DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 228g/2022
privind excepția de neconstituționalitate a articolului 22¹ alin. (1) lit. c) pct. 6 din Legea privind activitatea particulară de detectiv și de pază nr. 283 din 4 iulie 2003

CHIŞINĂU
28 februarie 2023

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dnei Iulia Vartic, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 23 decembrie 2022,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 28 februarie 2023, în camera de consiliu,
Pronunță următoarea decizie:

ÎN FAPT 

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 22¹ alin. (1) lit. c) pct. 6 din Legea privind activitatea particulară de detectiv și de pază nr. 283 din 4 iulie 2003, ridicată de dl Veaceslav Eșanu, reprezentantul Inspectorului Național de Securitate Publică, parte în dosarul nr. 3-2311/2021, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituțională de judecătorul de caz, dl Igor Barbacaru, de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție. 

A. Circumstanțele litigiului principal

3. La 28 mai 2021, Inspectoratul Național de Securitate Publică a verificat activitatea Organizației Particulare de Pază „Combat-Service” SRL pe baza Legii privind activitatea particulară de detectiv și de pază nr. 283 din 4 iulie 2003. Inspectoratul Național de Securitate Publică a constatat că un angajat, dl Valeriu Poparcea, a fost condamnat în anul 1981 și în anul 1992 pentru comiterea unui furt și a unei sustrageri de bunuri din avutul proprietarului și, astfel, nu întrunește condițiile stabilite la articolul 22¹ alin. (1) lit. c) pct. 6 din Legea privind activitatea particulară de detectiv și de pază. În acest sens, Inspectoratul Național de Securitate Publică a emis o prescripție prin care a obligat organizația particulară de pază să înlăture neconformitățile constatate.

4. La 21 iunie 2021, dl Valeriu Poparcea a depus la Inspectoratul Național de Securitate Publică o cerere prin care a solicitat să se constate întrunirea condițiilor stabilite de lege pentru încadrarea sa în activitatea particulară de pază. Cererea i-a fost refuzată pentru că a fost condamnat anterior pentru comiterea unor infracțiuni cu intenție.

5. La 8 august 2021, dl Valeriu Poparcea a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, o contestație împotriva deciziei Inspectoratului Național de Securitate Publică și a solicitat anularea actului administrativ individual defavorabil.

6. În cadrul ședinței de judecată reprezentantul Inspectoratului Național de Securitate Publică, dl Veaceslav Eșanu, a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 22¹ alin. (1) lit. c) pct. 6 din Legea privind activitatea particulară de detectiv și de pază nr. 283 din 4 iulie 2003, în coroborare cu prevederile articolelor 111 alin. (3) și 112 alin. (2) din Codul penal.

7. Printr-o încheiere din 13 decembrie 2022, judecătorul de caz de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

B. Legislația pertinentă 

8. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

„[…] 

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.” 

Articolul 20

Accesul liber la justiție

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime. 

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

„[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia

„(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

[…].”

Articolul 54

Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului.

(2) Exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existența dreptului sau a libertăţii.”

9. Prevederile relevante ale Legii privind activitatea particulară de detectiv și de pază nr. 283 din 4 iulie 2003 sunt următoarele:

Articolul 22¹

Condiţiile de autorizare a activității particulare de pază

„(1) Condiţiile de autorizare a activităţii particulare de pază sunt următoarele:

[...]

c) încadrarea în activitatea particulară de pază doar a persoanelor care:

– au împlinit vârsta de 18 ani;

– sunt cetățeni ai Republicii Moldova;

– au cel puţin studii gimnaziale;

– nu se află la evidenţă la medicul narcolog sau psihiatru;

– nu au fost sancţionate pentru contravenţii ce atentează la ordinea publică şi la securitatea publică;

– nu au fost condamnate pentru infracţiuni săvârșite cu intenţie, conform unei hotărârii judecătoreşti definitive;

– sunt absolvenţi de cursuri de calificare la instituţiile de învățământ acreditate conform legii sau îşi asumă responsabilitatea ca, în decurs de 3 luni de la data angajării, să frecventeze şi să absolvească astfel de cursuri;

[…].”

10. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 111

Stingerea antecedentelor penale

„[…]

(3) Stingerea antecedentelor penale anulează toate incapacităţile şi decăderile din drepturi legate de antecedentele penale.”

Articolul 112

Reabilitarea judecătorească

„[…]

(2) Reabilitarea anulează toate incapacităţile şi decăderile din drepturi legate de antecedentele penale.

[…]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

11. Autorul sesizării susține că nu este clar dacă persoanele condamnate pentru comiterea cu intenție a unei infracțiuni pot fi angajate într-o organizație de pază, după stingerea antecedentelor penale și reabilitarea judecătorească.

12. În opinia autorului, stingerea antecedentelor penale și reabilitarea judecătorească nu-i conferă persoanei dreptul de a se angaja într-o organizație de pază. Mai mult, interdicția stabilită persoanelor care au fost condamnate pentru comiterea unei infracțiuni cu intenție de a fi angajate într-o organizație de pază reprezintă o condiție stabilită de lege.

