DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 76g/2024
privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 2 alin. (3) lit. c) și 12 din Codul administrativ
(actul administrativ normativ)

CHIŞINĂU
25 aprilie 2024

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dnei Sorina Munteanu, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 1 aprilie 2024,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 25 aprilie 2024, în camera de consiliu, 

Pronunță următoarea decizie: 

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 2 alin. (3) lit. c) și 12 din Codul administrativ, ridicată de dl Ruslan Nastas, parte în dosarul nr. 3r-9/2024, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituțională, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, de un complet de judecători de la Curtea Supremă de Justiție format din domnul Ion Malanciuc și doamnele Stela Procopciuc și Diana Stănilă.

ÎN FAPT

A. Circumstanțele litigiului principal

3. La 27 noiembrie 2023, dl Ruslan Nastas a depus o acțiune în control normativ împotriva Guvernului Republicii Moldova privind anularea punctului 2 din Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului circulației rutiere.

4. Printr-o încheiere din 20 decembrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a declarat inadmisibilă cererea respectivă, pentru că actul contestat nu constituie un act administrativ normativ în sensul articolului 12 din Codul administrativ, iar verificarea lui ține de competența Curții Constituționale.

5. Nefiind de acord cu încheierea instanței de apel, în recursul formulat, dl Ruslan Nastas a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolelor 2 alin. (3) lit. c) și 12 din Codul administrativ.

6. Prin Încheierea din 27 martie 2024, Curtea Supremă de Justiție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

B. Legislația pertinentă 

7. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

 „[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 4

Drepturile şi libertățile omului

„(1) Dispozițiile constituționale privind drepturile şi libertățile omului se interpretează şi se aplică în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanțe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaționale.”

Articolul 20

Accesul liber la justiție

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaște drepturile şi îndatoririle

„[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaște drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 24

Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică

„(1) Statul garantează fiecărui om dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică.

[…]”

8. Prevederile relevante ale Codului administrativ, adoptat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, sunt următoarele:

Articolul 2

Reglementarea raporturilor administrative

„[…]

(3) Prevederile prezentului cod nu se aplică:

a) raporturilor juridice de drept privat la care participă autoritățile publice;

b) raporturilor juridice ale autorităților publice care acționează în baza Codului contravențional sau Codului penal;

c) actelor supuse controlului de constituționalitate de către Curtea Constituțională;

d) procedurii de elaborare şi adoptare a actelor normative.”

Articolul 12

Actul administrativ normativ

„Un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

9. Autorul excepției nu este de acord cu soluția instanței de apel care a stabilit că Hotărârile Guvernului sunt acte supuse controlului de constituționalitate de către Curtea Constituțională. Totodată, acesta afirmă că din jurisprudența Curții Constituționale reiese că Hotărârea Guvernului face obiect al controlului de constituționalitate doar în cazurile în care este criticată prin raportare la prevederile Constituției. Din contră, atunci când este criticată prin raportare la o lege, ea poate fi supusă controlului de legalitate de către instanțele de judecată.

10. Autorul consideră că este necesară intervenția Curții Constituționale pentru a delimita mai clar cazurile în care Hotărârile Guvernului fac obiect al controlului de constituționalitate și cazurile în care acestea fac obiect al controlului de legalitate.

11. În opinia autorului excepției, prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 (preeminența dreptului), 4 (drepturile și libertățile omului), 20 (accesul liber la justiție), 23 (dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle) și 24 (dreptul la viață și la integritate fizică și psihică) din Constituție.

B. Aprecierea Curții

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul administrativ, ține de competența Curții Constituționale.

14. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă articolele 2 alin. (3) lit. c) și 12 din Codul administrativ, care nu au constituit anterior obiect al controlului de constituționalitate.

16. Așa cum rezultă din sesizare, pe rolul Curții Supreme de Justiție se află o cerere în recurs prin care se solicită, inter alia, examinarea legalității unei încheieri a instanței de apel prin care s-a declarat inadmisibilă o cerere de control al legalității unor prevederi dintr-o Hotărâre a Guvernului. Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate la soluționarea cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

17. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Curtea trebuie să analizeze, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 116 din 26 septembrie 2023, § 14 și jurisprudența citată acolo).

18. Curtea observă că, deși autorul a invocat articolele 1, 4, 20, 23 și 24 din Constituție, acesta nu a argumentat caracterul contradictoriu al prevederilor contestate cu normele constituţionale invocate. Potrivit articolelor 24 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată. În situaţii similare, Curtea a notat că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, Curtea l-ar înlocui pe autorul acesteia la formularea unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea DCC nr. 117 din 8 septembrie 2022, §§ 14-15; DCC nr. 107 din 29 august 2023, § 18 și jurisprudența citată acolo).

19. De asemenea, Curtea observă că, sub aparenţa unor critici referitoare la imprevizibilitatea dispoziţiilor contestate, autorul excepţiei anticipează o eventuală interpretare şi o aplicare pretins eronată a acestora de către instanţa de judecată. În acest sens, Curtea subliniază că aspectele legate de interpretarea şi de aplicarea legii în situaţii concrete exced controlului de constituţionalitate şi reprezintă o competenţă a instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr. 107 din 29 august 2023, § 20).

20. Pe baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 2 alin. (3) lit. c) și 12 din Codul administrativ, ridicată de dl Ruslan Nastas, parte în dosarul nr. 3r-9/2024, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte Domnica MANOLE

Chișinău, 25 aprilie 2024
DCC nr. 36
Dosarul nr. 76g/2024