Decizia nr. 140 din 26.10.2023

Decizia nr. 140 din 26 octombrie 2023 de inadmisibilitate a sesizărilor nr. 13a/2023 și 15a/2023 privind controlul constituționalității articolului 13 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 nr. 357 din 22 decembrie 2022 și a articolului 13 din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998 (micșorarea cotei de indexare a pensiei).


Subiectul sesizării: grup de deputaţi, Vladimir Odnostalco, Adrian Lebedinschi, Grigore Novac, Petru Burduja, Corneliu Furculiță,Alla Darovannaia, Adela Răileanu, Marina Tauber


Decizia:
1. d_140_2023_13a2023_15a_2023_rou.pdf


Sesizări:


—  Opinie separată, expusă în temeiul articolului 27 alin. (5) din Legea cu privire la Curtea Constituţională nr. 317 din 13 decembrie 1994 şi al articolului 67 din Codul jurisdicţiei constituţionale nr. 502 din 16 iunie 1995 ( Serghei ŢURCAN)

Opinie separată : d_140_13a_15a_Opinie_separata_-Turcan_Serghei_rou.pdf


1. Prin Decizia nr. 140 din 26 octombrie 2023 au fost declarate inadmisibile sesizările privind controlul constituționalității articolului 13 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 nr. 357 din 22 decembrie 2022 și a articolului 13 din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998, depuse de dnii Vladimir Odnostalco, Adrian Lebedinschi, Grigore Novac, Petru Burduja, Corneliu Furculiță și dnele Alla Darovannaia și Adela Răileanu, deputați în Parlamentul Republicii Moldova (sesizarea nr. 13a/2023), și de dna Marina Tauber, deputată în Parlamentul Republicii Moldova (sesizarea nr. 15a/2023).

2.  În viziunea autorilor sesizărilor, potrivit formulei de calcul prevăzute la articolul 13 din Legea privind sistemul public de pensii, pensia urma să fie indexată cu cel puțin 30 % în raport cu rata inflației de la sfârşitul anului precedent, însă articolul 13 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 a micșorat această cotă, fiind de circa 14 %. Autorii sesizărilor afirmă că această normă derogatorie restrânge dreptul fundamental al cetățenilor la asigurare socială. Deoarece mecanismul a fost instituit pentru a păstra puterea de cumpărare odată cu creșterea prețurilor și a inflației anuale, indexarea pensiei nu reprezintă o majorare sau un privilegiu acordat de stat, ci o necesitate. Pensia reprezintă un drept dobândit legal de cetățeni prin achitarea contribuțiilor de asigurări sociale și acest drept este garantat de stat în virtutea legii și nu poate fi diminuat sau anulat în funcție de capacitățile financiare ale statului. Astfel, autorii sesizărilor conchid că prin diminuarea nivelului de indexare obligatorie a pensiei, legislatorul a permis o ingerință în dreptul de proprietate al titularilor de pensie, afectându-le în mod direct nivelul traiului decent (a se vedea DCC nr. 140 din 26 octombrie 2023, §§ 7-14).

3.  În raport cu aceste critici de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a reținut că orice ingerință a unei autorități publice în folosirea nestingherită a bunurilor poate fi justificată numai dacă servește unui interes public (sau general) legitim. Dată fiind situația economică a Republicii Moldova, care a afectat inclusiv sistemul de pensii, precum și necesitatea imperioasă a statului de a limita cheltuielile bugetare, Curtea a constatat că ingerința adusă prin norma în discuție (i.e. articolul 13 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 nr. 357 din 22 decembrie 2022) urmărește interesul public general de a menține sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii din Republica Moldova. În concluzie, Curtea a subliniat că norma contestată nu prejudiciază esența dreptului la pensie al titularului, ci stabilește doar o reducere rezonabilă a coeficientului de indexare pentru anul 2023, în contextul deficitului financiar înregistrat (a se vedea DCC nr. 140 din 26 octombrie 2023, §§ 33-34). Astfel, Curtea a constatat că norma contestată produce o ingerința în articolul 46 din Constituție, care garantează dreptul la proprietate privată și protecţia acesteia. De asemenea, Curtea a stabilit că scopul legitim al ingerinţei în dreptul de proprietate privată este menținerea sustenabilității financiare a sistemului de pensii din Republica Moldova.

