Curtea Constituţională a Republicii Moldova

Decizia nr. 103 din 29.08.2023

Decizia nr. 103 din 29 august 2023 de inadmisibilitate a sesizării nr. 35a/2023 pentru controlul constituționalității Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 824 din 10 februarie 2023 privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru și a Hotărârii Parlamentului nr. 28 din 16 februarie 2023 pentru aprobarea Programului de activitate și acordarea votului de încredere Guvernului.

Subiectul sesizării: grup de deputaţi, Vlad Batrîncea și Grigore Novac

Decizia:
1. d_103_2023_35a_2023_rou.pdf

Sesizări:

1. Sesizarea nr. 35a din 20 februarie 2023 privind controlul constituționalității Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 824 din 10 februarie 2023 privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru, precum și a Hotărârii Parlamentului nr. 28 din 16 februarie 2023 pentru aprobarea Programului de activitate și acordarea votului de încredere Guvernului (20.02.2023)

— Opinie separată, expusă în temeiul articolului 27 alin. (5) din Legea cu privire la Curtea Constituţională nr. 317 din 13 decembrie 1994 şi al articolului 67 din Codul jurisdicţiei constituţionale nr. 502 din 16 iunie 1995 ( Serghei ŢURCAN)

Opinie separată : d_103_35a_Opinie_separata_-Turcan_Serghei.pdf

1. Prin Decizia nr. 103 din 29 august 2023 a fost declarată inadmisibilă sesizarea nr. 35a/2023 pentru controlul constituționalității Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 824 din 10 februarie 2023 privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru și a Hotărârii Parlamentului nr. 28 din 16 februarie 2023 pentru aprobarea Programului de activitate și acordarea votului de încredere Guvernului, depusă de dnii Vlad Batrîncea și Grigore Novac, deputați în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Potrivit autorilor sesizării, în 10 februarie 2023, data la care a desemnat un candidat la funcția de Prim-ministru, Președintele Republicii și-ar fi exercitat atribuțiile constituționale de consultare cu fracțiunile parlamentare de o manieră care le lipsește de conținut și, deci, de eficacitate. Ei susțin că Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 824 din 10 februarie 2023 contravine articolului 98 (învestirea Guvernului) din Constituție (a se vedea DCC nr. 103 din 29 august 2023, §§ 4, 10).
3. În raport cu aceste critici de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a reținut că Decretul Președintelui Republicii privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru din data de 10 februarie 2023 a reprezentat o consecință a consultărilor avute, în special, cu fracțiunea majoritară din Parlament. Desemnarea candidatului propus de această majoritate parlamentară nu reprezenta, pentru Președintele Republicii, o opțiune, ci o obligație constituțională. Indiferent de durata consultărilor avute cu fracțiunile parlamentare, Președintele era obligat să desemneze candidatul dorit de majoritate. În consecință, această realitate obiectivă are o pondere mai mare decât orice altă eventuală abatere procedurală pe care a implicat-o consultarea cu celelalte fracțiuni parlamentare (a se vedea DCC nr. 103 din 29 august 2023, § 13).
4. Nu susțin această decizie din următoarele considerente.
5. Potrivit articolului 98 alin. (1) din Constituție, după consultarea fracţiunilor parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru. În jurisprudenţa sa, Curtea a reținut că, deşi exclusivă, atribuţia Preşedintelui Republicii de a desemna un candidat pentru funcţia de Prim-ministru nu poate fi discreţionară, deoarece Preşedintele va desemna un candidat pentru funcţia de premier numai după consultarea fracţiunilor parlamentare. Consultarea care rezultă din norma constituțională a articolului 98 alin. (1) este un dialog autentic asumat de părți, dialog care trebuie realizat cu bună-credință, în mod sincer și responsabil. Pe un astfel de dialog trebuie să se fundamenteze în mod obiectiv decizia Președintelui Republicii de desemnare a candidatului la funcția de Prim-ministru. Consultarea reprezintă un instrument juridic prevăzut de Constituție, care nu poate fi lipsit de eficiență. Preşedintele țării nu trebuie să consulte deputaţii doar pro forma. Desemnând candidatul pentru funcţia de Prim-ministru, Preşedintele Republicii trebuie să facă dovada imparţialităţii şi a neutralităţii sale politice, a echidistanței sale faţă de toate grupurile parlamentare. Preşedintele nu are dreptul constituţional de a se suprapune grupurilor parlamentare și nu-şi poate subordona partenerii de dialog politic pe care îi consultă. Președintele Republicii nu-și poate impune propriul candidat (a se vedea HCC nr. 23 din 6 august 2020, §§ 17-20; HCC nr. 6 din 23 februarie 2021, §§ 40-43, 60; HCC nr. 10 din 22 martie 2021, §§ 45-48).
6. În cazul în care este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, Preşedintele Republicii este obligat să desemneze candidatul înaintat de această majoritate pentru funcția de Prim-ministru. În cazul în care nu este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, Preşedintele Republicii este obligat ca, după consultarea fracțiunilor parlamentare, să desemneze un candidat pentru funcția de Prim-ministru, chiar dacă fracțiunile parlamentare nu sunt de acord cu propunerea sa (a se vedea HCC nr. 23 din 6 august 2020, § 25, punctul 2 din dispozitiv; HCC nr. 6 din 23 februarie 2021, §§ 48, 51; HCC nr. 10 din 22 martie 2021, § 53).
7. În jurisprudența sa, Curtea a subliniat că condiţia unei „majorități parlamentare absolute formalizate" care propune candidatul la funcţia de Prim-ministru este îndeplinită dacă: (i) actul care atestă formalizarea majorităţii parlamentare conţine date cu privire la numărul şi deputaţii concreți care constituie majoritatea parlamentară absolută; (ii) actul reflectă disponibilitatea deputaţilor de a susţine o anumită candidatură pentru funcţia de Prim-ministru; (iii) actul este comunicat Preşedintelui Republicii Moldova în mod oficial (a se vedea HCC nr. 6 din 23 februarie 2021, §§ 51, 52).
8. Astfel, într-o cauză examinată, Curtea a observat că, pe 11 februarie 2021, 54 de deputaţi au semnat o Declaraţie de constituire a majorităţii parlamentare pentru susţinerea dnei Mariana Durleşteanu în calitate de candidat pentru funcţia de Prim-ministru. De asemenea, Declaraţia în discuţie a fost citită în şedinţa plenară a Parlamentului şi comunicată Preşedintelui Republicii. Drept urmare, Curtea a reţinut că condiţia înaintării candidatului pentru funcţia de Prim-ministru de către o majoritate parlamentară absolută formalizată a fost îndeplinită (a se vedea HCC nr. 6 din 23 februarie 2021, § 53).
9. În prezenta cauză, candidatul la funcţia de Prim-ministru nu a fost propus de o majoritatea parlamentară absolută formalizată. Nu există un act prin care majoritatea parlamentară a fost formalizată, cu precizarea deputaţilor care o constituie, a disponibilității de a susţine o anumită candidatură pentru funcţia de Prim-ministru, precum şi cu notificarea oficială a Preşedintelui Republicii Moldova.
10. În acest context, trebuie de menționat că condiţia formalizării majorităţii parlamentare absolute care propune candidatul la funcţia de Prim-ministru nu se interpretează în funcţie de prevederile actelor infraconstituţionale, spre exemplu, în funcţie de prevederile articolului 4 alin. (12) din Regulamentul Parlamentului. Dimpotrivă, hotărârile Curții Constituționale prin care se interpretează un text constituţional au forță de Constituție şi sunt obligatorii, inclusiv considerentele lor, pentru toate autoritățile Republicii Moldova. Acestea se aplică direct, fără nici o altă condiţie de formă (a se vedea HCC nr. 6 din 23 februarie 2021, §§ 49, 52).
11. Prin urmare, constat incidenţa articolului 98 alin. (1) din Constituție în prezenta cauză și consider că la etapa fondului era necesar să se verifice dacă procesul de desemnare a candidatului pentru funcția de Prim-ministru a corespuns exigenţelor constituţionale.
12. Așadar, în opinia mea, Curtea Constituțională trebuia să declare sesizarea admisibilă, pentru a o examina în fond și pentru a verifica conformitatea Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 824 din 10 februarie 2023 cu articolul 98 alin. (1) din Constituție.

