DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 167g/2024 privind excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului 134¹ alin. (6) din Codul penal
(noțiunea de analog al substanţelor stupefiante sau psihotrope [2])

CHIŞINĂU
5 decembrie 2024

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Liuba ȘOVA, președinte de ședință,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 29 iulie 2024,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 5 decembrie 2024, în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA
1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului 134¹ alin. (6) din Codul penal, ridicată din oficiu de dl judecător Ghenadie Eremciuc, în dosarul nr. 1-8/2020, pendinte la Judecătoria Bălți, sediul central.

2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de judecătorul de caz, care a ridicat excepția de neconstituționalitate pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

ÎN FAPT

A. Circumstanțele litigiului principal
3. Circumstanțele litigiului principal, așa cum au fost formulate de autorul excepţiei, pot fi rezumate după cum urmează.

4. Pe rolul Judecătoriei Bălți, sediul central, se află cauza penală a dlui Marius Revenco, care este acuzat de comiterea infracțiunilor prevăzute de articolele 217 alin. (4) lit. b) (circulaţia ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora fără scop de înstrăinare) și 217¹ alin. (4) lit. d) (circulaţia ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare) din Codul penal.

5. În cadrul examinării cauzei, dl Ghenadie Eremciuc, judecător la Judecătoria Bălți, sediul central, a ridicat din oficiu excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului 134¹ alin. (6) din Codul penal.

6. Printr-o încheiere din 19 iulie 2024, judecătorul cazului a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

B. Legislația pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

„(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

„Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică."

Articolul 8

Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale

„(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

[...]."

Articolul 16

Egalitatea

„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiție

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

„Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 26

Dreptul la apărare

„(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege"

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

[...]."

Articolul 114

Înfăptuirea justiţiei

„Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti."

Articolul 115

Instanţele judecătoreşti

„(1) Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin curţile de apel şi prin judecătorii.

(2) Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona, potrivit legii, judecătorii specializate.

(3) Înfiinţarea de instanţe extraordinare este interzisă.

(4) Organizarea instanţelor judecătoreşti, competenţa acestora şi procedura de judecată sunt stabilite prin lege organică."

8. Prevederile relevante ale Convenției unice asupra stupefiantelor din 30 martie 1961 şi ale Protocolului de modificare a acestei convenţii din 25 martie 1972, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr. 252 din 3 noiembrie 1994 , sunt următoarele:

Articolul 2

Substanţele supuse controlului

 

„[...]

8. Părţile vor face tot ce le stă în putinţă în scopul de a lua măsuri de supraveghere, pe cât posibil, cu privire la substanţele care nu sunt indicate prin prezenta convenţie, dar care pot fi utilizate în vederea fabricării ilicite a stupefiantelor."

[...]."

9. Prevederile relevante ale Convenției privind substanțele psihotrope din 21 februarie 1971, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr. 252 din 3 noiembrie 1994, sunt următoarele:

Articolul 2

Sfera de aplicare a controlului substanţelor

„[...]

9. Părţile vor face tot ce le stă în putinţă pentru a supune unor măsuri de supraveghere cât mai eficiente substanţele care nu sunt prevăzute în prezenta Convenţie, dar care pot fi utilizate pentru fabricarea ilicită a substanţelor psihotrope."

10. Prevederile relevante ale Convenției contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope din 20 decembrie 1988, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr. 252 din 3 noiembrie 1994, sunt următoarele:

Articolul 3

Infracţiuni şi sancţiuni

„[...]

11. Nici una dintre dispoziţiile prezentului articol nu lezează principiul conform căruia definirea infracţiunilor vizate şi mijloacelor juridice de apărare respective decurg în exclusivitate din dreptul intern al fiecărei părţi şi conform căruia infracţiunile menţionate sunt urmărite şi pedepsite conform acestui drept."

11. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 134¹

Droguri, precursori, etnobotanice şi analogii acestora

„[...]

(6) Prin analog al substanţei stupefiante sau psihotrope se înţelege orice substanţă sau asociere de substanţe de origine naturală ori sintetică, în orice stare fizică, sau orice produs, plantă, ciupercă, ori părţi ale acestora, care are capacitatea de a produce efecte psihoactive şi care, indiferent de conţinutul său, denumirea sa, modul său de administrare, de prezentare sau de publicitatea care i se face, este ori poate fi folosită în locul unei substanţe sau al unui preparat stupefiant, psihotrop ori cu efect psihotrop sau în locul unei plante ori substanţe aflate sub control naţional şi/sau internaţional. 

[...]."

(în redactarea Legii nr.193 din 28 iulie 2016, în vigoare din 23 septembrie 2016)

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

12. Autorul sesizării afirmă că norma contestată contravine Convențiilor ONU din domeniul reglementării și combaterii circulației substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor, ratificate de Republica Moldova, i.e. Convenția unică asupra stupefiantelor din 30 martie 1961, Convenția privind substanțele psihotrope din 21 februarie 1971 și Convenția contra traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope din 20 decembrie 1988.