4.  În jurisprudența sa, Curtea Europeană a reținut că plata contribuțiilor la un fond de asigurări sociale poate crea un drept de proprietate protejat de articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană (a se vedea Doğan v. Turcia, 16 februarie 2021 (dec.)). Dacă legislația unui stat prevede plata de drept a unei prestații sociale, această legislație trebuie considerată ca generând un interes de proprietate care intră în domeniul de aplicare al articolului 1 al Protocolului nr. 1. Reducerea sau întreruperea plății unei pensii poate constitui o ingerință în folosirea nestingherită a bunurilor care trebuie justificată (Krajnc v. Slovenia, 31 octombrie 2017, § 40). Contribuțiile la un fond de pensii pot crea un drept de proprietate și un astfel de drept poate fi afectat de modul în care este distribuit fondul respectiv (a se vedea Žegarac și alții v. Serbia (dec.), 17 ianuarie 2023, § 79). În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a subliniat că, de vreme ce legislativul a hotărât să acorde un drept care intră în câmpul de aplicare al unor articole din Constituție, trebuie să se asigure beneficiul exercițiului acestuia (a se vedea HCC nr. 3 din 18 ianuarie 2019, § 44). În baza celor menționate, constat incidența articolelor 46 (dreptul la proprietate privată și protecția acesteia) și 47 (dreptul la asistență și protecție socială) din Constituție în prezenta cauză.

5.  În jurisprudența sa, Curtea Europeană a notat că reducerea salariilor, indemnizațiilor, sporurilor și pensiilor poate fi justificată de existența unei crize excepționale fără precedent în istoria recentă a Greciei (a se vedea Koufaki și ADEDY v. Grecia (dec.), 7 mai 2013, § 37). Într-o altă cauză, Curtea Europeană a reținut că aplicarea contribuției extraordinare de solidaritate la pensii (i.e. reducerea cuantumului pensiei) a avut scopul de a diminua cheltuielile publice și s-a înscris într-un program mai amplu conceput de autoritățile naționale și omologii lor din Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional să permită Portugaliei să asigure lichiditatea necesară pe termen scurt pentru bugetul de stat în vederea realizării redresării economice pe termen mediu. Astfel, această măsură a fost în mod clar de interes public și a fost adoptată într-o situație economică extremă, ca măsură tranzitorie (a se vedea Da Silva Carvalho Rico v. Portugalia (dec.), 1 septembrie 2015, §§ 39-40). De asemenea, Curtea a notat că reducerea temporară și progresivă a pensiilor poate fi justificată dacă face parte dintr-un set mai larg de măsuri generale de austeritate, care au fost determinate de un motiv obiectiv (a se vedea Žegarac și alții v. Serbia (dec.), 17 ianuarie 2023, § 98). În această cauza, reclamanții beneficiau de pensii pentru limită de vârstă, care, în conformitate cu Legea privind reducerea pensiilor, au fost reduse pentru perioada noiembrie 2014 - septembrie 2018. Autoritățile statului au explicat că pentru a reduce deficitul bugetar ridicat și pentru a menține sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii, au trebuit să introducă măsuri de austeritate permanente și temporare, inclusiv suspendarea temporară a indexării pensiilor și o reducere temporară a sumelor plătite pentru pensiile de stat și pentru salariile funcționarilor publici (a se vedea Žegarac și alții v. Serbia, §§ 6-7).

6.  În acest context, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituțională a reţinut că, de principiu, micșorarea sumelor băneşti achitate persoanelor poate avea loc doar în condiţiile unei crize economico-financiare obiectiv existente şi recunoscută la nivel oficial, în cazul scăderii echitabile a plăților tuturora sau a majorităţii categoriilor de beneficiari, potrivit principiului solidarității (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 25 din 6 noiembrie 2014, § 109; HCC nr. 27 din 31 octombrie 2019, § 66).

7.  În prezenta cauză, nu constat recunoașterea la nivel oficial a existenței unei crize economico-financiare. De asemenea, nu constat existența unor măsuri de austeritate permanente sau temporare, care ar include o reducere a sumelor plătite atât pentru pensii, cât și pentru salariile funcționarilor publici, ceea ce ar putea justifica ingerința în drepturile fundamentale invocate de autorii sesizărilor (a se vedea § 4 supra).