Judecător al Curţii Constituţionale Serghei ŢURCAN

29 august 2023

DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 35a/2023
pentru controlul constituționalității Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 824 din 10 februarie 2023 privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru și a Hotărârii Parlamentului nr. 28 din 16 februarie 2023 pentru aprobarea Programului de activitate și acordarea votului de încredere Guvernului

CHIŞINĂU
29 august 2023

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dlui Nicolae ROȘCA, Președinte,
dnei Domnica MANOLE,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 20 februarie 2023,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 29 august 2023, în camera de consiliu,
Pronunță următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituțională la 20 februarie 2023 de dnii Vlad Batrîncea și Grigore Novac, deputați în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Autorii sesizării i-au solicitat Curții să verifice constituționalitatea Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 824 din 10 februarie 2023 privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru și a Hotărârii Parlamentului nr. 28 din 16 februarie 2023 pentru aprobarea Programului de activitate și acordarea votului de încredere Guvernului.

A. Legislația pertinentă

3. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

„[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate.”

Articolul 6

Separația și colaborarea puterilor

„În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.”

Articolul 98

Învestitura

„(1) După consultarea fracţiunilor parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru.

(2) Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru va cere, în termen de 15 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului.

(3) Programul de activitate şi lista Guvernului se dezbat în şedinţa Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

(4) În baza votului de încredere acordat de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova numeşte Guvernul.

