Decizia nr. 9 din 25.07.2013
Decizia Curţii Constituţionale nr.9 din 25.07.2013 de respingere a sesizării nr.23a/2013 privind controlul constituţionalităţii Hotărârii Guvernului nr.293 din 16 mai 2013 cu privire la numirea în funcţie a domnului Ion GOLOVATÎI şi Hotărârii Guvernului nr.294 din 16 mai 2013 cu privire la numirea în funcţie a domnului Veaceslav CEBAN
Subiectul sesizării: deputat
Decizia:
1. ro-d_09.2013.ro.pdf
Sesizări:
5. Prevederile relevante ale Constituţiei (M.O., 1994, nr. 1, art.1) sunt următoarele:
Articolul 1
Statul Republica Moldova
„(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului este republica.
(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.”
Articolul 2
Suveranitatea şi puterea de stat
„(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.
(2) Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.”
Articolul 5
Democraţia şi pluralismul politic
„(1) Democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura şi cu totalitarismul.
(2) Nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului.”
Articolul 7
Constituţia, Lege Supremă
„Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.”
Articolul 103
Încetarea mandatului
„(1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor pentru un nou Parlament.
(2) Guvernul, în cazul exprimării votului de neîncredere de către Parlament, al demisiei Prim-ministrului sau în condiţiile alineatului (1), îndeplineşte numai funcţiile de administrare a treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.”
6. Prevederile relevante din Legea nr. 64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (Republicată: M.O., 2002, nr.131-133, art. 1018; Veştile, 1990, nr.8, art. 191) sunt următoarele:
Articolul 1
Rolul Guvernului
„Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului, exercită conducerea generală a administraţiei publice şi este responsabil în faţa Parlamentului.
[...]”
Articolul 71
Atribuţiile Guvernului în exerciţiu (demisionar)
„În cazul exprimării votului de neîncredere de către Parlament, în cazul demisiei Primului-ministru sau în cazul alegerii unui nou Parlament, Guvernul în exerciţiu (demisionar) îndeplineşte numai funcţiile de administrare a treburilor publice până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.
Principalele atribuţii ale Guvernului în exerciţiu (demisionar):
1) asigură transpunerea în viaţă a legilor, indiferent de domeniul reglementat de acestea;
2) exercită funcţia de conducere generală şi control asupra activităţii organelor centrale de specialitate;
3) realizează programele de dezvoltare economică şi socială a ţării;
4) asigură securitatea statului şi a cetăţenilor lui, îndeplinind funcţii de administrare a treburilor publice;
5) întreprinde orice activitate de conducere şi gospodărire în chestiuni ce privesc întreaga societate.
[...]”
Articolul 19
Relaţiile Guvernului cu organele administraţiei publice locale
„Guvernul:
1) promovează în viaţă şi exercită controlul asupra respectării şi executării legilor Republicii Moldova, hotărârilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului de către organele administraţiei publice locale.
2) administrează, împreună cu organele administraţiei publice locale obiectivele şi ramurile de importanţă statală;
3) coordonează activitatea organelor administraţiei publice locale în vederea traducerii în viaţă a politicii de stat în domeniul asistenţei sociale, ocrotirii sănătăţii, învăţământului public, tineretului şi sportului, culturii şi protecţiei mediului ambiant;
4) contestă hotărârile autorităţilor administraţiei publice locale, dacă ele contravin legislaţiei.”
Articolul 20
Conducerea ministerelor Republicii Moldova şi altor organe
de pe teritoriul republicii
„Guvernul:
1) conduce, coordonează şi controlează activitatea ministerelor, a altor autorităţi administrative centrale, a inspectoratelor de stat, a comisiilor şi consiliilor guvernamentale, altor autorităţi din subordinea sa;
2) aprobă regulamentele ministerelor, ale altor autorităţi administrative centrale, ale inspectoratelor de stat, comisiilor şi consiliilor guvernamentale;
21) numeşte şi demite din funcţie viceminiştrii Republicii Moldova. Intrarea în funcţie a noului ministru are ca efect încetarea activităţii viceministrului, cu excepţia cazului în care acesta a fost reconfirmat în funcţia respectivă de către Guvern la propunerea ministrului;
3) numeşte şi demite din funcţie conducătorii şi adjuncţii conducătorilor celorlalte organe din subordinea sa, confirmă şi eliberează de exercitarea obligaţiilor de membri ai colegiilor ministerelor Republicii Moldova şi ai altor organe din subordinea sa.”
