DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizărilor nr. 27g/2024 și nr. 28g/2024
privind excepția de neconstituționalitate a articolului 297 alin. (4) din
Codul de procedură penală
(declinarea competenței de către judecătorul de instrucție [4])

CHIŞINĂU
5 septembrie 2024

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dlui Nicolae ROȘCA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dnei Ana Florean, asistent judiciar,
Având în vedere sesizările înregistrate la 9 februarie 2024,
Examinând admisibilitatea sesizărilor menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 5 septembrie 2024, în camera de consiliu,
Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate a articolului 297 alin. (4) din Codul de procedură penală, ridicate de dl avocat Denis Ipatii, în interesele dlui Andrei Cujba, în dosarele nr. 10-25/2023 și nr. 10-26/2023, pendinte la Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni.

2. Sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate au fost trimise la Curtea Constituțională, pe baza articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție, de dna judecător Natalia Doroftei de la Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni.

3. Având în vedere identitatea lor de obiect, Curtea a decis conexarea sesizărilor într-un singur dosar, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicției constituționale, dosar căruia i-a atribuit numărul 27g/2024.

ÎN FAPT

A. Circumstanțele litigiilor principale

4. Circumstanţele cauzelor nr. 10-25/2023 și nr. 10-26/2023, aşa cum au fost prezentate de autorul excepţiilor, pot fi rezumate după cum urmează.

5. În privinţa dlui Andrei Cujba a fost pornită o cauză penală pentru comiterea infracţiunii de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de alte substanţe.

6. La 7 iulie 2023, dl avocat Denis Ipatii a înaintat, în interesele dlui Andrei Cujba, două plângeri la judecătorul de instrucţie împotriva unor ordonanţe ale procurorului.

7. La 17 iulie 2023, cauza penală a fost trimisă în judecată.

8. La 1 februarie 2024, în cadrul procesului din faţa judecătorului de instrucţie, procurorul a solicitat ca plângerile dlui Andrei Cujba depuse conform articolului 313 din Codul de procedură penală să fie examinate de către instanţa care judecă cauza penală în fond, în conformitate cu articolul 297 alin. (4) din Codul de procedură penală.

9. În acest context, la 2 februarie 2024, dl avocat Denis Ipatii a ridicat, în interesele dlui Andrei Cujba, excepţiile de neconstituţionalitate a articolului 297 alin. (4) din Codul de procedură penală.

10. Printr-o încheiere din 5 februarie 2024, judecătorul de instrucție a admis ridicarea excepţiilor de neconstituţionalitate şi a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituţională, în vederea examinării acesteia. La aceeași dată, judecătorul de instrucţie a emis o altă încheiere prin care şi-a declinat competenţa cu privire la examinarea plângerilor din 7 iulie 2023, în favoarea instanţei competente să judece cauza penală.

B. Legislația pertinentă

11. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 4
Drepturile și libertățile omului

„(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 7
Constituția, Lege Supremă

„Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică."

Articolul 8
Respectarea dreptului internațional și
a tratatelor internaționale

„(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinînd dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia."

Articolul 20
Accesul liber la justiție

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție."

Articolul 21
Prezumția nevinovăției

„Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 26
Dreptul la apărare

„(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

[...]."

Articolul 54
Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrîngerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrîngerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

12. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 297
Trimiterea cauzei în judecată

„[...]

(4) Toate cererile, plângerile şi demersurile înaintate după trimiterea cauzei în judecată se soluţionează de către instanţa care judecă cauza.

[...]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepțiilor

13. Autorul excepțiilor afirmă că, deși soluționarea plângerilor împotriva acţiunilor şi actelor ilegale ale organului de urmărire penală sunt de competența exclusivă a judecătorului de instrucție, norma contestată îl obligă să-şi decline această competenţă în favoarea instanţei care judecă cauza penală în fond.

14. Din acest motiv, autorul excepțiilor pretinde că norma contestată încalcă dreptul persoanei de a avea o instanță competentă și contravine articolelor 4, 7, 8, 20, 21, 26 și 54 din Constituție.

