DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 73g/2023
privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 5 alin. (2) lit. a¹) din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998
(perioadele necontributive ale asiguratului asimilate stagiului de cotizare [2]) 

CHIŞINĂU
26 octombrie 2023

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dlui Nicolae ROȘCA, Președinte,
dnei Domnica MANOLE,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN, judecători,
cu participarea dnei Ana Florean, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 16 martie 2023,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 26 octombrie 2023, în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie: 

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „[...] dacă nu este posibilă stabilirea pensiei în condiţiile Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993; [...]” din articolul 5 alin. (2) lit. a¹) din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998, ridicată de dl avocat Viorel Procopii, în interesele dlui Sergiu Stratulat, în dosarul nr. 3-1020/2022, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dl judecător Vitalii Ciumac de la Judecătoria Chișinău, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

A. Circumstanțele litigiului principal

3. În perioada 1 octombrie 1979 – 9 septembrie 1996, dl Sergiu Stratulat a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. După această perioadă, Comisia medico-militară din cadrul Ministerului i-a stabilit dlui Sergiu Stratulat gradul II de invaliditate, acestuia fiindu-i acordat dreptul la pensia de dizabilitate.

4. Ulterior, în perioada 2 iunie 1997 – 18 octombrie 2010, dl Sergiu Stratulat a activat în cadrul Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău. Pe parcursul acestei perioade, dl Sergiu Stratulat s-a aflat în concediul de îngrijire a copilului până la trei ani (25 august 2006 – 17 octombrie 2007) și în concediul de îngrijire a copilului până la șase ani (17 octombrie 2007 – 17 octombrie 2010).

5. În martie 2022, dl Sergiu Stratulat a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale o cerere prealabilă prin care a solicitat transferul la pensia pentru limită de vârstă, cu includerea în stagiul de cotizare a perioadei de 16 ani și 9 luni, în care a activat în cadrul organelor afacerilor interne, și a perioadei de un an și două luni, în care s-a aflat în concediul de îngrijire a copilului până la trei ani. Printr-o decizie, casa de asigurări sociale i-a refuzat transferul la o altă categorie de pensie. Casa Națională de Asigurări Sociale a menționat că dlui Sergiu Stratulat i-a fost stabilită pensia pentru dizabilitate în condițiile Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993, iar în conformitate cu articolul 5 alin. (2) lit. a¹) din Legea privind sistemul public de pensii, stabilirea pensiei pentru limită de vârstă nu este posibilă.

6. Dl Sergiu Stratulat a formulat o acțiune în justiție împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale prin care a solicitat anularea deciziei contestate și efectuarea transferului la pensia pentru limită de vârstă, cu includerea perioadelor menționate mai sus.

7. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Viorel Procopii a ridicat, în interesele dlui Sergiu Stratulat, excepția de neconstituționalitate a textului „[...] dacă nu este posibilă stabilirea pensiei în condiţiile Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993; [...]” din articolul 5 alin. (2) lit. a¹) din Legea privind sistemul public de pensii.

8. Judecătoria Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională. 

B. Legislația pertinentă 

9. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 20

Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.ˮ

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

„(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

[...].”

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

„(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrânețe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistență, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.”

Articolul 54

Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.ˮ

10. Prevederile relevante ale Legii privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998 sunt următoarele:

Articolul 5

Stagiul de cotizare

„(1) În sistemul public, stagiul de cotizare însumează toate perioadele contributive.

(2) Perioadele necontributive ale asiguratului asimilate stagiului de cotizare sunt:

a) perioada de îndeplinire a serviciului militar în termen sau cu termen redus;

a¹) perioada de îndeplinire a serviciului militar prin contract sau a altui serviciu asimilat acestuia, dacă nu este posibilă stabilirea pensiei în condiţiile Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993;

b) perioada de îngrijire a unui copil până la vârsta de 3 ani de către unul din părinţi sau de tutore în caz de deces al ambilor părinţi;

c) perioada în care asiguratul a beneficiat de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, de ajutor de şomaj, de alocație pentru integrare sau reintegrare profesională;

d) perioada de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă sub vârsta de 18 ani sau a unei persoane cu dizabilitate severă de către unul dintre părinţi, de către tutore sau curator, până la angajarea în funcţia de asistent personal;

e) perioada de rezidențiat în învăţământul postuniversitar obligatoriu;

f) perioadele de activitate necontributive în funcţia de judecător şi procuror de până la 31 decembrie 2005;

g) perioadele în care au fost realizate, până la 1 ianuarie 1999, activitățile specificate la art. 50 alin. (1) lit. d)–f).

(3) Perioadele asimilate stagiului de cotizare prevăzute la alin. (2) nu pot însuma în total mai mult de 8 ani, cu excepţia celor prevăzute la lit. a¹), b), d) şi f).”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

11. Autorul sesizării pretinde că prevederile contestate nu permit stabilirea unei pensii unice prin care să fie luate în calcul ambele perioade contributive ale titularului de pensie. Acest fapt ar avea repercusiuni directe asupra cuantumului pensiei. Autorul susține că diminuarea pensiei sau stabilirea sa într-un cuantum mai mic decât ar fi trebuit reprezintă o ingerință în articolul 47 din Constituție.

12. Totodată, autorul pretinde că, în prezenta cauză, prevederile contestate neglijează activitatea de muncă exercitată în calitate de funcționar public în beneficiul activității de muncă exercitată în calitate de polițist. Statul însă are obligația de a aprecia în mod egal cetățenii care desfășoară o activitate de muncă legală, asigurându-le un tratament egal, indiferent de munca prestată.

