alin. (2) și (5), 6 alin. (5) și (6), 9 alin. (1) și (2), 11 alin. (3) lit. a), 17 alin. (4) și (5), 18 alin. (6) și 20 alin. (4) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, ridicată de dl avocat Vitalie Zama, în interesele dlui Dorin Munteanu, în dosarul nr. 3-29/2024, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de către dnele judecătoare Stela Procopciuc, Stella Bleșceaga și Diana Stănilă de la Curtea Supremă de Justiție, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

 

ÎN FAPT

A. Circumstanțele litigiului principal

3. Prin Hotărârea nr. 121/6 din 10 aprilie 2023[1], Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat un concurs pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Prin Hotărârile nr. 166/9 din 11 mai 2023 și nr. 250/13 din 22 iunie 2023, Consiliul a prelungit termenul acestui concurs.

4. Dl Dorin Munteanu, judecător la Judecătoria Chișinău, a depus cerere de participare la concursul menționat supra.

5. La 23 august 2023, Consiliul Superior al Magistraturii i-a expediat Comisiei de evaluare lista candidaților care au depus cereri de participare la concursul pentru suplinirea funcțiilor de judecător la Curtea Supremă de Justiție, în care a fost inclus și dl judecător Dorin Munteanu.

6. La 14 mai 2024, Comisia de evaluare a aprobat Raportul de evaluare[2] a dlui Dorin Munteanu, candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. Raportul a fost trimis Consiliului Superior al Magistraturii.

7. Prin Hotărârea nr. 595/36 din 29 octombrie 2024[3], Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat Raportul privind еvаluаrеа dlui Dorin Munteanu și a constatat nepromovarea evaluării de către acesta.

8. Nefiind de acord cu hotărârea menționată, dl judecător Dorin Munteanu a contestat-o în fața Curții Supreme de Justiție.

9. În cadrul procedurii de examinare a contestației, dl avocat Vitalie Zama a ridicat, în interesele dlui Dorin Munteanu, excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 4 alin. (2) și (5), 6 alin. (5) și (6), 9 alin. (1) și (2), 11 alin. (3) lit. a), 17 alin. (4) și (5), 18 alin. (6) și 20 alin. (4) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

10. Printr-o încheiere din 3 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolelor 11 alin. (3) lit. a), 17 alin. (4) și (5), 18 alin. (6) și 20 alin. (4) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. Totodată, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea în partea referitoare la articolele 4 alin. (2) și (5), 6 alin. (5) și (6), 9 alin. (1) și (2) Legea nr. 65 din 30 martie 2023, reținând inaplicabilitatea acestor articole în cauza judecată. Curtea Supremă de Justiție a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

B. Legislația pertinentă

11. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 4

Drepturile și libertățile omului

 

„(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

 

Articolul 8

Respectarea dreptului internațional și al tratatelor internaționale

 

„(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinând dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia."

 

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

„Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nicio pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

 

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle

 

„[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

 

Articolul 28

Viața intimă, familială și privată

 

„Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată."

 

Articolul 38

Dreptul de vot și dreptul de a fi ales

 

[...]

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."

 

Articolul 39

Dreptul la administrare

„(1) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum şi prin reprezentanţii lor.

(2) Oricărui cetăţean i se asigură, potrivit legii, accesul la o funcţie publică."

 

Articolul 43

Dreptul la muncă și protecția muncii

„(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

[...]"

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată și protecția acesteia

„(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

[...]"

 

Articolul 119

Folosirea căilor de atac

„Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

12. Prevederile relevante ale Legii nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție sunt următoarele:

Articolul 11

Criteriile de evaluare

 

„[...]

(3) Se consideră că judecătorul nu corespunde criteriului de integritate financiară dacă Comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul că:

a) diferenţa dintre avere, cheltuieli şi venituri, pentru ultimii 12 ani, depăşeşte, în total, 20 de salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de Guvern pentru anul în care a început evaluarea judecătorului.

[...]"

