DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 100a/2024
pentru controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr. 231 din 28 iulie 2022 privind recensământul populației și al locuințelor și din Hotărârea Guvernului nr. 69 din 31 ianuarie 2024 privind data de referință a recensământului populaţiei şi locuinţelor în anul 2024, a perioadei de colectare  a datelor de recensământ şi modificarea anexei nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 951/2022 cu privire la organizarea şi efectuarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din Republica Moldova în anul 2024
(informațiile colectate în cadrul recensământului)

CHIŞINĂU
25 iulie 2024

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Liuba ȘOVA, președinte de ședință,
dnei Viorica PUICA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dnei Iulia Vartic, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 29 aprilie 2024,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 25 iulie 2024, în camera de consiliu, 

Pronunță următoarea decizie: 

ÎN FAPT 

1.   La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituțională la 29 aprilie 2024 de dl Constantin Starîș și dna Diana Caraman, deputați în Parlamentul Republicii Moldova.

2.   Autorii sesizării i-au solicitat Curții să verifice constituționalitatea textului „din surse private de date” din articolele 11 alin. (3) și 13 alineatele (1) - (4) din Legea nr. 231 din 28 iulie 2022 privind recensământul populației și al locuințelor și a textului „și/sau date private” din punctul 3), subpunctul 2 din Hotărârea Guvernului nr. 69 din 31 ianuarie 2024 privind data de referință a recensământului populaţiei şi locuinţelor în anul 2024, a perioadei de colectare  a datelor de recensământ şi modificarea anexei nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 951/2022 cu privire la organizarea şi efectuarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din Republica Moldova în anul 2024. 

A.  Legislația pertinentă 

3.   Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile şi îndatoririle

„(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaște drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 28

Viața intimă, familială și privată

„Statul respectă și ocrotește viața intimă, familială și privată.

Articolul 54

Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului.

(2) Exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existența dreptului sau a libertăţii.”

4.   Prevederile relevante ale Legii nr. 231 din 28 iulie 2022 privind recensământul populației și al locuitelor sunt următoarele:

Articolul 11

Informațiile colectate în cadrul recensământului 

„[…]

(3) În vederea colectării datelor şi a obţinerii rezultatelor finale ale recensământului, BNS creează, completează şi prelucrează o bază de date cu înregistrări individuale, care se vor obține prin:

a) colectarea directă de la populaţie, prin autorecenzare sau prin interviuri faţă în faţă;

b) colectarea indirectă din surse de date administrative şi din surse private de date, inclusiv prin completarea răspunsurilor la unele (sau toate) întrebări din chestionarele în formă electronică de către BNS cu informaţiile identificate în bazele de date ale persoanelor juridice de drept public şi privat. Datele respective sunt prelucrate exclusiv în cadrul sistemului informaţional de recensământ, fără posibilitatea de a le extrage şi de a le utiliza în afara scopului producerii statisticii oficiale.

[…]”

Articolul 13

Accesul la datele administrative şi datele private

„(1) BNS este în drept să acceseze, să extragă şi să prelucreze, în scopul efectuării recensământului, datele cu caracter personal transmise de posesorii şi deţinătorii de date administrative şi de date private (din registrele şi sistemele informaţionale gestionate de aceştia) despre caracteristicile prevăzute la art.11 alin.(1), în condiţiile alin.(5) din prezentul articol, inclusiv prin platforma de interoperabilitate (MConnect) sau prin servicii de reţea.

(2) BNS este în drept să combine şi să integreze, în scopul producerii statisticilor oficiale de recensământ, datele cu caracter personal, colectate direct de la respondenţi, şi cele colectate indirect – din surse de date administrative şi surse private de date, prin utilizarea numărului de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP) şi a altor caracteristici care permit identificarea directă sau indirectă a unităţilor de recenzare.

(3) Datele administrative şi datele private accesate, extrase şi prelucrate de către BNS pot înlocui parţial sau integral colectarea directă a informaţiilor pentru unităţile de recenzare.

(4) Posesorii şi/sau deţinătorii de date administrative şi de date private sunt obligaţi să transmită BNS, cu titlu gratuit, datele individuale, inclusiv datele cu caracter personal, din registrele, sistemele informaţionale, sistemele de evidenţă a datelor cu caracter personal pe care le gestionează în calitate de posesor sau deţinător, precum:

a) sistemul informaţional automatizat „Registrul de stat al populaţiei”;

b) Registrul bunurilor imobile;

c) Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră;

d) Sistemul informaţional de management în educaţie;

e) Registrul de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale;

f) sistemele informaţionale ale Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină;

g) Registrul funcţionarilor electorali;

h) resursele informaţionale private ale prestatorilor de servicii şi ale furnizorilor de servicii comunale şi necomunale (apă şi canalizare, telefonie fixă şi mobilă, gaze naturale, energie electrică, energie termică etc.);

i) alte registre, sisteme informaționale, sisteme de evidenţă a datelor cu caracter personal, relevante recensământului – conform listei aprobate de către Guvern, la propunerea BNS.

[…]”

5.   Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr. 69 din 31 ianuarie 2024 privind data de referință a recensământului populaţiei şi locuinţelor în anul 2024, a perioadei de colectare  a datelor de recensământ şi modificarea anexei nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 951/2022 cu privire la organizarea şi efectuarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din Republica Moldova în anul 2024.

„[…]

3. Se stabilește că datele de recensământ despre persoanele care fac obiectul recensământului vor fi colectate:

1) în mod direct – prin recenzarea (intervievarea) persoanelor;

2) în mod indirect – din sursele datelor administrative şi/sau private.

