DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 177g/2024
privind excepția de neconstituționalitate a articolului 231¹ din Codul contravențional
(conducerea vehiculelor cu numere de înmatriculare eliberate în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului sau municipiul Bender ori cu numere de înmatriculare neutre [2])

CHIŞINĂU
27 februarie 2025

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Liuba ȘOVA, președinte de ședință,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dlui Dorin Casapu, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 23 august 2024,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 27 februarie 2025, în camera de consiliu,
Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 231¹ din Codul contravențional, ridicată de dl avocat stagiar Alexandru Stavinschi, în interesele dlui Ion Boboc, în dosarul nr. 5r-2321/2024, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.

2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dna Verginia Baltag, judecător de la Judecătoria Chișinău, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

ÎN FAPT

A. Circumstanțele litigiului principal

3. Circumstanțele litigiului principal, așa cum au fost formulate de autorul sesizării, pot fi rezumate după cum urmează.

4. La 16 iunie 2024, dl Ion Boboc a fost sancţionat contravenţional pentru conducerea unui vehiculul cu număr de înmatriculare eliberat în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, fără să aibă domiciliul în localităţile din stânga Nistrului, municipiul Bender ori în localităţile Gîsca, Chiţcani, Zahorna, Mereneşti şi Cremenciug din raionul Căuşeni, potrivit articolului 231¹ din Codul contravenţional.

5. Nefiind de acord cu decizia agentului constatator, la 2 iulie 2024, dl Ion Boboc a formulat o contestaţie pentru anularea ei.

6. În procesul examinării cauzei, dl avocat stagiar Alexandru Stavinschi a ridicat, în interesele dlui Ion Boboc, excepția de neconstituționalitate a articolului 231¹ din Codul contravențional.

7. Printr-o încheiere din 20 august 2024, judecătorul cazului a admis cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate și a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Legislația pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

 Articolul 1

Statul Republica Moldova

„[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 16

Egalitatea

„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 27

Dreptul la libera circulaţie

„(1) Dreptul la libera circulaţie în ţară este garantat.

(2) Oricărui cetăţean al Republicii Moldova îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a ieşi, de a emigra şi de a reveni în ţară."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

„(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

[...]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 127

Proprietatea

„(1) Statul ocroteşte proprietatea.

(2) Statul garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicţie cu interesele societăţii.

(3) Proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.

(4) Bogăţiile de orice natură ale subsolului, spaţiul aerian, apele şi pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, căile de comunicaţie, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice."

9. Prevederile relevante ale Codului contravenţional, adoptat prin Legea nr. 218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 231¹

Conducerea vehiculului cu număr de înmatriculare eliberat în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului sau municipiul Bender ori cu număr de înmatriculare neutru

„Conducerea vehiculului cu număr de înmatriculare eliberat în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului sau municipiul Bender ori cu număr de înmatriculare neutru de către o persoană care are domiciliul în altă localitate decât localităţile din stânga Nistrului, municipiul Bender ori localităţile Gîsca, Chiţcani, Zahorna, Mereneşti şi Cremenciug din raionul Căuşeni

se sancţionează cu amendă de la 60 la 90 de unităţi convenţionale cu aplicarea a 5 puncte de penalizare, aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 90 la 150 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova, cu sau fără privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

10. Autorul sesizării susține că prevederile contestate instituie un tratament discriminatoriu dintre persoanele care utilizează mijloace de transport cu numere de înmatriculare eliberate de unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului sau cu numere de înmatriculare neutre, dar sunt domiciliate într-o altă localitate din Republica Moldova decât localitățile din stânga Nistrului și persoanele domiciliate în stânga Nistrului, municipiul Bender sau localităţile Gîsca, Chiţcani, Zahorna, Mereneşti şi Cremenciug din raionul Căuşeni.

11. De asemenea, autorul excepției consideră că norma contestată limitează libertatea de circulație a persoanelor care domiciliază în stânga Nistrului și au în proprietate mijloace de transport cu numere de înmatriculare eliberate de unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului. Astfel, norma contestată nu le permite persoanelor care domiciliază în stânga Nistrului să-și stabilească domiciliul în alte localități din Republica Moldova.