Articolul 22
Alte autorităţi administrative centrale, inspectoratele de stat,
comisiile şi consiliile guvernamentale
„[...]
Autorităţile administrative centrale sînt conduse de directori generali sau de directori, numiţi în funcţie şi eliberaţi din funcţie de Guvern.
[...]”
7. Prevederile relevante din Hotărârea Guvernului nr. 695 din 14 septembrie 2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Stat de Arhivă, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia (M.O., 2012, nr.198-204, art. 750) sunt următoarele:
„[...]
3. Conducerea Serviciului de Stat de Arhivă este exercitată de către directorul general, asistat de 2 directori generali adjuncţi. În cadrul serviciului nominalizat funcţionează ca organ consultativ un colegiu constituit din 9 persoane.
[...]”
REGULAMENTUL
privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Stat de Arhivă
„1. Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Stat de Arhivă (în continuare – Regulament) stabileşte misiunea, funcţiile de bază, atribuţiile şi drepturile Serviciului de Stat de Arhivă (în continuare – Serviciu), precum şi modul de organizare a acestuia.
2. Serviciul este autoritate administrativă centrală de specialitate, subordonată Guvernului, care elaborează şi promovează politica statului în domeniul arhivistic.
3. Serviciul este persoană juridică de drept public, dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova şi denumirea sa în limba de stat, precum şi de conturi trezoreriale.
4. Serviciul îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, legile şi hotărârile Parlamentului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, ordonanţele, hotărârile şi dispoziţiile Guvernului, cu alte acte normative, cu tratatele internaţionale în domeniu, la care Republica Moldova este parte, precum şi cu prezentul Regulament.
[...]
9. Conducerea Serviciului este exercitată de directorul general, numit şi eliberat în/din funcţie de Guvern.
Directorul general este asistat în activitatea sa de conducere de doi directori generali adjuncţi, numiţi în funcţie şi eliberaţi din funcţie de Guvern, conform legislaţiei în vigoare. Directorii generali adjuncţi exercită atribuţiile delegate de directorul general.
În cazul absenţei temporare a directorului general, funcţiile acestuia le exercită directorul general adjunct împuternicit.
10. Directorul general:
1) poartă răspundere pentru realizarea funcţiilor şi atribuţiilor Serviciului, reprezintă Serviciul în relaţiile cu terţii, precum şi cu persoanele fizice şi juridice din ţară sau din străinătate;
2) asigură executarea legilor, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărârilor Parlamentului, ordonanţelor, hotărârilor şi dispoziţiilor Guvernului, precum şi îndeplinirea sarcinilor ce decurg din prevederile prezentului Regulament şi din alte acte normative;
3) poartă răspundere personală pentru utilizarea raţională a mijloacelor financiare ale Serviciului, pentru integritatea bunurilor materiale, autenticitatea indicilor cuprinşi în evidenţa contabilă şi în dările de seamă;
4) aprobă regulamentele subdiviziunilor interioare ale aparatului central al Serviciului, regulamentele de organizare şi funcţionare a instituţiilor subordonate, fişele postului pentru funcţiile publice, precum şi obiectivele individuale de activitate şi indicatorii de performanţă a funcţionarilor publici din aparatul central şi din instituţiile subordonate;
5) aprobă statele de personal şi schemele de încadrare ale aparatului central al Serviciului şi ale instituţiilor subordonate şi este abilitat cu dreptul de a efectua modificări în acestea, în limita structurii şi a efectivului-limită de personal aprobate de Guvern;
6) numeşte în funcţie funcţionarii publici din aparatul central al Serviciului şi din instituţiile subordonate, modifică, suspendă şi încetează raporturile de serviciu ale acestora, în condiţiile legii; angajează şi concediază personalul, inclusiv personalul contractual al aparatului central şi al instituţiilor subordonate, în condiţiile legislaţiei în vigoare. Aplică în privinţa salariaţilor măsuri de stimulare sau de sancţionare, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
7) emite ordine şi dispoziţii ce vizează activitatea de bază a Serviciului, cu publicarea acestora în modul stabilit, şi controlează executarea lor, aprobă actele normative departamentale. În anumite cazuri, emite ordine în comun cu conducătorii altor autorităţi publice centrale;
8) organizează examinarea petiţiilor cetăţenilor în vederea soluţionării în termen şi calitativ a problemelor abordate în ele;
9) exercită şi alte împuterniciri atribuite prin lege.