(5) Guvernul îşi exercită atribuţiile din ziua depunerii jurămîntului de către membrii lui în faţa Preşedintelui Republicii Moldova. (6) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei, Preşedintele Republicii Moldova revocă şi numeşte, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizării

4. Autorii sesizării menționează că în 10 februarie 2023, data la care a desemnat un candidat la funcția de Prim-ministru, Președintele Republicii Moldova și-ar fi exercitat atribuțiile constituționale de consultare cu fracțiunile parlamentare de o manieră care le lipsește de conținut și, deci, de eficacitate. Aceștia susțin că la ora 13.20 se cunoștea oficial despre demisia doamnei Prim-ministru Natalia Gavrilița și că în intervalul cuprins între orele 14.00 și 15.00 au avut loc consultările cu fracțiunile parlamentare referitoare la candidatura dlui Dorin Recean.

5. Autorii sesizării mai susțin că nu ar fi fost respectată procedura de dezbatere în plenul legislativului a programului de activitate și a listei Guvernului, pentru că deputații au fost lipsiți de dreptul de a acorda întrebări și de a lua cuvântul.

B. Aprecierea Curții

6. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea reține următoarele.

7. Curtea notează că, potrivit articolelor 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale, deputații în Parlament posedă prerogativa sesizării Curții Constituționale.

8. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității hotărârilor Parlamentului și a decretelor Președintelui Republicii Moldova, care vizează funcții de demnitate publică de rang constituțional, ține de competența Curții Constituționale (a se vedea HCC nr. 13 din 27 aprilie 2021, § 25).

9. Actele contestate nu au făcut obiectul altor sesizări la Curtea Constituțională.

10. Autorii sesizării sugerează că actele contestate contravin articolelor 1 alin. (3) [preeminența dreptului] și 98 [învestirea Guvernului] din Constituție.

11. Cu referire la incidența articolului 1 alin. (3) din Constituție, Curtea reiterează că acesta comportă un caracter general și reprezintă un imperativ care stă la baza celorlalte reglementări. Această normă nu poate fi invocată de sine stătător, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituție, care trebuie să fie aplicabilă (DCC nr. 56 din 19 aprilie 2022, § 25).

12. În Hotărârea sa nr. 23 din 6 august 2020, Curtea a reținut că în cazul în care este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, Preşedintele Republicii este obligat să desemneze candidatul înaintat de această majoritate pentru funcția de Prim-ministru. În cazul în care nu este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, Preşedintele Republicii este obligat ca, după consultarea fracțiunilor parlamentare, să desemneze un candidat pentru funcția de Prim-ministru, chiar dacă fracțiunile parlamentare nu sunt de acord cu propunerea sa (a se vedea punctul 2 din dispozitivul hotărârii citate).

13. Curtea observă că Decretul Președintelui Republicii Moldova privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru în data de 10 februarie 2023 a reprezentat o consecință a consultărilor avute, în special, cu fracțiunea majoritară din Parlament. Desemnarea candidatului propus de această majoritate parlamentară nu reprezenta, pentru Președintele Republicii Moldova, o opțiune, ci o obligație constituțională. Indiferent de durata consultărilor avute cu fracțiunile parlamentare, Președintele era obligat să desemneze candidatul dorit de majoritate. În consecință, această realitate obiectivă are o pondere mai mare decât orice altă eventuală abatere procedurală pe care a implicat-o consultarea cu celelalte fracțiuni parlamentare.

14. Referitor la argumentul autorilor sesizării privind nerespectarea procedurii de dezbatere în plenul legislativului a programului de activitate și a listei Guvernului, Curtea a cercetat stenograma[1] ședinței plenare a Parlamentului din 16 februarie 2023, data la care a fost votată Hotărârea Parlamentului nr. 28 pentru aprobarea Programului de activitate al Guvernului și acordarea votului de încredere Guvernului.

15. După ce candidatul desemnat la funcția de Prim-ministru și-a prezentat programul de activitate al Guvernului, au luat cuvântul atât deputați din cadrul majorității parlamentare, cât și deputați din opoziția parlamentară.

16. Sub acest aspect, autorii sesizării au afirmat doar că „deputații au fost lipsiți de dreptul de a acorda întrebări și de a lua cuvântul” și au continuat cu citate din jurisprudența Curții Constituționale, din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și din opiniile relevante ale Comisiei de la Veneția, fără a detalia în ce constă limitarea dreptului lor.

17. Având în vedere aceste aspecte și dat fiind faptul că nu poate identifica, din oficiu, argumente în favoarea autorilor unei sesizări, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. a), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea depusă de dnii Vlad Batrîncea și Grigore Novac, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, pentru controlul constituționalității Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 824 din 10 februarie 2023 privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru și a Hotărârii Parlamentului nr. 28 din 16 februarie 2023 pentru aprobarea Programului de activitate și acordarea votului de încredere Guvernului.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte Nicolae ROȘCA

Chișinău, 29 august 2023
DCC nr. 103
Dosarul nr. 35a/2023

[1]https://www.parlament.md/LinkClick.aspx?fileticket=NZelpPMKIwg%3d&tabid=128&mid=506&language=ro-RO