8.  În plus, ingerința în dreptul de proprietate privată trebuie să fie proporțională în mod rezonabil cu scopul pe care îl urmărește. Astfel, trebuie să se găsească un „echilibru corect” între exigențele interesului general al comunității și exigențele protecției drepturilor fundamentale ale individului. Echilibrul necesar va lipsi dacă persoana sau persoanele în cauză trebuie să suporte o sarcină individuală excesivă (Căpăţînă v. România, 28 februarie 2023, § 45). Micşorarea sumelor băneşti achitate persoanelor ar fi permisă cu condiţia ca ea să respecte o relaţie de proporţionalitate rezonabilă între interesul general al colectivității şi interesul specific al beneficiarilor, în conformitate cu articolul 54 din Constituție. Această relaţie presupune eliminarea riscurilor de vulnerabilitate a persoanelor (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 27 din 31 octombrie 2019, § 66).

9.  În cauza Žegarac și alții v. Serbia (dec.), 17 ianuarie 2023, reducerea mărimii pensiilor a fost îndreptată, în special, către beneficiarii pensiilor mai mari. Astfel, legea prevedea că pensiile lunare mai mici de 25.000 dinari (aproximativ 200 euro) sunt scutite de reducere; pensiile lunare între 25.000 dinari și 40.000 dinari au fost reduse cu 22% din suma ce depășește 25.000 dinari și pensiile lunare de peste 40.000 dinari au fost reduse cu încă 3% din suma ce depășește 40.000 dinari. Astfel, reducerea efectivă a pensiei a variat de la 0% pentru pensiile care nu depășesc minimul de 25.000 dinari până la 19,4% pentru cele mai mari pensii. Potrivit Guvernului, tratamentul diferenţiat al anumitor categorii de pensionari s-a bazat pe principiul solidarității şi justiţiei sociale. Cei care beneficiau de pensii minime, pensii lunare care nu depășeau 25.000 dinari (puțin mai mare decât pragul de „risc de sărăcie”), au fost scutiți de reducerea pensiei, întrucât s-a considerat că cei care se încadrează în această categorie de pensionari nu au putut contribui la depășirea crizei financiare, luptând ei înșiși pentru supraviețuire. În acest context, niciunul dintre reclamanți nu a demonstrat (toți beneficiind de pensii mai mari de 40.000 dinari) că reducerea pensiei a fost de natură să îi expună riscului de a avea mijloace de trai insuficiente sau că condițiile lor de viață s-au deteriorat în măsura în care riscau să scadă sub pragul de subzistență. Prin urmare, Curtea a considerat că reclamanții nu au fost obligați să suporte o sarcină individuală excesivă și că ingerința reclamată în cauza examinată nu a afectat esența drepturilor lor la pensie (a se vedea §§ 7, 99, 101, 103).

10.  O soluție similară, practic din aceleași considerente, a fost adoptată și în cauza Aielli şi alţii v. Italia (dec.), 10 iulie 2018. Curtea Europeană a reținut că efectele reformei mecanismului de indexare a pensiilor reclamanţilor (pensionari care primeau o pensie de peste trei ori mai mare decât pensia minimă de bază) nu sunt de nivelul care ar putea să expună persoanele interesate unor dificultăţi de subzistență incompatibile cu articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie. Prin urmare, Curtea a reţinut că ingerinţa în discuţie (i. e. aplicarea progresivă a blocării egalizării pensiilor în funcție de cuantumul acestora), care avea drept obiectiv să asigure redistribuirea mijloacelor financiare în favoarea pensiilor mai mici, nu le-a impus reclamanţilor o sarcină excesivă (§§ 35, 36, 38, 41).

11.  În prezenta cauză, indexarea esențial diminuată a pensiilor (i.e. 15%[1]) în raport cu rata inflaţiei la sfârşitul anului 2022 (i.e. 30,2%[2]) se aplică absolut tuturor beneficiarilor pensiilor și doar în privința acelei părţi din pensie care nu depăşeşte salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2023 (i.e. 11 700 lei[3]). Prin urmare, același coeficient de indexare de 15% (i.e. de două ori mai mic decât rata inflației) a fost aplicat, începând cu 1 aprilie 2023, atât în privința pensiilor minime (e.g. pensia minimă pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare – 2 278,80 lei; pensia minimă de dizabilitate severă – 1 709,10 lei[4]), cât și în privința pensiilor de 11 700 lei.