12. Totodată, autorul sesizării afirmă că persoanele care nu au domiciliul în stânga Nistrului, însă care au în proprietate mijloace de transport înregistrate în localitățile respective nu pot să-și exercite pe deplin dreptul de proprietate, pentru că le este interzisă conducerea acestor mijloace de transport pe teritoriul Republicii Moldova.

13. În opinia autorului sesizării, prevederile contestate contravin articolelor 1 alin. (3), 16, 27, 54 și 127 din Constituție.

B. Aprecierea Curții

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul contravențional, ține de competența Curții Constituționale.

16. Curtea observă că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către avocatul unei părți în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

17. Curtea notează că obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă articolul 231¹ din Codul contravențional, care stabilește sancționarea conducerii vehiculelor cu numere de înmatriculare eliberate în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului sau municipiul Bender sau cu numere de înmatriculare neutre de persoane care au domiciliul într-o altă localitate decât localităţile din stânga Nistrului, municipiul Bender ori localităţile Gîsca, Chiţcani, Zahorna, Mereneşti şi Cremenciug din raionul Căuşeni.

18. Curtea observă că prevederile contestate au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate, dar din perspectiva altor critici de neconstituționalitate (a se vedea DCC nr. 143 din 15 decembrie 2020). De principiu, această situaţie nu reprezintă un impediment pentru un nou control de constituţionalitate al prevederilor contestate, odată ce sunt prezentate alte critici de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr. 85 din 25 iulie 2024, § 15).

19. Curtea notează că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză contravențională în care se examinează contestația formulată împotriva unui proces-verbal de sancționare pe baza articolului 231¹ din Codul contravențional. Astfel, Curtea admite că instanța de judecată va aplica prevederile contestate la soluționarea contestației.

20. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 58 din 6 iunie 2024, § 25).

21. Autorul excepției a susținut că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin. (3) (preeminența dreptului), 16 (egalitatea), 27 (dreptul la libera circulație), 54 (restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți) și 127 (proprietatea) din Constituție.

22. Cu referire la incidenţa articolului 1 alin. (3) din Constituţie, Curtea reţine că acesta comportă un caracter general şi nu poate reprezenta un reper separat (a se vedea DCC nr. 49 din 4 iunie 2024, § 18). Referitor la articolul 54 din Constituţie, Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa, că acesta nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabil, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie (a se vedea DCC nr. 37 din 25 aprilie 2024, § 20).

23. Cu privire la aplicabilitatea articolului 16 din Constituţie, Curtea menţionează că acesta este incident atunci când se demonstrează existenţa unui tratament diferenţiat, precum şi în cazul în care tratamentul diferenţiat contestat se referă la unul din drepturile fundamentale garantate de Constituţie (a se vedea DCC nr. 73 din 6 iulie 2023, § 20).

24. Cu referire la pretinsa încălcare a dreptului la libera circulaţie, Curtea reiterează jurisprudenţa sa, potrivit căreia articolul 27 din Constituţie garantează dreptul cetăţeanului la libera circulaţie în interiorul statului, precum şi dreptul de a-l părăsi; acest fapt implică dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a ieşi, de a emigra şi de a reveni în ţară. Astfel, în eventualitatea unei sancţionări în baza prevederilor contestate, persoanei nu-i este limitată exercitarea dreptului la libera circulaţie, i. e. poate circula liber în continuare prin utilizarea unei varietăţi de mijloace, inclusiv cele de transport (a se vedea DCC nr. 143 din 15 decembrie 2020, § 23 și jurisprudența citată acolo).

25. Curtea notează că autorul sesizării a susținut incidența articolului 127 din Constituție, însă şi-a formulat criticile prin raportare la dreptul de proprietate privată garantat de articolul 46 din Constituţie.

26. Curtea observă că autorul sesizării în criticile sale afirmă că soția sa este proprietarul mijlocului de transport din litigiu, dar pretinde o restrângere a dreptului de proprietate în calitate de posesor prin interzicerea conducerii mijlocului de transport înmatriculat în localitățile menționate de norma contestată.