Articolul 17

Examinarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a criteriilor de evaluare

 

„[...]

(4) Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la nepromovarea evaluării are ca efect eliberarea din funcţie a judecătorului.

(5) Judecătorul eliberat din funcţie conform alin.(4) din prezentul articol:

a) nu are dreptul de a exercita funcţia de judecător şi alte funcţii de demnitate publică timp de 7 ani, din data rămânerii definitive a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii;

b) este lipsit de dreptul la indemnizaţia unică de concediere, prevăzută la art. 26 alin. (3) din Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului;

c) este lipsit de dreptul la pensie specială prevăzută la art.32 din Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, cu menţinerea pensiei generale pentru limita de vârstă conform condiţiilor generale stabilite de Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii."

 

Articolul 18

Contestarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

 

„[...]

(6) Decizia completului de judecată este irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se consideră emisă din momentul plasării acesteia pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se notifică participanţilor în termen de 5 zile de la data emiterii."

 

Articolul 20

Evaluarea candidaților pentru funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție

 

„[...]

 

(4) Candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie din rândul judecătorilor şi procurorilor li se aplică, în mod corespunzător, efectele nepromovării prevăzute la art. 17 alin. (4) şi (5)."

 

[...]"

 

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate 

13. Autorul sesizării pretinde că articolul 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, în partea referitoare la marja temporală de 12 ani, prevede un termen excesiv, fapt care constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil, garantat de articolul 6 § 1 din Convenție. Mai mult, nici în cazul judecătorilor în funcție ai Curții Supreme de Justiție, nici în cazul candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție nu pot fi aplicate efectele nepromovării evaluării externe pentru acțiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. Prin urmare, o eventuală evaluare a judecătorilor poate fi exercitată doar începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 65 din 30 martie 2023. În acest sens, autorul excepției afirmă incidența articolelor 4, 8, 22 și 23 alin. (2) din Constituție.

14. Referitor la articolul 17 alin. (4) și (5) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, autorul sesizării susține că, deși normele în discuție operează cu noțiunea de „judecători", legislatorul a avut în vedere doar judecătorii în funcție ai Curții Supreme de Justiție, nu și candidații la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, care sunt subiecți distincți. Prin urmare, autorul consideră că aceste prevederi trebuie declarate neconstituționale și că Curtea ar trebui să explice că efectele nepromovării nu pot fi aplicate față de candidații la funcția de judecători ai Curții Supreme de Justiție. De asemenea, articolul 17 alin. (5) lit. a) afectează dreptul subiecților evaluării de a fi aleși într-o funcție de demnitate publică, drept garantat de articolele 38 alin. (3) și 39 din Constituție, deoarece le interzice candidaților care nu au promovat evaluarea să exercite funcția de judecător sau alte funcții de demnitate publică timp de 7 ani. Mai mult, autorul sesizării afirmă că prevederile contestate atentează la dreptul la indemnizație unică la eliberarea din funcție, pentru perioada în care persoana a activat în funcția de judecător, dar și la dreptul la pensia specială de judecător, pentru perioada în care persoana a deținut funcția de judecător. Autorul sesizării pretinde că persoana nu poate fi lipsită de pensia specială, în situația în care acest drept a fost obținut prin atingerea stagiului de cotizare special în domeniu, indiferent dacă criteriul vârstei va fi îndeplinit ulterior. În plus, prevederile contestate mai contravin articolelor 4, 7, 8, 22, 28, 43 alin. (1) și 46 alin. (1) din Constituție.

15. Referitor la articolul 18 alin. (6) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, care stabilește că decizia completului de judecată care examinează contestația este irevocabilă din momentul emiterii, autorul excepției afirmă că acesta contravine articolelor 4, 8 și 119 din Constituție, din motiv că decizia Curții Supreme de Justiție nu este pasibilă de a fi contestată și, prin urmare, reclamantului nu îi este asigurat dreptul la un dublu grad de jurisdicție.