B. Aprecierea Curții

15. Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepțiile de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ține de competența Curții Constituționale.

17. Curtea observă că excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

18. Obiectul excepțiilor de neconstituționalitate îl constituie articolul 297 alin. (4) din Codul de procedură penală. Norma contestată a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate, fiind pronunțate în acest sens, Deciziile de inadmisibilitate nr. 91 din 19 septembrie 2019, nr. 139 din 29 septembrie 2022 și nr. 129 din 10 octombrie 2023. Totuşi, această situaţie nu poate să constituie un impediment pentru a solicita controlul de constituţionalitate a aceloraşi prevederi din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate. În asemenea cazuri, Curtea trebuie să verifice dacă sesizările conţin argumente noi sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea (a se vedea DCC nr. 105 din 19 iulie 2022, § 19).

19. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în două proceduri penale aflate în examinare la judecătorul de instrucţie, în care procurorul a solicitat ca plângerile autorului, depuse în conformitate cu articolul 313 din Codul de procedură penală, să-i fie transmise instanţei de fond care judecă cauza penală. Printr-o încheiere, judecătorul de instrucție și-a declinat competența legală de a soluționa plângerile în favoarea instanței care judecă fondul cauzei. Prin urmare, Curtea constată că prevederile contestate au fost aplicate la soluţionarea cauzelor în care au fost ridicate excepţiile de neconstituţionalitate.

20. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa a cel puţin unui drept garantat de Constituţie (a se vedea DCC nr. 78 din 3 iunie 2021, § 17).

21. Autorul excepțiilor a susținut incidența articolelor 4 (drepturile și libertățile omului), 7 (Constituția, Lege Supremă), 8 (respectarea dreptului internațional și a tratatelor internaționale), 20 (accesul liber la justiție), 21 (prezumția nevinovăției), 26 (dreptul la apărare) și 54 (restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți) din Constituție.

22. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că articolele 4, 7 și 8 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unei ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie. Cu privire la articolul 54 din Constituţie, Curtea reiterează că acesta îi impune un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Pentru a putea fi aplicat, de asemenea, trebuie să se constate incidenţa unui drept fundamental (DCC nr. 161 din 2 noiembrie 2021, § 22; HCC nr. 8 din 5 aprilie 2022, § 26).

23. Deși autorul excepțiilor a invocat incidența articolului 21 din Constituție, Curtea observă că acesta nu a motivat în ce măsură soluționarea plângerilor de către instanța care judecă fondul cauzei afectează prezumția nevinovăției. Persoana acuzată beneficiază de prezumţia de nevinovăţie atât timp cât vinovăţia sa nu este stabilită „dincolo de orice îndoială rezonabilă" (a se vedea DCC nr. 50 din 19 aprilie 2022, § 29).

24. Cu referire la incidența articolelor 20 și 26 din Constituție, autorul susține că norma contestată care obligă judecătorul de instrucție să-şi decline competenţa exclusivă de a soluționa plângerile adresate în faza de urmărire penală în favoarea instanţei care judecă cauza penală în fond îi încalcă dreptul de acces la un tribunal și dreptul la apărare.

25. Curtea subliniază că articolul 20 din Constituţie garantează dreptul la o instanţă de judecată stabilită de lege pentru contestarea actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei. Acest drept impune ca instanţa de judecată sesizată să poată soluţiona, pe baza normelor de drept şi a unei proceduri judiciare, orice chestiune care ţine de competenţa sa.

26. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că articolul 6 § 1 din Convenţie garantează dreptul la o audiere publică de către un tribunal independent şi imparţial instituit prin lege. Potrivit jurisprudenței Curții, un „tribunal" se caracterizează, în sensul substanțial al termenului, prin funcția sa judiciară, și anume prin stabilirea chestiunilor care intră în sfera sa de competență pe baza normelor de drept și potrivit procedurilor stabilite. De asemenea, tribunalul trebuie să îndeplinească o serie de exigențe suplimentare - independența, în special față de puterea executivă; imparțialitatea; durata mandatului membrilor săi; garanțiile oferite de procedura sa - dintre care mai multe apar în textul articolului 6 § 1 în sine (Steininger v. Austria, 17 aprilie 2012, § 45).