11. Atribuţiile, sarcinile şi responsabilităţile individuale ale directorilor generali adjuncţi, conducătorilor subdiviziunilor interioare ale aparatului central al Serviciului, conducătorilor/conducătorilor de subdiviziuni din instituţiile subordonate se stabilesc prin fişa postului şi pe baza regulamentelor de organizare şi funcţionare ale acestora.
[...]”
1. Se respinge sesizarea privind controlul constituţionalităţii Hotărârii Guvernului nr. 293 din 16 mai 2013 cu privire la numirea în funcţie a domnului Ion GOLOVATÎI şi Hotărârii Guvernului nr. 294 din 16 mai 2013 cu privire la numirea în funcţie a domnului Veaceslav CEBAN.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
14. Curtea Constituţională exercită justiţia constituţională la sesizarea subiecţilor specificaţi în articolul 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolul 38 din Codul jurisdicţiei constituţionale.
15. Potrivit prevederilor legale, deputatul în Parlament este subiect cu drept de sesizare a Curţii Constituţionale.
16. Curtea relevă că prerogativa care i-a fost acordată prin articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie presupune stabilirea corelaţiei dintre normele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia.
17. Curtea reţine că, în speţă, sesizarea vizează controlul constituţionalităţii Hotărârilor Guvernului din 16 mai 2013 nr. 293 cu privire la numirea în funcţie a domnului Ion GOLOVATÎI şi nr. 294 cu privire la numirea în funcţie a domnului Veaceslav CEBAN.
1) Hotărârea Guvernului nr. 294 din 16 mai 2013 cu privire la numirea în funcţie a domnului Veaceslav CEBAN
18. Supunând examinării preliminare datele referitoare la obiectul sesizării, Curtea atestă că la 16 mai 2013 Guvernul în exerciţiu (demisionar) l-a numit pe domnul Veaceslav Ceban în funcţia de viceministru al afacerilor interne.
19. Prin Decretul nr.656-VII din 31 mai 2013, în baza votului de încredere acordat de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova a numit Guvernul.
20. La 12 iunie 2013 Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 376, prin care domnul Veaceslav CEBAN a fost confirmat în funcţia de viceministru al afacerilor interne.
21. Astfel, Curtea reţine că Hotărârea Guvernului nr. 294 din 16 mai 2013 a fost substituită prin Hotărârea Guvernului nr. 376 din 12 iunie 2013.
22. În baza celor expuse, Curtea apreciază că sesizarea, în partea ce ţine de controlul constituţionalităţii Hotărârii Guvernului nr. 294 din 16 mai 2013, fiind lipsită de obiect, nu este de competenţa Curţii Constituţionale şi, drept urmare, nu este susceptibilă de examinare în fond.
2) Hotărârea Guvernului nr. 293 din 16 mai 2013 cu privire la numirea în funcţie a domnului Ion GOLOVATÎI
23. În ceea ce priveşte aplicarea articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie în raport cu Hotărârea Guvernului nr. 293 din 16 mai 2013 cu privire la numirea în funcţie a domnului Ion Golovatîi, Curtea Constituţională reţine că prin Hotărârea nr.10 din 16 aprilie 2010 pentru revizuirea Hotărârii nr.16 din 28 mai 1998 cu privire la interpretarea art.20 din Constituţia Republicii Moldova în redacţia Hotărârii nr.39 din 9 iulie 2001 a menţionat:
„[...] Constituţia Republicii Moldova, prin art.135 alin.(1) lit.a), abilitează Curtea Constituţională cu controlul constituţionalităţii tuturor actelor adoptate de Parlament, fără a face distincţie între actele normative şi cele individuale. [...]”
