DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 42g/2025
privind excepția de neconstituționalitate
 a prevederilor articolului 181² alin. (5) din Codul penal
(acceptarea cu bună știință a finanțării unui partid politic din partea unui grup criminal organizat)

CHIŞINĂU
13 februarie 2025

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dnei Emilia Cazacu, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 27 ianuarie 2025,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 13 februarie 2025, în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 181² alin. (5) din Codul penal, ridicată de dl avocat Anatolie Pitel, în interesele dnei Irina Lozovan, în dosarul nr. 1-2787/2023, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Sergiu Stratan de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, pe baza articolului 135 alin. (1) lit. a) şi lit. g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanțele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de învinuire a dnei Irina Lozovan pentru comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 181² alin. (5) din Codul penal (acceptarea cu bună ştiinţă a finanţării partidului politic din partea unui grup criminal organizat).

4. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Anatolie Pitel a ridicat, in interesele dnei Irina Lozovan, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 181² alin. (5) din Codul penal.

5. Printr-o încheiere din 23 ianuarie 2025, judecătorul cazului a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

B. Legislația pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

„[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 20

Accesul liber la justiție

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

„Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nicio pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 25

Libertatea individuală şi siguranţa persoanei

„(1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile.

(2) Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege.

(3) Reţinerea nu poate depăşi 72 de ore.

(4) Arestarea se face în temeiul unui mandat, emis de judecător, pentru o durată de cel mult 30 de zile. Asupra legalităţii mandatului se poate depune recurs, în condiţiile legii, în instanţa judecătorească ierarhic superioară. Termenul arestării poate fi prelungit numai de către judecător sau de către instanţa judecătorească, în condiţiile legii, cel mult până la 12 luni.

(5) Celui reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunoştinţă motivele reţinerii sau ale arestării, iar învinuirea - în cel mai scurt termen; motivele reţinerii şi învinuirea se aduc la cunoştinţă numai în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu. (6) Eliberarea celui reţinut sau arestat este obligatorie dacă motivele reţinerii sau arestării au dispărut."

Articolul 26

Dreptul la apărare

„(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege"

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

„(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

(2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.

(3) Durata săptămânii de muncă este de cel mult 40 de ore. (4) Dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

„(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat."

7. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 42

Participanţii

(1) Participanţii sînt persoanele care contribuie la săvîrşirea unei infracţiuni în calitate de autor, organizator, instigator sau complice.

(2) Se consideră autor persoana care săvîrşeşte în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea penală, precum şi persoana care a săvîrşit infracţiunea prin intermediul persoanelor care nu sînt pasibile de răspundere penală din cauza vîrstei, iresponsabilităţii sau din alte cauze prevăzute de prezentul cod.

(3) Se consideră organizator persoana care a organizat săvîrşirea unei infracţiuni sau a dirijat realizarea ei, precum şi persoana care a creat un grup criminal organizat sau o organizaţie criminală ori a dirijat activitatea acestora.

(4) Se consideră instigator persoana care, prin orice metode, determină o altă persoană să săvîrşească o infracţiune.

(5) Se consideră complice persoana care a contribuit la săvîrşirea infracţiunii prin sfaturi, indicaţii, prestare de informaţii, acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de obstacole, precum şi persoana care a promis dinainte că îl va favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvîrşire a infracţiunii, urmele acesteia sau obiectele dobîndite pe cale criminală ori persoana care a promis din timp că va procura sau va vinde atare obiecte.

(6) Participanţii trebuie să întrunească semnele subiectului infracţiunii.

Articolul 181²

Încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale

„[...]

(5) Acceptarea cu bună știință a finanțării partidului politic, a grupului de inițiativă sau a concurentului electoral din partea unui grup criminal organizat sau a unei organizații (asociații) criminale se pedepsește [...]."

8. Prevederile relevante ale Legii nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice sunt următoarele:

Articolul 12

Bazele organizării şi activităţii partidelor politice

„(1) Fiecare partid politic se întemeiază şi activează în baza statutului şi programului propriu.

(2) Statutul şi programul partidului politic se aprobă de organele sale împuternicite prin statut."