27. Introducerea sintagmei „instituită de lege" în articolul 6 § 1 „are drept scop să prevină ca organizarea sistemului judiciar [...] să nu fie lăsată la discreţia puterii executive şi să asigure că acest domeniu este reglementat printr-o lege adoptată de Parlament" (Coëme şi alţii v. Belgia, 22 iunie 2000, § 98; Bahaettin Uzan v. Turcia, 24 noiembrie 2020, § 48; Guðmundur Andri Ástráðsson v. Islanda [MC], 1 decembrie 2020, § 214). În ţările care au un sistem de drept codificat, organizarea sistemului judiciar nu poate fi lăsată la discreţia autorităţilor judiciare, fapt care nu exclude posibilitatea de a li se recunoaşte o anumită putere de interpretare a legislaţiei naţionale în materie (Gorguiladzé v. Georgia, 20 octombrie 2009, § 69).

28. În acest context, Curtea subliniază că articolele 72 alin. (3) lit. e) și 115 alin. (4) din Constituție îi oferă Parlamentului o marjă discreționară la stabilirea competenței instanțelor judecătorești și a procedurii de judecată, cu condiția ca aceasta să fie instituită prin lege, iar actul de justiție să respecte garanțiile constituționale.

29. Curtea constată că, în prezenta cauză, din perspectiva dreptului la o instanță stabilită de lege nu există o problemă de constituționalitate. Faptul că toate cererile, plângerile şi demersurile înaintate după trimiterea cauzei în judecată se soluţionează de către instanţa care judecă cauza în fond nu limitează accesul la un tribunal sau dreptul la apărare.

30. Curtea subliniază că instanța care judecă fondul cauzei oferă aceleași garanții care le oferă judecătorul de instrucție atunci când examinează plângerile în discuție. În ordinea juridică din Republica Moldova operează prezumţia cunoaşterii de către judecător a tuturor materiilor juridice care pot face obiectul judecăţii instanţelor de drept comun (a se vedea, mutandis mutatis, DCC nr. 172 din 13 decembrie 2022, § 25). Dispozițiile contestate nu împiedică părțile să formuleze cererile, plângerile şi demersurile în discuție în fața judecătorului care examinează fondul acuzației (a se vedea DCC nr. 91 din 19 septembrie 2019, § 20).

31. Mai mult, Curtea subliniază că în lipsa unei astfel de reglementări, rezultatul examinării plângerilor de către judecătorul de instrucție și sentința instanței care judecă cauza penală în fond s-ar putea să nu să se concilieze. Potrivit normei contestate, persoana acuzată are certitudinea că cauza sa penală și cererile sau plângerile aferente vor fi examinate de aceeași instanță de judecată sub toate aspectele, în mod complet și obiectiv. Mai mult, norma în discuție asigură examinarea cu celeritate a cauzei penale și constituie o garanție că termenul rezonabil va fi respectat.

32. Aşadar, Curtea conchide că norma contestată nu prezintă o ingerinţă în articolele 20 şi 26 din Constituţie. Din acest motiv, Curtea reţine că nici articolele 4, 7, 8 şi 54 din Constituţie nu sunt incidente.

33. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate în discuţie este una repetată şi, de vreme ce nu au intervenit elemente noi care să provoace reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele menţionate în Deciziile nr. 91 din 19 septembrie 2019, nr. 139 din 29 septembrie 2022 și nr. 129 din 10 octombrie 2023 rămân valabile şi în prezenta cauză.

34. Având în vedere cele menționate, Curtea reține că sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate în discuție nu întrunesc condițiile de admisibilitate și nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibile sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate a articolului 297 alin. (4) din Codul de procedură penală, ridicate de dl avocat Denis Ipatii, în interesele dlui Andrei Cujba, în dosarele nr. 10-25/2023 și nr. 10-26/2023, pendinte la Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte                                                                                  Domnica MANOLE

Chișinău, 5 septembrie 2024
DCC nr. 105
Dosarul nr. 27g/2024