13. În acest sens, autorul sesizării notează că, deși noțiunea de analog este prevăzută în legislația națională, o noțiune similară, precum și criteriile de calificare a substanțelor ca analog al unei substanțe stupefiante sau psihotrope nu sunt reglementate în Convențiile menționate, fapt care conduce la o practică neuniformă de interpretare și de aplicare a acestei noțiuni.

14. În opinia autorului sesizării, norma contestată contravine articolelor 4, 7, 8, 16, 20, 21, 26, 54, 114 și 115 din Constituție.

B. Aprecierea Curții 

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal, ține de competența Curții Constituționale.

17. Curtea observă că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată din oficiu de judecătorul care examinează cauza. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

18. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile articolului 134¹ alin. (6) din Codul penal, normă în care este reglementată definiţia noţiunii de analog al substanţei stupefiante şi psihotrope. Curtea constată că norma contestată a făcut anterior obiect al controlului constituționalității (a se vedea DCC nr. 43 din 14 mai 2018), dar prin prisma unor critici care vizau imprevizibilitatea acesteia. De principiu, o asemenea situaţie nu constituie un impediment pentru a solicita controlul de constituţionalitate al normei contestate din perspectiva altor critici de neconstituționalitate (a se vedea DCC nr. 163 din 30 noiembrie 2023, § 20).

19. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză penală privind circulaţia ilegală a drogurilor, a etnobotanicelor sau a analogilor acestora. Cauza se află pe rolul Judecătoriei Bălți. Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

20. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 76 din 27 iunie 2024, § 16).

21. Deşi autorul sesizării invocă articolele 7, 8, 16, 20, 21, 26, 54, 114 și 115 din Constituție, Curtea observă că, în argumentele sale, autorul excepţiei a prezentat critici de neconstituţionalitate a prevederilor contestate doar prin raportare la articolul 4 alin. (2) din Constituție, care prevede că dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.

22. Referitor la incidenţa articolului 4 din Constituţie, în jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că acesta comportă un caracter general şi nu poate constitui un reper individual şi separat pentru controlul constituţionalităţii (a se vedea DCC nr. 179 din 15 decembrie 2022, § 19; DCC nr. 3 din 19 ianuarie 2023, § 17). Acesta poate fi incident dacă este constatată aplicabilitatea unui drept din Constituţie (a se vedea DCC nr. 76 din 2 iulie 2020, § 22).

23. Curtea reiterează că simpla enumerare a unor articole din Constituţie nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate. În situaţii similare, Curtea a notat că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională s-ar substitui autorilor lor în invocarea argumentelor de neconstituţionalitate şi ar efectua un control din oficiu (a se vedea DCC nr. 195 din 21 decembrie 2023, § 26; DCC nr. 26 din 2 aprilie 2024, § 25).

24. Curtea observă că din analiza sistemică a prevederilor Convenției unice asupra stupefiantelor din 30 martie 1961, Convenției privind substanțele psihotrope din 21 februarie 1971 și Convenției contra traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope din 20 decembrie 1988 rezultă că scopul acestora este de a limita utilizarea stupefiantelor și substanțelor psihotrope doar în scopuri medicale şi ştiinţifice, precum şi de a combate la nivel internațional diversele aspecte ale traficului ilicit de substanțe stupefiante, psihotrope și de precursori. În realizarea acestor scopuri, statele, în corespundere cu dispozițiile acestor Convenții, au obligația pozitivă de a întreprinde toate măsurile legislative necesare, sub rezerva principiilor constituționale și conceptelor legale naționale. Cu alte cuvinte, aceste Convenții impun un standard minim privind măsurile de combatere a consumului și traficului ilicit de substanțe stupefiante și psihotrope incluse în tabelele convențiilor la nivel internațional și național, dar nu exclud reglementările naționale care au ca obiect substanțele noi sau similare (a se vedea articolul 2 § 8 din Convenția unică asupra stupefiantelor, articolul 2 § 9 din Convenția privind substanțele psihotrope, articolul 3 § 11 din Convenția contra traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope).

25. De asemenea, Curtea observă că, prin criticile sale, autorul sesizării se referă la o problemă de interpretare şi de aplicare a legii. În acest sens, Curtea reiterează că aspectele legate de interpretarea şi de aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale. Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr. 158 din 14 noiembrie 2023, § 20; DCC nr. 38 din 25 aprilie 2024, § 25).

26. Pentru că nu s-a argumentat incidența unui drept fundamental, Curtea notează că nici articolul 4 din Constituție nu este incident.

27. Prin urmare, sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului 134¹ alin. (6) din Codul penal, ridicată dl Ghenadie Eremciuc, judecător la Judecătoria Bălți, sediul central, în dosarul nr. 1-8/2020.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte de ședință Liuba ȘOVA

 

 

Chișinău, 5 decembrie 2024
DCC nr. 156
Dosarul nr. 167g/2024