24. În context, Curtea Constituţională a statuat că actele administrative cu caracter individual, emise de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova şi Guvern în exerciţiul atribuţiilor prevăzute expres de normele constituţionale sau legislative, ce ţin de alegerea, numirea şi destituirea din funcţiile publice a persoanelor oficiale exponente ale unui interes public deosebit, fac obiect al controlului constituţionalităţii la sesizarea subiecţilor abilitaţi cu acest drept.
25. În acest sens, în Hotărârea nr.10 din 16 aprilie 2010, menţionată supra, Curtea Constituţională a reţinut că:
„[...] Actele emise de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova şi Guvern referitoare la persoanele oficiale exponente ale unui interes public deosebit, alese sau numite pentru durata mandatului atribuit, pot face obiect al controlului constituţionalităţii sub aspectul formei şi procedurii de adoptare. [...]”
26. Totodată, Curtea reţine că, potrivit articolului 4 lit.a) din Legea contenciosului administrativ, doar funcţia de director general al Serviciului de Stat de Arhivă se regăseşte în Lista prezentată în anexă, parte integrantă a Legii menţionate în care se enumeră persoanele oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public deosebit, exceptate de la adresarea în instanţa de contencios administrativ. Respectiv, doar actele de numire și demitere din funcție a acestora pot fi supuse controlului constituționalității.
27. Funcţia de director general adjunct al Serviciului de Stat de Arhivă nu este inclusă în Lista persoanelor oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public deosebit.
28. De asemenea, Curtea observă că, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 695 din 14 septembrie 2012, conducerea Serviciului de Stat de Arhivă este exercitată de către directorul general, asistat de 2 directori generali adjuncţi.
29. Concomitent, potrivit punctului 10 din Regulament, directorul general poartă răspundere pentru realizarea funcţiilor şi atribuţiilor Serviciului, reprezintă Serviciul în relaţiile cu terţii, precum şi cu persoanele fizice şi juridice din ţară sau din străinătate; asigură executarea legilor, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărârilor Parlamentului, ordonanţelor, hotărârilor şi dispoziţiilor Guvernului, precum şi îndeplinirea sarcinilor ce decurg din prevederile prezentului Regulament şi din alte acte normative; poartă răspundere personală pentru utilizarea raţională a mijloacelor financiare ale Serviciului, pentru integritatea bunurilor materiale, autenticitatea indicilor cuprinşi în evidenţa contabilă şi în dările de seamă, etc.
30. Astfel, Curtea reține că prevederile normative invocate stipulează expres doar atribuţiile, sarcinile şi responsabilităţile directorului general al Serviciului de Stat de Arhivă.
31. Totodată, Curtea reţine că, potrivit prevederilor Regulamentului, directorii generali adjuncţi exercită atribuţiile delegate de directorul general. Astfel atribuţiile, sarcinile şi responsabilităţile individuale ale directorilor generali adjuncţi se stabilesc prin fişa postului.
32. Curtea nu poate reține invocarea de către autorul sesizării, în susținerea argumentelor de neconstituționalitate, a Hotărârii nr. 7 din 18 mai 2013 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, în redacţia Legilor nr.107 şi nr.110 din 3 mai 2013, şi a Decretelor Preşedintelui Republicii Moldova nr.634-VII şi nr.635-VII din 16 mai 2013 şi a Hotărârii Guvernului nr.295 din 16 mai 2013, pentru motivul că funcţia de director general adjunct al Serviciului de Stat de Arhivă nu face parte din funcţiile persoanelor oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public deosebit.
33. Din aceste considerente şi având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care se referă la demiterea sau numirea unor persoane oficiale, exponente ale unui interes public deosebit, Hotărârea Guvernului nr. 293 din 16 mai 2013 nu poate fi supusă controlului constituţionalităţii.
34. Având în vedere cele menţionate, sesizarea nu întruneşte datele admisibile pentru exercitarea controlului constituţionalităţii şi, deci, nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.







