DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 167g/2023
privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 4, 10 și 17 din Legea nr. 1585 din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, a articolelor 4 și 22 și a Anexei nr. 2 din Legea nr. 1593 din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală

CHIŞINĂU
26 septembrie 2023 

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dlui Nicolae ROȘCA, Președinte,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dnei Dina Musteața, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 19 iunie 2023,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 26 septembrie 2023, în camera de consiliu, 

Pronunță următoarea decizie:

PROCEDURA

1.  La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 4, 10 și 17 din Legea nr. 1585 din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, a articolelor 4, 22 și a Anexei nr. 2 din Legea nr. 1593 din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, ridicată de dl Mihail Stoian, în dosarul nr. 2-786/2020, pendinte la Judecătoria Cahul, sediul central.

2.  Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dna judecător Aliona Sârbu, de la Judecătoria Cahul, sediul central, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

ÎN FAPT

A. Circumstanțele litigiului principal 

3. Pe rolul Judecătoriei Cahul se află cauza civilă formulată de Compania Națională de Asigurări în Medicină împotriva dlui Mihail Stoian cu privire la încasarea datoriei.

4. În cadrul ședinței de judecată, dl Mihail Stoian a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolelor 4, 10 și 17 din Legea nr. 1585 din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală și a articolelor 4, 22 și a Anexei nr. 2 din Legea nr. 1593 din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.

5. Prin Încheierea din 7 iunie 2023, Judecătoria Cahul a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate a întregului articol contestat și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. 

B. Legislația pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 36

Dreptul la ocrotirea sănătăţii

„(1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.

(2) Minimul asigurării medicale oferit de stat este gratuit.

(3) Structura sistemului naţional de ocrotire a sănătăţii şi mijloacele de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii organice.”

Articolul 51

Protecţia persoanelor cu dizabilităţi

„(1) Persoanele cu dizabilităţi beneficiază de o protecţie specială din partea întregii societăţi. Statul asigură pentru ele condiţii normale de tratament, de readaptare, de învățământ, de instruire şi de integrare socială.

(2) Nimeni nu poate fi supus nici unui tratament medical forţat, decât în cazurile prevăzute de lege.”

7.  Prevederile relevante ale Legii nr. 1585 din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală sunt următoarele:

Articolul 4

 Subiecţii asigurării

„(1) Subiecţi ai asigurării obligatorii de asistenţă medicală sunt:

a) asiguratul;

b) persoana asigurată;

c) asigurătorul;

d) prestatorul de servicii medicale şi farmaceutice;

e) furnizorul de medicamente şi dispozitive medicale.

(2) Asiguratul este persoana fizică obligată prin lege să-şi asigure riscul propriu de a se îmbolnăvi sau persoana juridică obligată prin lege să asigure riscul de îmbolnăvire al altor categorii de persoane a căror asigurare este de competenţa sa, cu excepţia persoanelor angajate.

(3) Asigurat pentru persoanele angajate (salariaţi) este însăşi persoana angajată, inclusiv persoana fizică, alta decât cea angajată prin contract individual de muncă.

(4) Guvernul are calitatea de asigurat pentru următoarele categorii de persoane neangajate cu domiciliul în Republica Moldova şi aflate la evidenţa instituţiilor abilitate ale Republicii Moldova, specificate la alin.(9), cu excepţia persoanelor obligate prin lege să se asigure în mod individual:

a) copiii cu vârsta de până la 18 ani;

b) elevii şi studenţii încadraţi în sistemul de învățământ la nivelurile 3–8, conform art.12 din Codul educaţiei al Republicii Moldova, cu frecvenţă, inclusiv cei care îşi fac studiile peste hotarele ţării;

h) gravidele, parturientele şi lăuzele;

i) persoanele cu dizabilităţi severe, accentuate sau medii;

j) pensionarii;

k) şomerii înregistraţi la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă;

l) persoanele care îngrijesc la domiciliu o persoană cu dizabilitate severă care necesită îngrijire şi/sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;

m) părintele, inclusiv adoptiv, care exercită în mod efectiv creşterea şi educarea a patru şi mai mulţi copii, pentru perioada în care cel puţin un copil are vârsta de până la 18 ani;

n) persoanele din familiile defavorizate care beneficiază de ajutor social conform Legii nr.133-XVI din 13 iunie 2008 cu privire la ajutorul social;

o) beneficiarii de protecţie internaţională incluşi într-un program de integrare, pe perioada desfăşurării acestuia;

p) donator de organe în viaţă;

q) veteranii de război;

r) participanţii la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobâl.