13. În concluzie, autorul susține că prevederile contestate contravin articolelor 16, 20, 43, 47 și 54 din Constituție.

B. Aprecierea Curții

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998, ține de competența Curții Constituționale.

16. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepția este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă textul „[...] dacă nu este posibilă stabilirea pensiei în condiţiile Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993; [...]” din articolul 5 alin. (2) lit. a¹) din Legea privind sistemul public de pensii.

18. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ în care se solicită includerea tuturor perioadelor contributive și transferul la pensia pentru limită de vârstă. Așadar, Curtea admite că prevederile contestate pot fi aplicate la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

19. Curtea reţine că prevederile contestate au constituit anterior obiect al controlului constituționalității, fiind pronunțată Decizia nr. 111 din 1 octombrie 2020. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că verificarea anterioară a constituţionalităţii normelor atacate nu constituie un impediment pentru a solicita controlul de constituţionalitate al aceloraşi prevederi din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate. În asemenea cazuri, Curtea trebuie să verifice dacă sesizarea conţine argumente noi sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea (DCC nr. 25 din 2 martie 2020, § 19; DCC nr. 37 din 30 martie 2021, § 20).

20. În prezenta sesizare, autorul a susţinut incidenţa articolelor 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiție), 43 (dreptul la muncă și la protecția muncii), 47 (dreptul la asistență și protecție socială) și 54 (restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți) din Constituție.

21. Curtea reamintește că articolele 16 şi 54 din Constituţie nu pot fi invocate de sine stătător. Pentru a fi incidente, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei, Curtea poate aplica prevederile acestor articole (a se vedea DCC nr. 148 din 15 noiembrie 2022, § 26).

22. Referitor la incidența articolelor 20 și 43 din Constituție, Curtea observă că autorul nu a argumentat caracterul contradictoriu al prevederilor contestate cu normele constituționale invocate. Așadar, Curtea nu poate identifica, în mod rezonabil, nicio critică de neconstituţionalitate în raport cu aceste norme constituționale.

23. Cu referire la articolele 16 și 47 din Constituție, Curtea notează că în Decizia nr. 111 din 1 octombrie 2020 au fost examinate critici similare.

24. În această decizie, Curtea nu a reținut incidența articolului 47 din Constituție. Curtea a reiterat jurisprudența sa și a menționat că, având la bază principiul contributivităţii, sistemul public de pensii ţine de competenţa legislatorului, căruia îi este recunoscută o marjă discreţionară largă în materie de stabilire a condiţiilor şi a criteriilor necesare pentru beneficierea de o anumită categorie de pensie, cu condiţia de a nu încălca exigenţele constituţionale ce rezultă din prevederile constituţionale. Prin urmare, asimilarea perioadelor necontributive stagiului de cotizare necesar la stabilirea pensiei reprezintă o opţiune a legislatorului pe care o realizează cu respectarea criteriului rezonabilității. Curtea a notat că, în materia asigurărilor sociale, prevederile articolului 47 din Constituţie îi conferă legislatorului atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv cazurile şi modalităţile de asimilare a perioadelor necontributive stagiilor de cotizare. De altfel, articolul 72 alineatul (3) lit. j) din Constituţie stabileşte în mod explicit că regimul general privind protecţia socială se reglementează prin lege organică. Curtea a reţinut că statul dispune de o marjă largă de apreciere în domeniul drepturilor sociale, iar drepturile prevăzute de articolul 47 din Constituţie nu garantează cuantumul exact al acestora, inclusiv al pensiei (a se vedea DCC nr. 111 din 1 octombrie 2020, § 22).

25. Referitor la articolul 16 din Constituție, în jurisprudența sa Curtea a reținut că dreptul la egalitate este dreptul de a fi tratat în acelaşi mod în care este tratată o persoană care se află într-o situaţie juridică echivalentă. O condiţie primordială pentru existenţa tratamentului diferenţiat o reprezintă caracterul comparabil al situaţiilor (HCC nr. 19 din 24 septembrie 2019, § 17; HCC nr. 20 din 3 noiembrie 2022, § 23).

26. În Decizia nr. 111 din 1 octombrie 2020 Curtea a constatat că nu există o situaţie de egalitate între persoana care are o vechime în serviciu necesară pentru a fi posibilă stabilirea pensiei în condiţiile Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 şi persoana care a îndeplinit o perioadă serviciul militar prin contract sau un alt serviciu asimilat acestuia, însă nu are o vechime în serviciu necesară pentru a fi posibilă stabilirea pensiei în condiţiile Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 (articolul 13). Odată ce situaţia acestor persoane este diferită, iar această situaţie presupune şi un tratament juridic diferit, Curtea nu a reţinut incidenţa articolului 16 din Constituţie (a se vedea § 21 din decizie).

27. Pentru că nu au intervenit elemente noi care să conducă la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele Deciziei nr. 111 din 1 octombrie 2020 sunt aplicabile în prezenta cauză.

28. Pe baza celor menționate, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea nr. 73g/2023 privind excepția de neconstituționalitate a textului „[...] dacă nu este posibilă stabilirea pensiei în condiţiile Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993; [...]” din articolul 5 alin. (2) lit. a¹) din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998, ridicată de dl avocat Viorel Procopii, în interesele dlui Sergiu Stratulat, în dosarul nr. 3-1020/2022, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte Nicolae ROȘCA

Chișinău, 26 octombrie 2023
DCC nr. 141
Dosarul nr. 73g/2023