[…]”

ÎN DREPT

A.   Argumentele autorilor sesizării

6.   Autorii sesizării menționează că, pe baza normelor contestate, legislatorul permite colectarea în scopul efectuării recensământului din „surse private de date” și „date private”, însă fără să le definească în mod precis. Așadar, autorii susțin că aceste texte sunt neclare și nu pot constitui o bază legală pentru ingerința în dreptul la viața privată.

7.   Totodată, autorii afirmă că procesul de efectuare a recensământului  nu respectă principiul consimțământului prealabil și, astfel, reprezintă o ingerință în dreptul la viața privată al persoanelor recenzate.

8.   În fine, autorii susțin că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1, 4, 7, 23, 28 și 54 din Constituție.

B.  Aprecierea Curții

9.     Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea reține următoarele.

10.    Curtea notează că, potrivit articolelor 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale, deputații în Parlament posedă prerogativa sesizării Curții Constituționale.

11.    În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor Parlamentului și a hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind recensământul populației și al locuințelor și a Hotărârii Guvernului nr. 69 din 31 ianuarie 2024, ține de competența Curții Constituționale.

12.    Prevederile contestate nu au constituit obiectul altor sesizări la Curtea Constituțională.

13.    Autorii sesizării susțin că dispozițiile contestate sunt contrare articolelor 1 (statul Republica Moldova), 4 (drepturile și libertățile omului), 7 (Constituția, Lege Supremă), 23 (dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle), 28 (viața intimă, familială și privată) și 54 (restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți) din Constituție.

14.    Curtea reține că articolele 1, 4 și 7 din Constituție comportă un caracter general şi nu pot constitui repere separate, ci trebuie coroborate cu alte prevederi din Constituție, care trebuie să fie aplicabile (a se vedea DCC nr. 190 din 21 decembrie 2023, § 25; DCC nr. 26 din 2 aprilie 2024, § 23).

15.    De asemenea, articolele 23 și 54 din Constituție nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorii sesizării trebuie să demonstreze, în mod argumentat,  existența unor ingerințe în drepturile fundamentale garantate de Constituție (a se vedea DCC nr. 195 din 21 decembrie 2023, § 25).

16.    Cu referire la articolul 28 din Constituție, autorii au susținut că textele „surse de date private” și „și/sau date private” sunt neclare și nu satisfac standardul „prevăzut de lege” ca să justifice o ingerință în dreptul la viața privată.

17.    În acest sens, Curtea observă că articolul 3 din Legea nr. 93 din 26 mai 2017 cu privire la statistica oficială definește sursele de date private ca resursele informaționale de drept privat (registrele, sistemele informaționale, sistemele de evidență a datelor individuale, inclusiv sistemele de evidență a datelor cu caracter personal etc.) relevante pentru producerea de statistici oficiale. Mai mult, Curtea notează că articolul 4 din Legea contestată stabilește că termenii şi expresiile utilizate au înțelesul noțiunilor definite la articolul 3 din Legea cu privire la statistica oficială și reglementează suplimentar alte noțiuni.

18.    Așadar, nu există niciun dubiu că prin utilizarea textelor contestate legislatorul a avut în vedere resursele informaționale de drept privat relevante pentru producerea de statistici oficiale.

19.    De asemenea, potrivit Metodologiei de recenzare și de prelucrare a datelor Recensământului populației și locuințelor în 2024 din Republica Moldova[1], aprobată prin Ordinul Biroului Național de Statistică nr. 29 din 29 martie 2024, sursele private relevante pentru acest recensământ includ, între altele, consumul de date privind energia electrică și alte servicii comunale și necomunale (a se vedea pct. 6.2 subpct. 3 din Metodologie).

20.    În acest context, Curtea reiterează că o dispoziție legală nu poate fi ruptă din sistemul normativ din care face parte şi nu poate opera în mod izolat. Dimpotrivă, ea trebuie citită în coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente, ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent (a se vedea DCC nr. 7 din 26 ianuarie 2023, § 24).

21.    Totodată, cu referire la obligația de a participa la recensământ, în cauza Anderberg v. Suedia, 29 iunie 1992, Comisia Europeană a menționat  că recensămintele constituie o chestiune obișnuită și frecventă în statele membre ale Consiliului Europei. Obiectul unor asemenea recensăminte constă, de regulă, în stabilirea exactă a informației statistice despre populație și condițiile de locuință, fapt care urmărește să asigure bunăstarea societății și protecția sănătății.

22.    Astfel, Curtea menționează că prevederile contestate nu ridică o problemă de ordin constituțional, din perspectiva criticilor formulate de autorii sesizării.

23.    Prin urmare, pe baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. a), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea depusă de dl Constantin Starîș și dna Diana Caraman, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, pentru controlul constituționalității textului „din surse private de date” din articolele 11 alin. (3) și 13 alineatele (1) - (4) din Legea nr. 231 din 28 iulie 2022 privind recensământul populației și al locuințelor și a textului „și/sau date private” din punctul 3), subpunctul 2 din Hotărârea Guvernului nr. 69 din 31 ianuarie 2024 privind data de referință a recensământului populaţiei şi locuinţelor în anul 2024, a perioadei de colectare  a datelor de recensământ şi modificarea anexei nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 951/2022 cu privire la organizarea şi efectuarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din Republica Moldova în anul 2024.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte de ședință                                                       Liuba ȘOVA

Chișinău, 25 iulie 2024
DCC nr. 89
Dosarul nr. 100a/2024 

[1]https://statistica.gov.md/files/files/Recensamint/Recesamint_2024/Chestionare/Acte_normative/Metodologia_RPL_de_recenzare_prelucrare.pdf