DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 91g/2023
privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 177 alin. (2) și (2¹) din Codul de procedură civilă
(soluționarea cererii de asigurare a acțiunii fără înștiințarea pârâtului)

CHIŞINĂU
 10 octombrie 2023

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dlui Nicolae ROȘCA, Președinte,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dnei Ana Florean, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 24 martie 2023,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 10 octombrie 2023, în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textelor:

- „[...] se soluționează de către judecătorul care examinează cauza în ziua depunerii, fără înștiințarea pârâtului și a celorlalți participanți la proces” teza întâi din articolul 177 alin. (2) din Codul de procedură civilă;

- „[...] este depusă concomitent cu cererea de chemare în judecată, [...] se soluționează în ziua emiterii încheierii privind acceptarea cererii de chemare în judecată, fără înștiințarea pârâtului și a celorlalți participanți la proces.” teza a doua din articolul 177 alin. (2) din Codul de procedură civilă;

- „[...] cererea de asigurare a acțiunii este formulată în timpul ședinței de judecată, [...] se soluționează de către instanță în ședința respectivă, indiferent de absența unor participanți la proces.” din articolul 177 alin. (2¹) din Codul de procedură civilă, ridicată de dl avocat Anatolie Ceachir, în interesele dnei Liudmila Culaclii, în dosarul nr. 2r-2062/2022, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dnii judecători Iurie Cotruță și Ion Țurcan și dna judecător Liuba Pruteanu de la Curtea de Apel Chișinău, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție. 

A. Circumstanțele litigiului principal 

3. SRL „Vialux Market” a formulat o acțiune în justiție împotriva dnei Liudmila Culaclii cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată aferente. Totodată, SRL „Vialux Market” a depus o cerere de asigurare a acțiunii civile.

4. Printr-o încheiere din 30 iunie 2022, Judecătoria Anenii Noi, sediul Bender, a admis cererea de asigurare a acțiunii și a aplicat sechestru asupra bunurilor mobile și imobile și a mijloacelor financiare din conturile bancare ale dnei Liudmila Culaclii, în limita valorii acțiunii. Încheierea instanței a fost contestată cu recurs de către dna Liudmila Culaclii.

5. În cadrul examinării recursului, dl avocat Anatolie Ceachir a ridicat, în interesele dnei Liudmila Culaclii, excepția de neconstituționalitate a prevederilor menționate la § 1.

6. La 16 martie 2023, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională.

B. Legislația pertinentă 

7. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

„[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.”

Articolul 4

Drepturile și libertățile omului

„[...]

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.”

Articolul 16

Egalitatea

„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 20

Accesul liber la justiție

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 26

Dreptul la apărare

„(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacționeze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor și libertăților sale.

[…].”

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

„(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sînt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

[...].”

8. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:

Articolul 177

Cuprinsul şi modul de soluţionare a cererii de asigurare a acţiunii

„(1) În cererea de asigurare a acţiunii se indică motivele şi circumstanţele pentru care se solicită asigurarea acţiunii.

(2) Cererea de asigurare a acţiunii se soluţionează de către judecătorul care examinează cauza în ziua depunerii, fără înştiinţarea pîrîtului şi a celorlalţi participanţi la proces. Dacă cererea de asigurare a acţiunii este depusă concomitent cu cererea de chemare în judecată, aceasta se soluţionează în ziua emiterii încheierii privind acceptarea cererii de chemare în judecată, fără înştiinţarea pîrîtului şi a celorlalţi participanţi la proces.

(2¹) Dacă cererea de asigurare a acţiunii este formulată în timpul şedinţei de judecată, aceasta se soluţionează de către instanţă în şedinţa respectivă, indiferent de absenţa unor participanţi la proces.

(3) Judecătorul pronunţă o încheiere motivată privind asigurarea sau neasigurarea acţiunii.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării privind excepția de neconstituționalitate

9. Autorul sesizării susține că prevederile contestate nu stabilesc motivele pentru care instanța de judecată dispune asigurarea acțiunii civile și nici nu justifică necesitatea examinării acesteia fără înștiințarea pârâtului.

10. În acest sens, autorul menționează că pârâtul este lipsit de posibilitatea de a prezenta probe în apărarea sa. Autorul consideră că procedura de soluționare a cererii de asigurare a acțiunii are un caracter formal și nu asigură cerințele minime ale dreptului la un proces echitabil și egalitatea armelor în proces.