(5) Calitatea de asigurat şi de plătitor al primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru persoanele neangajate, care nu sînt indicate la alin.(4), o au ele înseşi.

(6) Persoane asigurate pot fi atât cetăţenii Republicii Moldova, cît şi străinii, în condiţiile stabilite la art.4 alin.(4) lit.o) şi la art.9.

(7) În sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, asigurător este Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi agenţiile ei teritoriale (ramurale).

(8) Prestatorii de servicii medicale din sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, denumiţi în continuare prestatori de servicii medicale, sunt prestatorii de servicii medicale publici şi privaţi care au încheiat contract de acordare a asistenţei medicale (de prestare a serviciilor medicale) cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină sau cu agenţiile ei teritoriale (ramurale).

(8¹) Prestatorii de servicii farmaceutice din sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală (denumiţi în continuare prestatori de servicii farmaceutice) sunt prestatorii de servicii farmaceutice publici şi privaţi care au încheiat cu asigurătorul un contract privind eliberarea medicamentelor şi dispozitivelor medicale compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

(8²) Furnizori de medicamente şi dispozitive medicale în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală (denumiţi în continuare furnizori de medicamente şi dispozitive medicale) sunt producătorii de medicamente şi/sau dispozitive medicale şi reprezentanţii oficiali/autorizaţi ai producătorilor de medicamente şi/sau dispozitive medicale, care se încadrează în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală prin încheierea cu asigurătorul a unui contract privind livrarea către prestatorii de servicii farmaceutice a medicamentelor şi/sau a dispozitivelor medicale compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

(9) Evidenţa nominală a categoriilor de persoane asigurate de către Guvern, indicate la alin.(4), se ţine de următoarele instituţii abilitate ale Republicii Moldova:

a) instituţiile de învăţămînt, indiferent de tipul de proprietate – pentru categoria indicată la alin.(4) lit.b) privind persoanele cu vârsta de la 18 ani;

b) prestatorii de asistenţă medicală primară încadraţi în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, indiferent de tipul de proprietate – pentru categoria indicată la alin.(4) lit.h);

c) Casa Naţională de Asigurări Sociale – pentru categoriile indicate la alin.(4) lit.i), j) şi pentru categoria indicată la alin.(4) lit.l) privind persoanele cu dizabilitate severă cu vîrsta de pînă la 18 ani;

d) autorităţile administraţiei publice locale – pentru categoria indicată la alin.(4) lit.l) privind persoanele cu dizabilitate severă cu vîrsta de la 18 ani şi pentru cele indicate la alin.(4) lit.n);

e) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă – pentru categoria indicată la alin.(4) lit.k);

f) Biroul migraţie şi azil – pentru categoria indicată la alin.(4) lit.o);

g) Agenţia de Transplant – pentru categoria indicată la alin.(4) lit.p);

g1) organele administrativ-militare teritoriale – pentru categoriile indicate la alin.(4) lit.q) şi r);

h) alte instituţii abilitate, în cazurile prevăzute de actele normative în vigoare.

(9¹) Prin derogare de la prevederile alin.(4) şi (9), acordarea/suspendarea statutului de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală se efectuează de către asigurător în baza:

a) informaţiei din Registrul de stat al populaţiei – pentru persoanele asigurate menţionate la alin.(4) lit.a);

b) cererii şi a documentelor confirmative – pentru persoanele asigurate menţionate la alin.(4) lit.m), pentru elevii şi studenţii încadraţi în sistemul de învăţământ la nivelurile 3–8, conform art.12 din Codul educaţiei al Republicii Moldova, cu frecvenţă, care îşi fac studiile peste hotarele ţării.