12.  În jurisprudența sa, Curtea a reținut că indexarea pensiei urmărește să asigure majorarea valorii pensiei în funcție de dinamica prețurilor la produsele și serviciile de bază, e.g. produse alimentare (pâine, legume, fructe ș.a.), mărfuri nealimentare (încălțăminte, îmbrăcăminte, medicamente ș.a.) și servicii (energia electrică, servicii comunale, transport de pasageri ș.a.). Indexarea pensiei îi oferă persoanei protecţie faţă de riscul devalorizării în timp a banilor şi faţă de fluctuaţiile economice care ar putea să influenţeze nivelul său de trai. Prin urmare, indexarea pensiei în baza Legii privind sistemul public de pensii urmăreşte să modifice valoarea pensiei în funcţie de realităţile economice și să păstreze puterea de cumpărare erodată de inflație (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr. 147 din 15 noiembrie 2022, § 38). Astfel, valoarea unei pensii poate fi măsurată pe baza cantității de bunuri care pot fi achiziționate la o dată concretă. În funcție de fluctuațiile economice, valoarea reală a pensiei se diminuează, pentru că scade cantitatea de mărfuri și servicii care pot fi procurate. Pensiile sunt expuse în mod diferit la inflație, i.e. cu cât pensia este mai mică, cu atât impactul inflației este mai mare. Așadar, având în vedere acest fapt, este rezonabil ca ajustările să fie aplicate în funcție de valoarea pensiei (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 21 din 6 decembrie 2022, §§ 60, 69).

13.  În prezenta cauză, prima facie, norma contestată afectează esențial pensiile de un cuantum mic. Diminuarea valorii pensiilor de un cuantum mic ar putea să îi expună pe beneficiarii acestora riscului de a avea mijloace de trai insuficiente sau chiar să scadă sub pragul de subzistența, fapt incompatibil cu prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană (a se vedea §§ 9-10 supra). Astfel, beneficiarii pensiilor de o valoare mică ar suporta o sarcină individuală excesivă, contrar principiului solidarității şi justiţiei sociale (a se vedea §§ 6, 9 supra).

14.  Așadar, în opinia mea, Curtea Constituțională trebuia să declare sesizările nr. 13a/2023 și nr. 15a/2023 admisibile pentru examinare în fond și să verifice corespunderea articolului 13 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 nr. 357 din 22 decembrie 2022 cu articolele 46, 47 și 54 din Constituție. 

Judecător al Curţii Constituţionale Serghei ŢURCAN 

26 octombrie 2023  



[1] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=136108&lang=ro

[2] https://statistica.gov.md/ro/evolutia-preturilor-de-consum-in-republica-moldova-in-luna-decembrie-2022-si-in--9485_60264.html

[3] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=134822&lang=ro

[4] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=130505&lang=ro


 

 DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizărilor nr. 13a/2023 și nr. 15a/2023
privind controlul constituționalității articolului 13 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 nr. 357 din 22 decembrie 2022 și a articolului 13 din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998
(micșorarea cotei de indexare a pensiei) 

CHIŞINĂU
26 octombrie 2023

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dlui Nicolae ROȘCA, Președinte,
dnei Domnica MANOLE,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN, judecători,
cu participarea dnei Ana Florean, asistent judiciar,
Având în vedere sesizările înregistrate la 23 ianuarie 2023 și 26 ianuarie 2023,
Examinând admisibilitatea sesizărilor menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 26 octombrie 2023, în camera de consiliu, 

Pronunță următoarea decizie: 

ÎN FAPT 

1. La originea cauzei se află sesizările privind controlul constituționalității articolului 13 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 nr. 357 din 22 decembrie 2022 și a articolului 13 din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998.

2. Sesizările au fost trimise la Curtea Constituțională de dnii Vladimir Odnostalco, Adrian Lebedinschi, Grigore Novac, Petru Burduja, Corneliu Furculiță și dnele Alla Darovannaia, Adela Răileanu și Marina Tauber, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, 25 lit. g) din Legea nr. 317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituțională, 38 alin. (1) lit. g) și 39 din Codul jurisdicției constituționale nr. 502 din 16 iunie 1995.

3. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor, Curtea a decis conexarea acestora într-un singur dosar, în baza articolului 43 din Codul jurisdicției constituționale, căruia i-a atribuit numărul 13a/2023.