11. În opinia autorului, textele contestate sunt contrare articolelor 1 alin. (3), 4 alin. (2), 16, 20, 26 alin. (2) și 46 alineatele (1) și (2) din Constituție.

B. Aprecierea Curții

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 225 din 30 mai 2003, ține de competența Curții Constituționale.

14. Curtea notează că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces și este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie unele prevederi ale articolului 177 alineatele (2) și (2¹) din Codul de procedură civilă, care stabilesc modul de soluționare a cererii de asigurare a acțiunii. Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

16. Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză civilă în care instanța a aplicat, la cererea reclamantului, măsuri de asigurare a acțiunii civile. Prin urmare, Curtea constată că prevederile contestate ar putea fi aplicate la examinarea cauzei.

17. Curtea notează că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental.

18. Autorul sesizării susține că textele legale contestate încalcă articolele 1 alin. (3) (preeminența dreptului), 4 alin. (2) (drepturile și libertățile omului), 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiție), 26 (dreptul la apărare) și 46 alin. (1) și (2) (dreptul la proprietate privată și protecția acesteia) din Constituție.

19. Cu privire la incidenţa articolelor 1 alin. (3) şi 4 alin. (2) din Constituţie, Curtea subliniază că aceste articole comportă un caracter general şi nu pot constitui repere individuale şi separate (DCC nr. 80 din 17 iunie 2022, § 22; DCC nr. 30 din 16 martie 2023, § 19).

20. Referitor la articolul 16 din Constituție, Curtea reiterează că această normă constituțională devine incidentă atunci când autorul sesizării demonstrează existența unui tratament diferențiat în privința exercițiului unui drept garantat de Constituție (DCC nr. 143 din 15 decembrie 2020, § 21).

21. Cu privire la articolul 20 din Constituţie, care reglementează dreptul de acces liber la justiţie, Curtea menționează că această normă îşi găseşte corespondenţa în dispoziţiile articolului 6 § 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Exigenţa articolului 6 § 1 din Convenţie, potrivit căreia cauzele trebuie examinate în mod echitabil, trebuie înţeleasă inclusiv prin prisma asigurării respectării principiilor fundamentale ale procesului judiciar, i.e. a principiului contradictorialităţii şi a principiului egalităţii armelor (DCC nr. 162 din 29 decembrie 2020, § 28).

22. Referitor la articolul 46 din Constituţie, Curtea reiterează că această dispoziţie obligă statul şi ceilalţi titulari ai puterii publice să respecte proprietatea şi să se abţină de la orice acţiune ce ar aduce atingere acestui drept (DCC nr. 52 din 2 iunie 2020, § 21 şi jurisprudenţa citată acolo).

23. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea notează că, conform prevederilor contestate, cererea de asigurare a acțiunii se soluționează cu celeritate și fără înștiințarea pârâtului și a celorlalți participanți, iar când este formulată în timpul ședinței de judecată, se soluționează indiferent de absenţa unor participanţi la proces.

24. Curtea menționează că asigurarea acţiunii reprezintă o instituţie procesuală care garantează posibilitatea realizării pretenţiilor din acţiune în cazul satisfacerii acesteia, contribuie la executarea ulterioară a hotărârii judecătoreşti şi este un mijloc eficient de protecţie a drepturilor subiective ale participanţilor la proces.

25. Cu privire la neparticiparea pârâtului la examinarea cererii de asigurare a acțiunii, Curtea notează că legislatorul a prevăzut măsuri de conservare a unor bunuri pentru a împiedica pârâtul să înstrăineze bunurile ce formează obiectul litigiului sau, după caz, să-şi diminueze activul patrimonial.

26. Referitor la motivele pentru care poate fi dispusă asigurarea acțiunii, Curtea observă că, pentru a evita abuzurile din partea reclamantului, legislația procesuală civilă lasă judecătorului posibilitatea de a aprecia întinderea şi caracterul real și ireversibil al prejudiciului, a cărui producere iminentă este invocată de reclamant. Așadar, asigurarea acțiunii se admite doar în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar face imposibilă executarea hotărârii judecătoreşti (a se vedea art. 174 alin. (1) din Cod).