13. În fine, autorul sesizării susține că prevederile contestate în coroborare cu prevederile articolelor 111 alin. (3) și 112 alin. (2) din Codul penal sunt contrare articolelor 1 alin. (3) [preeminența dreptului], 16 [egalitatea], 20 [accesul liber la justiție], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaște drepturile şi îndatoririle], 43 [dreptul la muncă și la protecția muncii] și 54 [restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți] din Constituție.

B. Aprecierea Curții

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind activitatea particulară de detectiv și de pază nr. 283 din 4 iulie 2003, ține de competența Curții Constituționale.

16. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reprezentantul autorității publice, parte în proces, care a emis actul administrativ individual defavorabil contestat. Astfel, Curtea consideră că sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituție.

17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie articolul 22¹ alin. (1) lit. c) din Legea privind activitatea particulară de detectiv și de pază, în partea în care, pentru autorizarea activității particulare de pază, stabilește condiția încadrării în această activitate doar a persoanelor care nu au fost condamnate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, conform unei hotărâri judecătorești definitive. Curtea constată că această prevedere nu a făcut obiectul controlului de constituționalitate.

18. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză în care se contestă refuzul de a confirma întrunirea condițiilor stabilite de lege pentru încadrarea în activitatea particulară de pază din cauza existenței unei condamnări anterioare pentru infracțiuni comise cu intenție, conform unei hotărâri judecătorești definitive. Așadar, Curtea admite că prevederile contestate sunt aplicabile în cauza în care a fost ridicată excepția.

19. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental invocat de autorul sesizării. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință în drepturile fundamentale invocate (a se vedea HCC nr. 17 din 20 septembrie 2022, § 23).

20. În acest sens, Curtea observă că autorul sesizării a afirmat incidența articolelor 1 alin. (3), 16, 20, 23, 43 și 54 din Constituție.

21. Curtea menționează că, în acest caz, articolul 1 alin. (3) din Constituţie comportă un caracter general şi nu poate constitui un reper separat, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituţie, care trebuie să fie aplicabilă (a se vedea DCC nr. 147 din 15 noiembrie 2022, § 29 și jurisprudența citată acolo). De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea a reţinut că articolele 16, 23 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale (a se vedea DCC nr. 159 din 24 noiembrie 2022, § 49).

22. Cu privire la incidenţa articolului 20 din Constituţie, care garantează accesul liber la justiție, Curtea observă că autorul nu a prezentat critici de neconstituționalitate și nu a argumentat caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu norma constituțională invocată. Așadar, Curtea reține că simpla trimitere la o normă constituțională, în lipsa argumentelor care ar fundamenta pretinsa relație de contrarietate a dispoziţiilor criticate faţă de aceasta, nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr. 33 din 22 martie 2022, § 18). Prin urmare, acest capăt al sesizării este inadmisibil.

23. Cu privire la incidența articolului 43 din Constituție, Curtea menționează că acesta garantează oricărei persoane dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecție împotriva șomajului (a se vedea HCC nr. 16 din 20 mai 2021, § 38). Prin definiție, munca poate fi prestată doar de o persoană fizică, care are statut de salariat. Mai mult, alin. (2) din articolul 43 din Constituție prevede că salariații au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele, precum şi alte situații specifice. Prin urmare, de garanțiile dreptului la muncă pot beneficia doar persoanele fizice. A contrario, o autoritate publică, care este o persoană juridică de drept public, nu poate pretinde la calitatea de victima a ingerinței în dreptul la muncă.

24. Mai mult, Curtea subliniază că i se poate cere declararea neconstituţionalităţii unei legi, dacă soluția i-ar fi favorabilă situației autorului excepţiei. În această cauză, eventuala declarare a neconstituţionalităţii prevederilor contestate sub aspectul invocat în sesizare nu-i poate servi autorului excepţiei. Dimpotrivă, aceasta ar conduce la anularea actului administrativ emis de autorul sesizării.

25. Curtea reiterează că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De eventuala soluţie a excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar, acest instrument riscă să devină unul simulat, adică o actio popularis, pierzându-se, în aceste condiţii, caracterul concret şi efectiv al excepţiei (a se vedea DCC nr. 94 din 7 iulie 2022, § 29).

26. În consecință, pentru că nu s-a constatat existenţa vreunei ingerinţe într-un drept fundamental, Curtea nu poate reţine nici incidenţa articolelor 1 alin. (3), 16, 23 și 54 din Constituţie.

27. Pe baza celor menționate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. 

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 22¹ alin. (1) lit. c) pct. 6 din Legea privind activitatea particulară de detectiv și de pază nr. 283 din 4 iulie 2003, ridicată de dl Veaceslav Eșanu, reprezentantul Inspectorului Național de Securitate Publică, parte în dosarul nr. 3-2311/2021, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. 

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte  Domnica MANOLE

Chișinău, 28 februarie 2023
DCC nr. 19
Dosarul nr. 228g/2022