(9²) Prin derogare de la alin.(4) şi (9), acordarea/suspendarea statutului de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistenţa medicală pentru persoanele asigurate menţionate la alin.(4) lit.j), ce au atins vârsta standard de pensionare conform legislaţiei naţionale, dar beneficiază de pensie din partea altui stat, se va efectua de către asigurător în baza cererii şi a documentelor confirmative.

(10) În procesul ţinerii evidenţei persoanelor asigurate, asigurătorul poate utiliza în mod gratuit informaţia necesară din Registrul de stat al populaţiei şi Registrul de stat al unităţilor de drept.

(11) Asigurătorul este în drept să acceseze, prin intermediul platformei guvernamentale de interoperabilitate, informaţii din bazele de date ale altor instituţii şi ale altor autorităţi publice, necesare în scopul executării sarcinilor şi atribuţiilor sale legale.”

Articolul 10

 Asiguratul

„(1) Asiguratul este în drept să obţină de la asigurător informaţii despre îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor sale legale faţă de persoanele asigurate.

(2) Asiguratul, inclusiv mediatorii, notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, experţii judiciari care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, interpreţii şi traducătorii, administratorii autorizaţi, este obligat:

a) în cazul unităţilor şi al persoanelor fizice, altele decât cele înregistrate de către organul înregistrării de stat, al mediatorilor, al notarilor, al avocaţilor, al executorilor judecătoreşti şi al experţilor judiciari care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, al interpreţilor şi traducătorilor, al administratorilor autorizaţi, să se înregistreze ca plătitor de prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală la agenţia teritorială a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină în termen de o lună de la data eliberării deciziei de înregistrare, a atestatului de mediator, a licenţei de notar, de avocat, de executor judecătoresc sau de expert judiciar care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, a autorizaţiei pentru activitatea de interpret şi/sau traducător, administrator autorizat;

b) să achite primele de asigurare în mărimea, în modul şi în termenele stabilite de legislaţie;

c) să nu împiedice realizarea măsurilor de depistare şi studiere a factorilor cu influenţă nefavorabilă asupra sănătăţii contingentului care urmează să fie asigurat (sau este deja asigurat) şi, în limitele competenţei sale, să întreprindă măsuri de înlăturare a lor;

d) să prezinte asigurătorului, utilizând metode automatizate de raportare electronică, prin intermediul instituţiilor abilitate, indicate la art.4 alin.(9), listele de evidenţă nominală a persoanelor asigurate, conform modelului stabilit de asigurător, precum şi modificările survenite în acestea, până la data de 7 a lunii următoare celei în care au avut loc schimbările.

(3) Angajatorul este obligat să prezinte Serviciului Fiscal de Stat informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale şi medicale, potrivit formei şi modului aprobate de Ministerul Finanţelor, în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data angajării sau a modificării/încetării raporturilor de muncă, a emiterii ordinului de acordare a concediului de îngrijire a copilului sau a concediului paternal.”

Articolul 17

 Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

(1) Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reprezintă o sumă fixă sau o contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense, pe care asiguratul este obligat să o plătească asigurătorului pentru preluarea riscului asigurat al persoanei, conform prevederilor legislaţiei.

(2) Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală se stabilesc ca contribuţii financiare în mărimi suficiente pentru îndeplinirea Programului unic şi desfăşurarea activităţii asigurătorului.

(3) Mărimile primelor de asigurare în formă de sumă fixă şi în formă de contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense se stabilesc anual în legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

(4) Mărimea primei de asigurare în formă de sumă fixă se calculează prin aplicarea primei de asigurare în formă de contribuţie procentuală la salariul mediu anual, prognozat pentru anul respectiv în baza indicatorilor macroeconomici.

(5) Achitarea primelor pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a populaţiei angajate se face din contul contribuţiilor angajatului.