27. În contextul aplicării măsurilor asiguratorii, Curtea a subliniat că, atât în procesul penal, cât şi în procesul civil, este importantă demonstrarea existenţei riscului întârzierii aplicării măsurii (periculum in mora) (a se vedea DCC nr. 55 din 4 mai 2023, § 56; Fabrizio Stefano Piras v. San Marino (dec.), 27 iunie 2017, § 53). De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că măsurile provizorii, aplicate în fiecare caz separat examinat de instanţa de judecată, ţin de substanţa obiectului acţiunii. Instanţa urmează să dispună măsura provizorie, care menţine starea de fapt pe durata examinării cauzei, în circumstanţe în care, în mod plauzibil, se afirmă un risc al unei pagube ireparabile (HCC nr. 31 din 1 octombrie 2013, §72).

28. Așadar, atunci când există riscul ca o măsură să impună o sarcină excesivă, trebuie să existe anumite garanții procedurale, astfel încât să se asigure că funcționarea sistemului și impactul acestuia asupra drepturilor de proprietate ale solicitantului nu sunt nici arbitrare, nici imprevizibile (a se vedea, de exemplu, Džinić v. Croația, 17 mai 2016, § 68).

29. În acest sens, Curtea notează că judecătorul este obligat să pronunţe o încheiere motivată privind asigurarea sau neasigurarea acţiunii. De asemenea, legea prevede posibilitatea contestării cu recurs a încheierii de aplicare a măsurii de asigurare a acțiunii, în cadrul căreia pârâtul poate contesta motivele care au stat la baza acesteia şi să prezinte probe în favoarea sa (a se vedea articolele 177 alin. (3) și 181 alin. (1) din Codul de procedură civilă).

30. Suplimentar la garanțiile menționate supra, Curtea notează că același Cod prevede și alte mecanisme de care pârâtul ar putea să beneficieze.

31. De exemplu, se permite substituirea unei forme de asigurare a acţiunii printr-o altă formă la cererea participanţilor la proces. Totodată, în cazul asigurării acţiunii prin care se cere plata unei sume, pârâtul poate depune, în locul măsurilor de asigurare luate, pe contul de depozit al instanţei suma cerută de reclamant sau îi poate solicita instanţei care a ordonat măsura de asigurare ori instanţei în a cărei procedură se află cauza anularea măsurii anterioare de asigurare a acţiunii (a se vedea articolele 179 alineatele (1) și (3) și 180 alin. (1) din Cod).

32. În afară de garanțiile menționate mai sus, Curtea notează că prin acceptarea asigurării acţiunii, la solicitarea motivată a pârâtului, judecătorul sau instanţa îi cere reclamantului o cauţiune a prejudiciilor care ar putea fi cauzate pârâtului. Dacă hotărârea de respingere a acţiunii reclamantului a devenit irevocabilă, pârâtul este în drept să intenteze împotriva acestuia o acţiune în reparaţie a prejudiciului cauzat prin măsurile de asigurare a acţiunii, luate la cererea acestuia, indiferent de vinovăţia reclamantului (a se vedea articolul 182 alineatele (1) și (2) din Cod).

33. Așadar, Curtea notează că legislaţia conţine suficiente garanţii procesuale care pot fi puse în practică pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale pârâtului în cazul aplicării măsurilor de asigurare a acțiunii și nu constată ingerințe în articolele 20, 26 și 46 din Constituție.

34. Pentru că nu s-a demonstrat o ingerinţă într-un drept fundamental, Curtea subliniază сă nu sunt incidente nici articolele 1 alin. (3), 4 alin. (2) și 16 din Constituţie.

35. Prin urmare, Curtea constată că sesizarea în cauză nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. 

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textelor:

- „[...] se soluționează de către judecătorul care examinează cauza în ziua depunerii, fără înștiințarea pârâtului și a celorlalți participanți la proces.” teza întâi din articolul 177 alin. (2) din Codul de procedură civilă;

- „[...] este depusă concomitent cu cererea de chemare în judecată, [...] se soluționează în ziua emiterii încheierii privind acceptarea cererii de chemare în judecată, fără înștiințarea pârâtului și a celorlalți participanți la proces.” teza a doua din articolul 177 alin. (2) din Codul de procedură civilă;

- „[...] cererea de asigurare a acțiunii este formulată în timpul ședinței de judecată, [...] se soluționează de către instanță în ședința respectivă, indiferent de absența unor participanți la proces.” din articolul 177 alin. (2¹) din Codul de procedură civilă, ridicată de dl avocat Anatolie Ceachir, în interesele dnei Liudmila Culaclii, în dosarul nr. 2r-2062/2022, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 Președinte Nicolae ROȘCA 

Chișinău, 10 octombrie 2023
DCC nr. 130
Dosarul nr. 91g/2023