 

B. Legislația pertinentă

4. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

„[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 9

Principiile fundamentale privind proprietatea

„(1) Proprietatea este publică şi privată. Ea se constituie din bunuri materiale şi intelectuale.

(2) Proprietatea nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăţilor şi demnităţii omului.

(3) Piaţa, libera iniţiativă economică, concurenţa loială sînt factorii de bază ai economiei.ˮ

Articolul 16

Egalitatea

„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.ˮ

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle

„[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată și protecția acesteia

„(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sînt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

[...].”

Articolul 47

Dreptul la asistență și protecție socială

„(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrîneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.”

Articolul 54

Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrîngerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.ˮ

5. Prevederile relevante ale Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 nr. 357 din 22 decembrie 2022 sunt următoarele:

Articolul 13

„(1) Prin derogare de la art. 13 din Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii, în cazul indexării pensiilor din aprilie 2023, coeficientul de indexare nu va depăşi creşterea procentuală a veniturilor proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2022 faţă de anul 2021 şi se va aplica doar acelei părţi din pensie care nu depăşeşte salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2023. Mărimea coeficientului de indexare va fi aprobată de Guvern.

(2) Prin derogare de la art. 7 alin. (6) din Legea nr.133/2008 cu privire la ajutorul social, în cazul indexării din aprilie 2023 a venitului lunar minim garantat, coeficientul de indexare va constitui creşterea procentuală a veniturilor proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2022 în raport cu anul 2021.ˮ 

6. Prevederile relevante ale Legii privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998 sunt următoarele:

Articolul 13

Indexarea pensiilor

„(1) Pensiile se indexează anual la 1 aprilie.

(2) Coeficientul de indexare constituie rata inflaţiei la sfârşitul anului precedent, exprimată prin creşterea preţurilor de consum în luna decembrie a anului respectiv faţă de aceeaşi lună a anului premergător. Coeficientul de indexare se stabileşte de către Guvern.

(3) Suplimentul de solidaritate reprezintă o componentă a pensiei care nu se indexează. Cuantumul acestuia variază anual în funcţie de indexarea şi majorarea pensiei calculate şi de evoluţia pensiei minime.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizărilor 

Sesizarea nr. 13a/2023

7. Autorii sesizării susțin că articolul 13 din Legea privind sistemul public de pensii prevede indexarea anuală a pensiei în dependență de rata inflaţiei la sfârşitul anului precedent care, în prezent, este 33,8 %. Totuși, prevederile articolului 13 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 stabilește o rată diminuată în mărime de 14,4 % și o plafonare a valorii pensiei asupra căreia se aplică indexarea, care nu va depăși salariul mediu pe economie.

8. Autorii susțin că prevederile Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 reduc cuantumul indexării pensiilor și, respectiv, speranța legitimă a titularilor de pensie cu privire la obținerea unui venit.

9. Autorii consideră că Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 conține dispoziții de modificare a Legii privind sistemul public de pensii și, prin urmare, primele se încorporează în actul de bază de la data intrării lor în vigoare, identificându-se cu aceasta. Din acest motiv, autorii consideră că ambele legi sunt contrare articolelor 1 alin. (3), 5, 7, 23, 46, 47 și 54 din Constituție.

Sesizarea nr. 15a/2023

10. Autoarea sesizării pretinde că, potrivit formulei de calcul prevăzută la articolul 13 din Legea privind sistemul public de pensii, pensia urma să fie indexată cu cel puțin 30 % în raport cu rata inflației de la sfârşitul anului precedent, însă articolul 13 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 a micșorat această cotă, fiind de circa 14 %.

11. Autoarea menționează că norma derogatorie stabilește o nouă formulă de calcul pentru indexarea pensiei în funcție de posibilitățile bugetului și nu de rata inflației, așa cum prevede Legea privind sistemul public de pensii. Această normă derogatorie restrânge dreptul fundamental al cetățenilor la asigurare socială, precum și speranța lor legitimă de a beneficia de o pensie indexată conform ratei inflației. Dat fiind faptul că mecanismul a fost instituit pentru a păstra puterea de cumpărare odată cu creșterea prețurilor și a inflației anuale, indexarea pensiei nu reprezintă o majorare sau un privilegiu acordat de stat, ci o necesitate.