(51) Prin derogare de la prevederile alin.(1), veniturile salariale obţinute de angajaţii rezidenţilor parcurilor pentru tehnologia informaţiei, în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii, nu constituie obiect al impunerii cu prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în formă de contribuţie procentuală. Achitarea primelor pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a angajaţilor rezidenţilor parcurilor pentru tehnologia informaţiei se face din contul impozitului unic achitat de rezidenţi conform Legii nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei şi cap.1 titlul X din Codul fiscal.

(6) Participarea angajatului la achitarea primei se determină diferenţiat, în funcţie de mărimea salariului lui, şi începe din momentul încheierii contractului de muncă.

(7) Mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare se stabilesc prin lege.

8.  Prevederile relevante ale Legii nr. 1593 din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală sunt următoarele:

Art.4. – (1) Categoriile de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în formă de contribuție procentuală la salariu şi la alte recompense se stabilesc în anexa nr.1.

(1¹) Prin derogare de la prevederile alin.(1), angajatorii rezidenți ai parcurilor pentru tehnologia informaţiei şi angajaţii acestora nu vor achita primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în formă de contribuţie procentuală pentru veniturile salariale obţinute în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii. Asigurarea medicală a acestor angajaţi se va realiza din contul sumelor repartizate la fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală din încasările impozitului unic achitat de rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei conform Legii nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei. Pentru alte venituri ale angajaţilor şi/sau ale persoanelor fizice, altele decât cele angajate prin contract individual de muncă, obţinute de la rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală se vor calcula în modul general stabilit.

(2) Categoriile de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual, se stabilesc în anexa nr.2.

[…]

Art.22. – (1) Persoanele fizice incluse la începutul anului de gestiune în una din categoriile de plătitori prevăzute la anexa nr.2 vor achita integral o primă de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă în termen de pînă la data de 31 martie a anului de gestiune.

(2) Prin legea fondurilor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală se poate stabili o reducere a primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă pentru unele categorii de plătitori prevăzute la anexa nr.2 în cazul în care aceştia vor achita prima de asigurare în termenul stabilit la alin.(1).

(3) În cazul în care nu se adoptă legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pînă la 1 ianuarie şi se pune în aplicare bugetul provizoriu al fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, reducerile primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă pentru anul de gestiune sînt valabile pînă la data de 31 martie a anului respectiv de gestiune, iar cota reducerilor şi categoriile de plătitori se stabilesc în corespundere cu prevederile legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul precedent.

[…]

Anexa nr.2

 

Categoriile de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual

 

1. Persoanele fizice neangajate, cu domiciliul în Republica Moldova, care se includ în una din următoarele categorii:

a) proprietarii de terenuri cu destinaţie agricolă, cu excepţia grădinilor şi loturilor pentru legumicultură, indiferent de faptul dacă au dat sau nu aceste terenuri în arendă sau folosinţă pe bază de contract;

b) fondatorii de întreprinderi individuale;

c) persoanele fizice care, pe bază de contract, iau în arendă sau folosinţă terenuri cu destinaţie agricolă, cu excepţia grădinilor şi loturilor pentru legumicultură;

d) titularii de patentă de întreprinzător;

d1) persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente în domeniul comerţului cu amănuntul, cu excepţia comerţului cu mărfuri supuse accizelor;

e) persoanele fizice care dau în arendă unităţi de transport, încăperi, utilaje şi alte bunuri materiale, cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă, cu excepţia grădinilor şi loturilor pentru legumicultură;

f) persoanele fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal.

2. Mediatorii, notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, experţii judiciari care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, interpreţii, traducătorii şi administratorii autorizaţi, indiferent de forma juridică de organizare a activităţii, neangajaţi, care au obţinut atestat, licenţă sau autorizaţie în modul stabilit de lege.

2¹. Persoanele neangajate care exercită independent profesiunea de medic de familie în una dintre formele de organizare a activităţii profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătăţii nr.411/1995.

3. Alţi cetăţeni ai Republicii Moldova, străinii titulari ai dreptului de şedere permanentă şi beneficiarii de protecţie internaţională, care nu sunt angajaţi şi nu fac parte din nici una din categoriile enumerate şi nu sunt asigurate de Guvern, conform art.4 alin.(4) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, care fac dovada aflării în Republica Moldova pentru cel puţin 183 de zile (pe parcursul anului bugetar).