16. Referitor la articolul 20 alin. (4) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, autorul sesizării invocă incidența articolelor 4, 7, 8, 22, 28, 38 alin. (2), 39, 43 alin. (1) și 46 alin. (1) din Constituție. Potrivit autorului excepției, aplicarea efectelor nepromovării în special în privința candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție constituie o încălcare a dreptului la respectarea vieții private. De asemenea, prevederea contestată atentează la dreptul subiectului la indemnizația unică pentru perioada în care persoana a activat în funcția de judecător, precum și la dreptul la pensia specială de judecător pentru perioada în care acesta a deținut funcția respectivă.

B. Aprecierea Curții

 

17. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

18. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, ține de competența Curții Constituționale.

19. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepția este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

20. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză cu privire la examinarea contestației împotriva Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii privind acceptarea Raportului de еvаluаrе și constatarea nepromovării evaluării integrității de către dl judecător Dorin Munteanu. Cauza se află pe rolul Curții Supreme de Justiție. Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

21. Obiecte ale excepţiei de neconstituţionalitate sunt articolele 11 alin. (3), 17 alin. (4) și (5), 18 alin. (6) și 20 alin. (4) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023. Curtea observă că articolele 11 alin. (3), 17 alin. (4) și (5), precum și articolul 20 alin. (4) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 au mai făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate, fiind pronunţate Hotărârea nr. 2 din 16 ianuarie 2025 și Decizia nr. 11 din 30 ianuarie 2025. Pentru că această situaţie nu constituie un impediment pentru controlul de constituţionalitate al aceloraşi prevederi din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate, Curtea va verifica dacă sesizarea conţine argumente noi sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea (a se vedea DCC nr. 82 din 18 iulie 2023, § 34).

22. Referitor la articolul 11 alin. (3) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, Curtea observă că autorul sesizării a invocat argumente similare celor analizate în Hotărârea nr. 2 din 16 ianuarie 2025, și anume că termenul de 12 ani, în calitate de criteriu de integritate financiară a judecătorilor evaluați, este unul excesiv, iar norma în discuție contravine, inter alia, principiului neretroactivității legii, stabilit de articolul 22 din Constituție. În acea cauză, Curtea a notat că articolul 11 alin. (6) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 prevede că la aprecierea întrunirii criteriilor prevăzute la alin. (2) şi (3) din același articol se ţine cont de prevederile legale existente la momentul săvârşirii faptelor respective. Prin urmare, nu se poate pune problema retroactivităţii legii din perspectiva articolului 22 din Constituţie. Mai mult, Curtea reține că, în opinia Comisiei de la Veneţia (CDL-AD(2023)023, 13 iunie 2023, § 20), perioada de 12 ani nu pare să impună o sarcină excesivă, având în vedere că judecătorii aveau obligaţia să-şi declare veniturile încă din anul 2002 (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 2 din 16 ianuarie 2025, §§ 114, 117).

23. Referitor la articolul 17 alin. (4) și (5) din Legea nr. 65/2023, autorul sesizării susține că legislatorul a avut în vedere aplicarea efectelor nepromovării evaluării doar în privința judecătorilor în funcție ai Curții Supreme de Justiție, nu și în privința candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, care sunt subiecți distincți. Curtea notează că Legea nr. 65/2023 stabilește că candidații la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție sunt evaluați conform prevederilor Legii (a se vedea articolul 3 alin. (1) lit. b) și articolul 20 alin. (1)). De asemenea, legea menționată stabilește că „candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie din rândul judecătorilor şi procurorilor li se aplică, în mod corespunzător, efectele nepromovării prevăzute la articolul 17 alin. (4) şi (5)" (a se vedea articolul 20 alin. (4)). Așadar, în esență, autorul excepției pretinde o interpretare a legii care ar scuti o categorie de subiecte de efectele nepromovării evaluării integrității. Curtea reiterează că aspectele legate de interpretarea şi de aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale (a se vedea DCC nr. 78 din 4 iulie 2024, § 38). Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată.