Articolul 13

 Statutul partidului politic

„(1) Statutul partidului politic va cuprinde în mod obligatoriu:

a) denumirea integrală şi denumirea prescurtată a partidului;

b) descrierea simbolurilor permanente;

c) simbolul permanent sub formă grafică alb-negru şi color, în anexă;

d) o menţiune expresă privind obiectivele urmărite prin desfăşurarea activităţii politice;

e) condiţiile şi procedura de desemnare a delegaţilor la adunarea generală;

f) drepturile şi obligaţiile membrilor partidului;

g) sancţiunile disciplinare, procedura prin care acestea pot fi aplicate membrilor partidului, organul competent să aplice sancţiuni;

h) organele executive, procedura de alegere a acestora, modul de activitate şi împuternicirile lor;

i) organul competent să iniţieze procedura de reorganizare a partidului sau să decidă asocierea acestuia într-o alianţă politică sau într-o altă formă de asociere a partidelor;

j) organul competent să desemneze candidați pentru orice tip de alegeri, să stabilească procedura de desemnare a candidaților și de modificare a listei de candidați, precum și să decidă participarea la referendumuri;

k) modalitatea încetării activităţii partidului;

l) sursele de finanţare a partidului şi modul de administrare a patrimoniului acestuia, în conformitate cu legea;

m) structurile partidului responsabile de evidenţa contabilă;

n) modalitatea efectuării controlului financiar intern;

o) organul împuternicit să reprezinte partidul în raporturile cu autorităţile publice, cu alte persoane juridice şi fizice;

p) alte prevederi obligatorii potrivit prezentei legi.

[...]"

Articolul 25

Sursele de finanţare a partidelor politice

„[...]

(3) Partidele politice organizează și țin evidența contabilă în conformitate cu Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017, cu standardele naționale de contabilitate și cu ordinele ministrului finanțelor. Persoana responsabilă de finanțele partidului (trezorierul) este confirmată prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

[...]"

[Articolul 25 alin. (3) în redactarea Legii nr. 336 din 08 decembrie 2022]

Articolul 25

Sursele de finanţare a partidelor politice

„[...]

(3) Partidele politice organizează şi ţin evidenţa contabilă în conformitate cu Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, cu standardele naţionale de contabilitate şi cu ordinele ministrului finanţelor. Pentru a fi confirmată prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, persoana responsabilă de finanţele partidului (trezorierul) trebuie să aibă studii economice sau contabile specializate şi să nu deţină funcţie de demnitate publică.

[...]"

[Articolul 25 alin. (3) în redactarea Legii nr. 1 din 18 ianuarie 2024, în vigoare la 25 ianuarie 2024]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

9. Autorul sesizării afirmă că legislatorul a omis să reglementeze calitatea specială a subiectului infracțiunii prevăzute la articolul 181² alin. (5) din Codul penal. În acest sens, autorul excepției consideră că omisiunea în discuție permite aplicarea textului contestat în privința unui cerc nedeterminat de persoane și care nu au atribuții privind acceptarea finanțării partidului politic, fapt care ar determina o interpretare extensivă defavorabilă a legii penale.

10. În opinia autorului sesizării, norma contestată contravine articolelor 1 alin. (3), 20, 22, 25, 26, 43 și 46 din Constituție.

B. Aprecierea Curții

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal, ține de competența Curții Constituționale.

13. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reprezentantul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016.

14. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 181² alin. (5) din Codul penal. Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

15. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză penală în care persoana este acuzată de acceptarea finanțării partidului politic din partea unui grup criminal organizat. Astfel, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei penale în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

16. Autorul excepţiei susţine că textul contestat contravine articolelor 1 alineatul (3) (preeminenţa dreptului), 20 (accesul liber la justiţie), 22 (neretroactivitatea legii), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 25 (libertatea individuală şi siguranţa persoanei), 26 (dreptul la apărare), 43 (dreptul la muncă şi la protecţia muncii) și 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia) din Constituţie.

17. Cu privire la articolele 20, 25, 26, 43 și 46 din Constituţie, Curtea observă că autorul nu a prezentat argumente care să demonstreze incidenţa acestora în prezenta cauză.

18. În situaţii similare, Curtea a notat că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Curtea a stabilit că, dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, ea l-ar substitui pe autor la formularea unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (DCC nr. 34 din 22 martie 2022, § 27).