27. Curtea notează că dreptul de proprietate, garantat de dispozițiile constituționale, nu este un drept absolut, poate suporta anumite limitări şi este susceptibil de ingerinţe ale statului în ceea ce priveşte exercitarea atributelor sale. Limitarea exerciţiului acestui drept poate fi impusă de necesitatea asigurării unui echilibru între interesele individuale şi interesul general, iar uneori are ca scop protecţia drepturilor şi a libertăţilor altor persoane.

28. Analiza coroborată a legislației naționale permite Curții să rețină că legislatorul a reglementat modul de folosire și exploatare a mijloacelor de transport pe teritoriul țării (a se vedea, în special, Legea nr. 131/2007 privind siguranța traficului rutier, Codul transporturilor rutiere etc.). Legea prevede că proprietarul „este obligat să înmatriculeze vehiculul ori să îl înregistreze, după caz, în modul stabilit, înainte de a-l pune în circulaţie", iar „pentru a circula pe drumuri publice, vehiculele [...] trebuie să fie înmatriculate ori înregistrate şi să poarte plăci cu număr de înmatriculare sau de înregistrare" (a se vedea articolul 53 aliniatele (1) și (2) din Legea nr. 131/2007 privind siguranța traficului rutier). Procedura de înregistrare a mijloacelor de transport auto în Registrul de stat al vehiculelor se reglementează prin Hotărârea Guvernui nr. 1047 din 8 noiembrie 1999.

29. Totodată, în scopul asigurării realizării obiectivului de reintegrare a ţării, precum şi al asigurării accesului în trafic rutier internaţional al populaţiei din stânga Nistrului şi municipiul Bender Parlamentul a adoptat Legea nr. 170 din 26 iulie 2018, care, prin derogare de la regulile menționate supra, a permis circulația pe drumurile publice din Republica Moldova a autovehiculelor care au plăci cu număr de înmatriculare neutru sau plăci cu număr de înmatriculare eliberate în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și municipiul Bender doar cu condiția că persoanele (cetățenii Republicii Moldova, cetățenii străini sau apatrizii) care conduc aceste automobile își au domiciliul în acele localități (a se vedea și articolul 53 alineatele 2¹ din Legea nr. 131/2007). În cazul în care interdicția menționată nu este respectată, conducătorul vehiculului este sancționat în baza dispoziției contestate (a se vedea articolul 231¹ din Codul contravențional).

30. Curtea notează că legislatorul a permis înstrăinarea mijloacelor de transport înmatriculate cu numere neutre către alte persoane care nu au domiciliul în stânga Nistrului sau localitățile menționate, precum și înmatricularea mijloacelor de transport de către persoanele care au domiciliul în stânga Nistrului sau localitățile menționate, pentru obţinerea plăcilor cu număr de înmatriculare cu inscripţiile respective şi simbolurile de stat, dar cu respectarea a două condiții: (i) să nu fie interzisă introducerea mijlocului de transport pe teritoriul Republicii Moldova; (ii) cumpărătorul sau persoana care înmatriculează mijlocul de transport să achite drepturile de import (a se vedea art. I punctul 10 din Legea nr. 170/2018).

31. Așadar, din analiza sistemică a prevederilor legale menționate, Curtea reține că norma contestată nu face incident dreptul de proprietate al conducătorului mijlocului de transport, garantat de articolele 46 și 127 din Constituție.

32. Pentru că nu s-a demonstrat incidența unui drept fundamental prevăzut de Constituție, Curtea notează că nici articolele 1 alin. (3), 16 și 54 din Constituție nu se fac incidente.

33. Prin urmare, pe baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 231¹ din Codul contravențional, ridicată de dl avocat stagiar Alexandru Stavinschi, în interesele dlui Ion Boboc, în dosarul nr. 5r-2321/2024, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte de ședință Liuba ȘOVA

Chișinău, 27 februarie 2025
DCC nr. 29
Dosarul nr. 177g/2024