24. Cu referire la articolul 38 alin. (3) din Constituție, care garantează cetățenilor dreptul de a fi aleși, în condițiile legii, Curtea reține că autorul sesizării nu a prezentat argumente care să demonstreze contrarietatea prevederilor contestate cu norma constituțională invocată. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate astfel, precizând că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr. 52 din 19 aprilie 2022, § 25; DCC nr. 82 din 17 iunie 2022, § 27-28).

25. Cu referire la incidența articolelor 39 și 43 din Constituție în cazul articolului 17 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, Curtea a notat că interdicţiile în discuție urmăresc să asigure integritatea funcţiei judiciare şi încrederea publicului în sistemul justiţiei. Cu privire la caracterul proporţional al acestei interdicţii, Curtea a reţinut că domeniul ei de aplicare vizează doar unele funcţii din sectorul public, care implică un standard înalt de integritate şi un grad înalt de răspundere, i.e. funcţiile de procuror și judecător şi funcţiile de demnitate publică. Astfel, interdicţia exercitării funcţiei de judecător și de procuror şi a altor funcţii de demnitate publică aplicată în cazul eliberării din funcţie a judecătorilor şi procurorilor care nu au promovat evaluarea este proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu aduce atingere existenţei dreptului la muncă. Prevederea contestată nu împiedică subiecţii care nu au promovat evaluarea să-şi continue activitatea în domeniul juridic în funcţii din sectorul privat sau în funcţii din sectorul public, în afara celor menţionate (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 2 din 16 ianuarie 2025, § 222). Aşadar, articolul 17 alin. (5) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 nu face incidente articolele 39 și 43 alin. (1) din Constituție.

26. Referitor la articolul 18 alin. (6) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, care stabilește că decizia completului de judecată care examinează contestația este irevocabilă din momentul emiterii, autorul excepției afirmă că acesta contravine articolelor 4, 8 și 119 din Constituție, din cauza lipsei gradului dublu de jurisdicție. Sub acest aspect, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că nici Constituţia, nici Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în toate procedurile judecătoreşti. Articolul 119 din Constituţie stabileşte că împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate pot exercita căile de atac „în condiţiile legii". Dreptul la un dublu grad de jurisdicţie, garantat de articolul 2 § 1 din Protocolul nr. 7 la Convenţia Europeană, se referă doar la unele cazuri din materia penală. Curtea reiterează că acest drept se realizează în condiţiile legii şi, prin urmare, este de competenţa legislatorului să instituie numărul căilor de atac şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate, cu respectarea prevederilor Constituţiei (a se vedea DCC nr. 74 din 16 iunie 2022, §§ 20-21; DCC nr. 42 din 06 aprilie 2023, § 144; DCC nr. 71 din 6 iulie 2023, § 21.). Ținând cont de faptul că nu se poate constata vreo ingerință în articolul 119 din Constituție, Curtea reține că nici articolele 4 și 8 din Constituție nu sunt incidente.

27. Referitor la articolul 20 alin. (4) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, care prevede aplicarea efectelor nepromovării în special în privința candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, autorul sesizării pretinde că acesta constituie o încălcare a dreptului la respectarea vieții private, garantat de articolul 28 din Constituție. Cu referire la acest aspect, Curtea reține că articolul 8 din Convenție (corespondent al articolului 28 din Constituție) nu garantează, ca atare, dreptul de a fi numit/ales într-o funcție publică (a se vedea Bara și Kola v. Albania, 12 octombrie 2021, § 55; Bala v. Albania (dec.), 9 aprilie 2024, § 56). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că atingerile aduse reputaţiei unui individ trebuie să prezinte un anumit nivel de gravitate, astfel încât să producă un prejudiciu exerciţiului personal al dreptului la respectarea vieţii private. Această condiţie este valabilă pentru reputaţia socială în general şi pentru reputaţia profesională în special (a se vedea Denisov v. Ucraina [MC], 25 septembrie 2018, § 112). Cu referire la contextul evaluării externe, Curtea subliniază garanțiile aplicabile în cadrul procedurii de evaluare în fața Comisiei de evaluare, a Consiliului Superior al Magistraturii și eventuala procedură de contestare în fața Curții Supreme de Justiție. Totodată, Curtea reține că înscrierea la concursul pentru funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție reprezintă un pas asumat al candidatului, întrucât cel din urmă urmează să cunoască condițiile procedurii de evaluare a integrității sale etice și financiare, precum și efectele prevăzute de lege în caz de nepromovare (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr. 11 din 30 ianuarie 2025, §§ 29-30). Prin urmare, Curtea nu poate reține incidența articolului 28 din Constituție.