12. Autoarea susține că pensia reprezintă un drept dobândit legal de cetățeni prin achitarea contribuțiilor de asigurări sociale. Acest drept este garantat de stat în virtutea legii și nu poate fi diminuat sau anulat în funcție de capacitățile financiare ale statului.

13. Prin diminuarea nivelului de indexare obligatorie a pensiei, legislatorul a permis o ingerință în dreptul de proprietate al titularilor de pensie, afectându-le în mod direct nivelul traiului decent. Statul nu doar că nu creează condiții de creștere a calității vieții, ci favorizează înrăutățirea semnificativă a acesteia, fapt inadmisibil într-un stat de drept, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate.

14. În opinia autoarei, norma contestată este contrară articolelor 1 alin. (3), 4, 7, 8, 9, 16, 46, 47, 54 și 126 din Constituție.

B. Aprecierea Curții 

15. Examinând admisibilitatea sesizărilor, Curtea constată următoarele.

16. Articolele 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale îi conferă deputatului prerogativa sesizării Curții Constituționale.

17. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 și Legea privind sistemul public de pensii, ține de competența Curții Constituționale.

18. Obiectul sesizărilor îl reprezintă articolul 13 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 și articolul 13 din Legea privind sistemul public de pensii. Cu privire la prima normă contestată, Curtea notează că aceasta nu a constituit anterior obiectul controlului constituționalității. Cu privire la cea de-a doua normă contestată, Curtea observă că aceasta a constituit anterior obiectul unei sesizări, fiind pronunțată Decizia nr. 40 din 20 aprilie 2017. Constituționalitatea acestei norme a fost verificată într-o altă redactare și din perspectiva altor critici de neconstituționalitate și, prin urmare, nu constituie un impediment pentru efectuarea prezentului control de constituționalitate.

19. Autorii sesizărilor susțin că articolul 13 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 contravine articolelor 1 alin. (3) (statul de drept), 4 (drepturile și libertățile omului), 5 (democrația și pluralismul politic), 7 (Constituția, Lege Supremă), 8 (respectarea dreptului internațional și a tratatelor internaționale), 9 (principiile fundamentale privind proprietatea), 16 (egalitatea), 23 (dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle), 46 (dreptul la proprietate privată și protecția acesteia), 47 (dreptul la asistență și protecție socială), 54 (restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți) și 126 (economia) din Constituție.

20. Totodată, autorii sesizării nr. 13a/2023 susțin că și articolul 13 din Legea privind sistemul public de pensii contravine articolelor 1 alin. (3), 5, 7, 23, 46, 47 și 54 din Constituție. Cu privire la acest capăt al sesizării, Curtea observă că autorii sesizării nr. 13a/2023 nu au motivat în ce măsură această normă încalcă prevederile constituționale invocate. Argumentul autorilor potrivit căruia dispozițiile de modificare și de completare a unui act legislativ se includ, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta, nu este aplicabil în acest caz. Articolul 13 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 nu modifică sau nu completează articolul 13 din Legea privind sistemul public de pensii, ci stabilește o excepție aplicabilă pentru anul curent cu privire la mărimea indexării pensiei. Așadar, Curtea menționează că aceste două legi nu se suprapun. În lipsa unor critici de constituționalitate, acest capăt al sesizării nu poate fi reținut spre examinare. 

21. Referitor la articolele 1 alin. (3), 4, 5, 7, 8, 9, 16, 23, 54 și 126 din Constituție invocate de autorii sesizărilor, Curtea precizează că acestea nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existența unor ingerințe în drepturile garantate de Constituție (HCC nr. 4 din 3 martie 2022, §§ 26, 28; HCC nr. 8 din 5 aprilie 2022, § 26; DCC nr. 87 din 5 iulie 2022, § 21; DCC nr. 173 din 13 decembrie 2022, § 18).

22. Cu privire la articolul 46 din Constituție, autorii sesizărilor susțin că indexarea pensiei într-un cuantum mai redus decât cel reprezentat de rata inflației anuale constituie o ingerință în dreptul de proprietate al titularilor de pensie. Cu privire la articolul 47 din Constituție, autoarea sesizării nr. 15a/2023 susține că pensia reprezintă un drept dobândit legal de cetățeni prin achitarea contribuțiilor de asigurări sociale. Acest drept este garantat de stat în virtutea legii și nu poate fi diminuat sau anulat în funcție de capacitățile financiare ale statului.

23. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că elaborarea politicii economice şi sociale a statului şi realizarea ei reprezintă în primul rând prerogativa puterii legislative. Legislatorul poate opta pentru diverse soluţii în vederea realizării scopurilor propuse, inclusiv în vederea elaborării şi concretizării conţinutului drepturilor sociale şi economice (a se vedea HCC nr. 25 din 27 iulie 2017, § 50).

24. De asemenea, Curtea a precizat că un drept social poate fi protejat pe baza articolului 46 din Constituţie şi, respectiv, a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană doar în cazul în care dreptul social respectiv este dobândit şi are o valoare economică (HCC nr. 11 din 26 mai 2022, § 42). Un drept la pensie dobândit ar însemna o pensie care se află în plată, care are o valoare economică şi care constituie, astfel, un bun ( a se vedea HCC nr. 25 din 27 iulie 2017, § 74).

25. Totodată, dreptul de proprietate nu include, ca atare, un drept la o pensie de o anumită sumă. Reducerea sau întreruperea unei pensii poate constitui, totuși, o ingerință în folosirea nestingherită a bunurilor care trebuie justificată. Ingerința trebuie să fie proporțională în mod rezonabil cu scopul pe care îl urmărește (a se vedea Béláné Nagy v. Ungaria, 13 decembrie 2016 §§ 84, 115). Cu alte cuvinte, trebuie să se găsească un „echilibru corect” între exigențele interesului general al comunității și exigențele protecției drepturilor fundamentale ale individului. Echilibrul necesar va lipsi dacă persoana sau persoanele în cauză trebuie să suporte o sarcină individuală excesivă (Skenderi și alții v. Serbia (dec.), 4 iulie 2017, § 96).

26. În cauza Aielli şi alţii v. Italia (dec.), 10 iulie 2018, referitoare la reducerea nivelului de indexare a pensiilor din cauza inflației, Curtea Europeană a reținut că scopul legislatorului italian a fost, între altele, respectarea echilibrului bugetar și a obiectivelor de control ale cheltuielilor publice, precum și protejarea nivelului minim al prestațiilor sociale în vederea garantării viabilității sistemului de asigurări sociale pentru generațiile viitoare. Curtea Europeană nu a susţinut opinia reclamanţilor potrivit căreia, odată obţinute, drepturile lor la pensie nu puteau fi modificate niciodată în anii următori. Reducerea sau modificarea sumei prestaţiilor acordate cu titlu de regim de securitate socială ţine de puterea legislativă a statelor. Astfel, efectele reformei mecanismului de indexare privind pensiile reclamanţilor nu sunt de nivelul care ar putea să expună persoanele interesate unor dificultăţi de subzistenţă incompatibile cu articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie. Prin urmare, Curtea Europeană a reţinut că ingerinţa în discuţie nu le-a impus reclamanţilor o sarcină excesivă (§§ 28-42).

27. În prezenta cauză, Curtea notează că articolul 13 din Legea privind sistemul public de pensii prevede indexarea anuală a pensiilor la 1 aprilie, iar coeficientul de indexare constituie rata inflaţiei la sfârşitul anului precedent, exprimată prin creşterea preţurilor de consum în luna decembrie a anului respectiv faţă de aceeaşi lună a anului premergător. Prin urmare, Curtea notează că aceste prevederi care reglementează mecanismul de indexare a pensiei urmăresc să asigure majorarea valorii pensiei în funcţie de dinamica preţurilor la produsele şi serviciile de bază.

28. Curtea reiterează că indexarea pensiei îi oferă persoanei protecţie faţă de riscul devalorizării în timp a banilor şi faţă de fluctuaţiile economice care ar putea să influenţeze nivelul său de trai după pensionare. Prin urmare, indexarea pensiei în baza Legii privind sistemul public de pensii urmăreşte să modifice valoarea pensiei în funcţie de realităţile economice (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr. 147 din 15 noiembrie 2022, § 38).

29. La 22 decembrie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023, prin care a prevăzut o excepție de la articolul 13 din Legea privind sistemul public de pensii referitor la indexarea pensiilor din aprilie 2023. Astfel, legislatorul a stabilit, cu titlu de excepție, că coeficientul de indexare nu va depăşi creşterea procentuală a veniturilor proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2022 faţă de anul 2021 şi se va aplica doar acelei părţi din pensie care nu depăşeşte salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2023[1].