4. Străinii cărora li s-a acordat dreptul de şedere provizorie pe teritoriul Republicii Moldova pentru reîntregirea familiei, pentru studii, pentru activităţi umanitare, de voluntariat sau religioase şi care nu sunt angajaţi, dacă tratatele internaţionale nu prevăd altfel.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării privind excepția de neconstituționalitate

9. Autorul excepției menționează că normele contestate nu corespund Constituției. Astfel, în opinia autorului, prevederile contestate sunt contrare articolelor 36 (dreptul la ocrotirea sănătății) și 51 (protecția persoanelor cu dizabilități) din Constituție. 

B. Aprecierea Curții

10. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

11. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală și Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, ține de competența Curții Constituționale.

12. Curtea notează că excepția de neconstituționalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie articolele 4, 10 și 17 din Legea nr. 1585 din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, articolele 4 și 22 și Anexa nr. 2 din Legea nr. 1593 din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală. Curtea admite că normele contestate ar putea fi aplicate la examinarea cauzei în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate. Curtea constată că articolul 4 alin. (4) din Legea nr. 1585 din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală a făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate (DCC nr. 45 din 22 mai 2017; HCC nr. 8 din 6 aprilie 2023). De asemenea, și unele prevederi din Anexa 2 la Legea nr. 1593 din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală au constituit obiect al controlului de constituționalitate (HCC nr. 8 din 6 aprilie 2023).

14. Curtea reține că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Curtea trebuie să analizeze, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr. 16 din 20 mai 2021, § 31).

15. Curtea observă că autorul nu a argumentat caracterul contradictoriu al prevederilor contestate cu normele constituționale invocate. Astfel, Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituție nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate. Curtea a stabilit că, dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepții de neconstituționalitate, s-ar substitui autorului acesteia în privința formulării unor critici de neconstituționalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (DCC nr. 117 din 8 septembrie 2022, §§ 14-15).

16. Adițional, Curtea reiterează considerentele Hotărârii nr. 8 din 6 aprilie 2023 prin care a recunoscut constituțional textul „avocații” din punctul 2 al Anexei nr. 2 la Legea nr.1593 din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în măsura în care nu se aplică în privința persoanelor cu dizabilități severe, accentuate sau medii care dețin licența de avocat. Curtea a reținut că excluderea automată a persoanelor cu dizabilități din categoria „persoană asigurată de Guvern” şi includerea lor în categoria „persoană asigurată individual” doar pentru faptul că acestea dețin licență de avocat impune concluzia că legislatorul nu a avut în vedere situația particulară a persoanelor în discuție, inclusiv capacitatea de muncă a titularului licenței de a exercita profesia de avocat și de a obține venituri. Situația particulară a persoanelor cu dizabilități îl obligă pe legislator să aibă în vedere şi exigențele articolului 51 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora aceste persoane trebuie să beneficieze de „o protecție specială din partea întregii societăți” şi că statul trebuie să le asigure „condiții normale de [...] readaptare [...] şi de integrare socială (§ 66). Astfel, Curtea a reținut că normele stabilesc un tratament diferențiat, care nu este justificat în mod obiectiv şi rezonabil, şi sunt contrare raționamentelor ce derivă din coroborarea articolelor 16, 47, 48, 49, 50, 51 şi 54 din Constituţie (§ 70).

17. Prin urmare, în baza celor menționate supra la §§ 14-15, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. 

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 4, 10 și 17 din Legea nr. 1585 din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală și a articolelor 4, 22 și a Anexei nr. 2 din Legea nr. 1593 din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, ridicată de dl Mihail Stoian, în dosarul nr. 2-786/2020, pendinte la Judecătoria Cahul, sediul central. 

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

 Președinte  Nicolae ROȘCA 

Chișinău, 26 septembrie 2023
DCC nr. 116
Dosarul nr. 167g/2023