28. De asemenea, Curtea observă că autorul sesizării a afirmat că articolul 20 alin. (4) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 atentează în mod nejustificat la dreptul subiectului la indemnizația unică pentru perioada în care persoana a activat în funcția de judecător, dar și la dreptul la pensia specială de judecător pentru perioada în care acesta a deținut funcția respectivă. Referitor la acest aspect, în Hotărârea nr. 2 din 16 ianuarie 2025, Curtea a notat că Legea privind statutul judecătorului condiţionează plata indemnizaţiei unice de concediere a judecătorului de „demisia onorabilă" (a se vedea articolul 26 alin. (3) din Legea cu privire la statutul judecătorului). Astfel, Curtea a reținut că subiecții care nu au promovat evaluarea şi au fost eliberaţi din funcţie în legătură cu aceasta nu mai întrunesc condiţia de „demisie onorabilă" și nu mai sunt în drept să pretindă indemnizaţia unică de concediere (a se vedea HCC nr. 2 din 16 ianuarie 2025, § 225). Referitor la privarea de dreptul la pensie specială a subiectului care nu a promovat evaluarea, Curtea a reținut că dreptul judecătorului de a beneficia de pensie specială nu este absolut, acesta fiind condiţionat de respectarea strictă şi permanentă a cerinţelor legale stabilite de legislație. Nepromovarea evaluării, în realitate, echivalează cu faptul că subiectul supus evaluării nu mai întruneşte condiţiile aferente activităţii de judecător care stau la baza acordării pensiei speciale. Prin urmare, nepromovarea evaluării conduce la faptul că subiectul evaluării nu îndeplineşte sau încetează să mai îndeplinească condiţiile legale prevăzute de legislaţia naţională pentru acordarea pensiei speciale pe baza prevederilor contestate (ibidem, §§ 230, 232). De altfel, Curtea a avut în vedere că, odată cu intrarea în vigoare a prevederilor contestate, dreptul de a beneficia de pensia specială este condiţionat de promovarea evaluării de către subiecţi (ibidem, § 233). Mai mult, lipsirea subiecţilor care nu au promovat evaluarea de dreptul la pensie specială nu conduce la pierderea mijloacelor de existenţă, deoarece prevederile contestate le permit să beneficieze de pensia pentru limită de vârstă în condiţiile generale stabilite de Legea privind sistemul public de pensii (ibidem, § 234). În acest sens, Curtea nu poate constata incidența articolului 46 alin. (1) din Constituție.

29. Pe baza celor menționate, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea nr. 262g/2024 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, ridicată de dl avocat Vitalie Zama, în interesele dlui Dorin Munteanu, în dosarul nr. 3-29/2024, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte de ședință Liuba ȘOVA

Chișinău, 13 martie 2025
DCC nr. 34
Dosarul nr. 262g/2024

[1] https://www.csm.md/files/Hotaririle/2023/06/121-6.pdf

[2] https://cdn.prod.website-files.com/65dc9c889b671cd4987c7b51/6723cfe2f4959fe10cdb2780_Dorin_Munteanu_Report_ROM.signed1.pdf

[3] https://www.csm.md/files/Hotaririle/2024/36/595-36.pdf