Decizia nr. 4 din 21.01.2025

Decizia nr. 4 din 21 ianuarie 2025 de inadmisibilitate a sesizării nr. 184g/2024 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 2 alin. (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993 (condițiile de acordare a pensiei)


Subiectul sesizării: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, dl Igor Arnăut


Decizia:
1. d_4_2025_201g_2024.pdf


Sesizări:


DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 201g/2024
privind excepția de neconstituționalitate a
 articolului 2 alin. (2) din Legea asigurării cu pensii a
militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din 
trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului
General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993
(condițiile de acordare a pensiei)

CHIŞINĂU
21 ianuarie 2025

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 10 octombrie 2024,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 21 ianuarie 2025, în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 2 alin. (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993, ridicată de dl Igor Arnăut, reclamant în dosarul nr. 3-2968/2022, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituțională, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, de dna judecătoare Liudmila Holevițcaia de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

ÎN FAPT

A. Circumstanțele litigiului principal

3. La 2 decembrie 2022, dl Igor Arnăut a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Ministerului Apărării, prin care a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei din 27 ianuarie 2022 privind stabilirea pensiei și a răspunsului Casei Teritoriale referitor la cererea prealabilă, precum și adoptarea unui act administrativ individual favorabil.

4. La 24 iunie 2024, dl Igor Arnăut a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 2 alin. (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

5. Printr-o încheiere din 22 iulie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a sesizat Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

B. Legislația pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

„[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 7

Constituția, Lege Supremă

„Constituția Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi niciun alt act juridic care contravine prevederilor Constituției nu are putere juridică."

Articolul 16

Egalitatea

„[...]

(2) Toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităților publice, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială."

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecția muncii

„(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiții echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecția împotriva șomajului.

(2) Salariații au dreptul la protecția muncii. Măsurile de protecție privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele, precum şi alte situații specifice.

(3) Durata săptămânii de muncă este de cel mult 40 de ore.

(4) Dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecția acesteia

„(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanțele asupra statului, sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

[...]."

Articolul 47

Dreptul la asistență şi protecție socială

„(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetățenii au dreptul la asigurare în caz de: șomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrânețe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistență, în urma unor împrejurări independente de voința lor."

Articolul 54

Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertățile fundamentale ale omului şi cetățeanului.

(2) Exercițiul drepturilor şi libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional şi sunt necesare în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților şi demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor confidențiale sau garantării autorității şi imparțialității justiției.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o şi nu poate atinge existența dreptului sau a libertății."

7. Prevederile relevante ale Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993 sunt următoarele:

Articolul 2

Condiţiile de asigurare cu pensii

„(1) Militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri care au dreptul la pensie li se stabilește pensie după eliberare din serviciu.

(2) Persoanelor din corpul de ofițeri şi din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne şi care au dreptul la pensie în conformitate cu art. 13 lit. a) din prezenta lege li se acordă, de la data emiterii ordinului privind prelungirea termenului de aflare în serviciu, pensie în mărime de 50 procente din suma pensiei cuvenite.

[...]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

8. Autorul excepției susține că, potrivit articolului 2 alin. (2) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, persoanelor din corpul de ofițeri şi din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă termenul de aflare în serviciul militar prin contract sau în serviciul organelor afacerilor interne li se stabilește o pensie în mărime de 50 % din suma pensiei cuvenite. Autorul excepției afirmă că această prevedere contravine articolelor 1, 7, 16, 43, 46, 47 și 54 din Constituție și este discriminatorie față pe persoanele din corpul de ofițeri cărora li s-a prelungit termenul de aflare în serviciu peste limita de vârstă în raport cu alți subiecți care, după încetarea raporturilor de serviciu, beneficiază de pensie în mărime de 100 %.

B. Aprecierea Curții

9. Examinând admisibilitatea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

10. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, ține de competența Curții Constituționale.

11. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces și este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

12. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză civilă care are ca obiect examinarea unei cereri de chemare în judecată pentru anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale privind stabilirea pensiei și adoptarea unui act administrativ individual favorabil (a se vedea §§ 3-5 supra). Astfel, Curtea admite că instanța de judecată ar putea aplica prevederile criticate în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

13. Excepția are drept obiect articolul 2 alin. (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri. Acest articol nu a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare.

14. Autorul excepției afirmă că prevederea criticată este contrară articolelor 1 (preeminența dreptului), 7 (Constituția, Lege Supremă), 16 (egalitatea), 43 (dreptul la muncă şi la protecția muncii), 46 (dreptul la proprietate privată şi protecția acesteia), 47 (dreptul la asistență şi protecție socială) și 54 (restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți) din Constituție.

15. Curtea notează că articolele 1 alin. (3) și 7 din Constituție au un caracter general, constituie imperative care stau la baza oricăror reglementări, nu pot reprezenta repere individuale şi separate şi pot fi invocate, de regulă, dacă se constată aplicabilitatea lor împreună cu alte dispoziții din Constituție (a se vedea DCC nr. 10 din 5 martie 2024, § 16; DCC nr. 17 din 21 martie 2024, § 23; DCC nr. 26 din 2 aprilie 2024, § 23).

16. Cu privire la incidența articolelor 16 și 54 din Constituție, Curtea reține că acestea nu au o aplicare de sine stătătoare. Astfel, pentru a putea fi invocate aceste articole, autorul sesizării trebuie să argumenteze incidența unui drept fundamental (a se vedea HCC nr. 4 din 30 ianuarie 2024, § 28; DCC nr. 23 din 28 martie 2024, § 17).

17. Cu privire la articolele 43, 46 și 47 din Constituție, Curtea reține că autorul excepției nu a motivat în ce măsură prevederile contestate afectează normele constituționale menționate. Potrivit articolelor 24 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituțională şi 39 din Codul jurisdicției constituționale, sesizările trebuie să fie motivate. În situații similare, Curtea a notat că simpla trimitere la un text din Constituție, fără explicarea pretinsei neconformități cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unor asemenea sesizări, Curtea i-ar înlocui pe autorii acestora la formularea unor critici de neconstituționalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea HCC nr. 5 din 5 martie 2024, § 53).

18. Curtea reține că autorul excepției, în realitate, își exprimă dezacordul cu modul în care Casa Teritorială de Asigurări Sociale i-a calculat și i-a stabilit pensia pentru vechime în serviciu. Curtea reiterează că aspectele care vizează aplicarea dispozițiilor contestate țin de competența instanțelor de drept comun (a se vedea DCC nr. 50 din 4 iunie 2024, § 45).

19. Pe baza celor menționate anterior, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 2 alin. (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993, ridicată de dl Igor Arnăut, reclamant în dosarul nr. 3-2968/2022, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte                                                           Domnica MANOLE

Chișinău, 21 ianuarie 2025
DCC nr. 4
Dosarul nr. 201g/2024

Informații sesizări.:
+373 22 25-37-20
Relații cu presa.:
+373 69349444
Total vizitatori:   //   Vizitatori ieri:   //   azi:   //   Online:
Acces rapid