19. Cu privire la incidenţa articolelor 1 alin. (3), 22 şi 23 din Constituţie, autorul sesizării susține că omisiunea reglementării calității speciale a subiectului infracțiunii permite aplicarea normei în privința unui cerc larg de subiecți, inclusiv în privința persoanelor care nu ar avea atribuții privind gestionarea finanțelor partidului. Prin urmare, omisiunea în discuție ar genera imprevizibilitate la aplicarea normei.

20. Curtea menționează că infracțiunea prevăzută la articolul 181² alin. (5) din Codul penal se realizează prin „acceptarea cu bună știință a finanțării partidului politic, a grupului de inițiativă sau a concurentului electoral din partea unui grup criminal organizat sau a unei organizații (asociații) criminale". Din textul dispoziției articolului menționat, Curtea observă că norma incriminatoare nu prevede expres subiectul infracţiunii, deși se stabilește cert subiectul finanțat [partidul politic, grupul de inițiativă, concurentul electoral] și subiectul finanțator [grupul criminal organizat, organizația (asociația) criminală].

21. Având în vedere articolul 72 alin. (3) lit. g) din Constituție, Curtea reține că legislatorul a reglementat prin lege organică activitatea partidelor politice și, implicit, a membrilor acestora (a se vedea, în special, Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice). Totodată, pornind de la obiectul supus controlului de constituționalitate în prezenta cauză (i.e. finanțarea partidelor politice), Curtea menționează că finanțarea partidelor politice este, de asemenea, reglementată și de Codul electoral (a se vedea, în special, articolele 1, 26, 58, 59 din Codul electoral).

22. Având în vedere critica autorului sesizării, potrivit căreia legislatorul ar fi omis să prevadă subiectul infracțiunii în discuție, Curtea consideră că stabilirea unei liste exhaustive a subiecților cărora le poate fi aplicat textul contestat de autorul excepției ar putea genera situații de impunitate în cazuri care ar justifica, în mod rezonabil, tragerea la răspundere penală. De exemplu, deși trezorierul este persoana responsabilă de finanțele partidului politic, potrivit articolului 25 alin. (3) din Legea privind partidele politice, Curtea consideră că eventuala includere a acestuia în calitate de subiect special al infracțiunii ar conduce la impunitate față de persoanele neincluse în lista subiecților infracțiunii, însă care ar fi acceptat cu bună știință finanțarea ilegală a partidului (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.89 din 25 iulie 2023, § 24; DCC nr.194 din 21 decembrie 2023, § 24; DCC nr. 87 din 25 iulie, 2024, § 23).

23. Curtea notează că infracțiunea prevăzută la articolul 181² alin. (5) din Codul penal este una formală, astfel încât răspunderea penală pentru comiterea acesteia survine în cazul în care se constată faptul acceptării cu bună știință a finanțării ilegale.

24. Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Din nou, deşi certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă. Rolul decizional conferit instanţelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor care persistă cu ocazia interpretării normelor (Del Rio Prada v. Spania [MC], 21 octombrie 2013, §§ 92 şi 93).

25. Prin urmare, Curtea notează că le revine instanțelor de judecată să stabilească în fiecare caz particular, pe baza circumstanțelor factuale relevante și a probelor administrate, dacă acțiunile unei persoane concrete întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la articolul 181² alin. (5) din Codul penal.

26. Curtea constată că, sub aparenţa unor critici referitoare la afectarea normelor constituţionale, autorul excepției pune în discuție modul în care au fost încadrate juridic faptele incriminate inculpatei. În acest context, Curtea reiterează că aspectele legate de aplicarea legii nu ţin de competenţa sa (a se vedea DCC nr. 83 din 17 iunie 2022, § 29). Această competenţă le revine instanţelor de judecată.

27. În consecinţă, din argumentele autorului excepţiei, Curtea nu constată vreo ingerinţă în articolele 1 alin. (3), 22 şi 23 din Constituţie.

28. Prin urmare, sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului 181² alin. (5) din Codul penal, ridicată de dl avocat Anatolie Pitel, în interesele dnei Irina Lozovan, în dosarul nr. 1-2787/2023, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte                                                                                              Domnica MANOLE

Chișinău, 13 februarie 2025
DCC nr. 21
Dosarul nr. 42g/2025