30. Potrivit dezbaterilor din Parlamentul Republicii Moldova care au avut loc pe marginea indexării pensiilor din aprilie 2023[2], precum și Avizului aprobat de Guvernul Republicii Moldova prin Hotărârea nr. 928 din 21 decembrie 2022[3], motivul indexării parțiale a pensiei din aprilie 2023 rezultă din sustenabilitatea precară a sistemului de pensii pe termen mediu, unde creșterea cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat are loc cu ritmuri de două ori mai mari decât creșterea veniturilor proprii.

31. Curtea notează că Parlamentul și Guvernul Republicii Moldova se bucură de o marjă discreționară cu privire la adoptarea unor decizii de natură politică și socială în domeniul protecției sociale. Așadar, datorită cunoașterii directe a societății și nevoilor acesteia, legislatorul și executivul sunt în principiu mai bine plasate decât Curtea Constituțională pentru a aprecia necesitatea adoptării unor astfel de măsuri tipice perioadelor de austeritate.

32. În acest sens, Curtea Europeană a subliniat că, având în vedere că factorii de decizie naționali ar trebui să beneficieze de o marjă largă de apreciere în chestiuni de politică socială și economică generală (inclusiv în domeniul pensiilor), interesele justiției sociale și bunăstării economice îi pot determina în mod legitim să ajusteze, să plafoneze sau chiar să reducă cuantumul pensiilor aflate în plată (Žegarac și alții v. Serbia, 17 ianuarie 2023, § 95).

33. În prezenta cauză, Curtea confirmă principiul Curții Europene potrivit căruia orice ingerință a unei autorități publice în folosirea nestingherită a bunurilor poate fi justificată numai dacă servește unui interes public (sau general) legitim. Dată fiind situația economică a Republicii Moldova, care a afectat inclusiv sistemul de pensii, precum și necesitatea imperioasă a statului de a limita cheltuielile bugetare, Curtea constată că ingerința adusă prin norma în discuție urmărește interesul public general de a menține sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii din Republica Moldova.

34. În concluzie, Curtea subliniază că norma în discuție nu prejudiciază esența dreptului la pensie al titularului, ci stabilește doar o reducere rezonabilă a coeficientului de indexare pentru anul 2023, în contextul deficitului financiar înregistrat.

35. Cu privire la existenţa unei ingerinţe în articolul 47 din Constituţie, Curtea menționează că prevederile contestate nu privează beneficiarii de pensie, ci stabilesc o excepție cu privire la mărimea indexării acesteia pentru anul curent. Constituția nu impune indexarea pensiei într-un anumit cuantum. Aşadar, Curtea nu constată nicio ingerinţă în articolul 47 din Constituţie în prezenta cauză.

36. Prin urmare, în baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizările sunt inadmisibile și nu pot fi acceptate pentru examinare în fond. 

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) litera a) și 140 din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională 

D E C I D E: 

1. Se declară inadmisibile sesizările privind controlul constituționalității articolului 13 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 nr. 357 din 22 decembrie 2022 și a articolului 13 din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998, depuse de dnii Vladimir Odnostalco, Adrian Lebedinschi, Grigore Novac, Petru Burduja, Corneliu Furculiță și dnele Alla Darovannaia, Adela Răileanu și Marina Tauber, deputați în Parlamentul Republicii Moldova. 

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

Președinte Nicolae ROȘCA 

Chișinău 26 octombrie 2023
DCC nr. 140
Dosarul nr. 13a/2023 


[1] A se vedea, în acest sens, Nota informativă la proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023, pp. 4-5. https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/6281/language/ro-RO/Default.aspx 

[2] A se vedea dezbaterile din ședințele plenare. Lectura 1 din 12 decembrie 2022 – pp. 61-63. Lectura 2 din 22 decembrie 2022 – p. 80. https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/6281/language/ro-RO/Default.aspx 

[3] A se vedea Avizul aprobat de Guvern asupra amendamentelor la proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023, § 4. https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/6281/language/ro-RO/Default.aspx

 

Informații sesizări.:
+373 22 25-37-20
Relații cu presa.:
+373 69349444
Total vizitatori:   //   Vizitatori ieri:   //   azi:   //   Online:
Acces rapid