DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 238g/2021
privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 20 și 54² alin. (3) din Codul fiscal și a articolului 116 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012
(neincluderea venitului obținut din valorificarea masei debitoare în procedura de faliment în lista surselor de venit neimpozabil)

CHIŞINĂU
12 aprilie 2022

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dlui Nicolae ROȘCA,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dnei Dina Musteața, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 1 noiembrie 2021,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 12 aprilie 2022, în camera de consiliu,
Pronunță următoarea decizie:

ÎN FAPT 

1. La originea cauzei se află sesizarea ridicată de dl Marcel Lungu, administrator autorizat, în dosarul nr. 2i-661/19, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul central, privind excepția de neconstituționalitate::

- a articolului 20 din Codul fiscal, adoptat prin Legea nr. 1163 din 24 aprilie 1997, cu referire la neincluderea venitului obținut din valorificarea masei debitoare în procedura de faliment în lista surselor de venit neimpozabil;

- a articolului 54² alin. (3) din Codul fiscal, adoptat prin Legea nr. 1163 din 24 aprilie 1997, cu referire la omisiunea de a reglementa că în obiectul impunerii nu se includ „veniturile” debitorului aflat în procedura de insolvabilitate, obținute în procedura de faliment ca rezultat al valorificării masei debitoare;

- și a articolului 116 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, din perspectiva lipsei de reglementare a situației că debitorul după trecerea la procedura de faliment, cu dizolvarea și lichidarea patrimoniului își încetează activitatea de întreprinzător, iar mijloacele bănești obținute din vânzarea masei debitoare nu constituie venit în sensul legislației fiscale.

2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dna judecător Mariana Fondos-Frațman de la Judecătoria Chișinău, sediul central, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

A. Circumstanțele litigiului principal

3.  Prin Hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul central, din 18 decembrie 2019, s-a intentat procesul de insolvabilitate față de Î.M. „Sinax” S.R.L.

4.  Prin Hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul central, din 17 iulie 2020, s-a dispus trecerea în procedura falimentului a debitorului, lichidarea patrimoniului și distribuirea produsului rezultat.

5. În cadrul ședinței de judecată, dl Marcel Lungu a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolelor 20 și 54² alin. (3) din Codul fiscal, adoptat prin Legea nr. 1163 din 24 aprilie 1997, și a articolului 116 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012.

6. Prin Încheierea din 26 octombrie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul central, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

B. Legislația pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiție

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.”

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată și protecția acesteia

 „(1) Dreptul la proprietate privată, precum și creanțele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.

[…]”.

 

8.  Prevederile relevante ale Codului fiscal, adoptat prin Legea nr. 1163 din 24 aprilie 1997, sunt următoarele:

Articolul 20

 Sursele de venit neimpozabile

„În venitul brut nu se includ următoarele tipuri de venit:

a) anuitățile sub formă de drepturi de asigurări sociale achitate din bugetul asigurărilor sociale de stat şi drepturi de asistenţă socială achitate din bugetul de stat, specificate de legislaţia în vigoare, inclusiv primite în baza tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte; sumele şi despăgubirile de asigurare, primite în baza contractelor de asigurare şi coasigurare, exclusiv primite în cazul înlocuirii forţate a proprietăţii conform art.22;

b) despăgubirile şi indemnizaţiile unice primite, conform legislaţiei, în urma unui accident de muncă sau în urma unei boli profesionale, de salariaţi ori de moştenitorii lor legali;

c) plăţile, precum şi alte forme de compensaţii acordate în caz de boală, de traumatisme, sau în alte cazuri de incapacitate temporară de muncă, conform contractelor de asigurare de sănătate;

d) compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu: pentru aparatul Preşedintelui Republicii Moldova, Parlament şi aparatul acestuia, aparatul Guvernului, în limitele şi în modul stabilite de Preşedintele Republicii Moldova, Parlament şi, respectiv, de Guvern. Compensarea cheltuielilor salariaţilor agenţilor economici legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, în limitele stabilite de actele normative şi în modul stabilit de Guvern. Compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu în cazul depăşirii limitelor de cazare stabilite de Guvern;

d¹) restituirea cheltuielilor şi plăţilor compensatorii ce ţin de executarea obligaţiilor de serviciu ale militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă din organele apărării naţionale şi de ocrotire a normelor de drept, securităţii statului şi ordinii publice din contul bugetului de stat, şi anume:

- restituirea cheltuielilor la transportul militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă din organele apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice şi membrilor familiilor lor, al bunurilor personale ale acestora în legătură cu încadrarea în serviciu, îndeplinirea serviciului şi trecerea în rezervă (retragerea), inclusiv a cheltuielilor de transport legate de deplasare la tratament balneosanatorial, locul petrecerii concediului obligatoriu, precum şi a cheltuielilor la transportul recruţilor şi rezerviştilor chemaţi la concentrare sau mobilizare;

- restituirea cheltuielilor de transport tur-retur funcţionarilor vamali care îşi exercită atribuţiile de serviciu într-o altă localitate decît cea în care îşi are domiciliul;

- indemnizaţia de transfer;

- indemnizaţia unică de instalare;

- indemnizaţia unică plătită absolvenţilor instituţiilor de învățământ militar şi instituţiei de învățământ superior cu statut de mare unitate specială;

- compensaţia bănească pentru închirierea spaţiului locativ;

- compensaţia bănească pentru procurarea sau construcţia spaţiului locativ;

– compensaţia bănească, echivalentă normelor de asigurare pentru raţia alimentară şi echipament, în mărimea stabilită de Guvern;

d²) sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul cauzat sau/şi venitul ratat ca urmare a efectuării cercetărilor arheologice pe terenurile aflate în proprietatea sau în posesia acestor persoane;

d³) sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni) ori ca urmare a unor calamităţi naturale sau tehnogene, cataclisme, epidemii, epizootii;

d⁴) sumele primite de proprietari sau deţinători pentru bunurile rechiziţionate în interes public, pe perioada rechiziţiei, conform legislaţiei;

d⁵) compensaţia bănească acordată de la bugetul de stat persoanelor beneficiare ale Programului de stat "Prima casă", în modul stabilit de Guvern;

d⁶) plăţile suportate de angajator conform art.24 alin.(19)–(20);

d⁷) compensaţia bănească anuală acordată personalului didactic din instituţiile publice de învăţămînt general, conform modului stabilit de Guvern;

e) bursele elevilor, studenţilor şi persoanelor aflate la învățământ postuniversitar sau la învățământ postuniversitar specializat la instituţiile de învăţămînt de stat şi particulare, în conformitate cu legislaţia cu privire la învăţămînt, stabilite de aceste instituţii de învățământ, precum şi bursele acordate de către organizaţiile filantropice, cu excepţia retribuţiei pentru activitatea didactică sau de cercetare, indemnizaţiile unice acordate tinerilor specialişti angajaţi la lucru, conform repartizării, în localităţile rurale;

f) pensiile alimentare şi indemnizaţiile pentru copii;

h) compensaţiile nominative plătite păturilor insuficient asigurate, social vulnerabile ale populaţiei, precum şi prestaţiile de asigurări sociale, care nu sunt achitate sub formă de anuităţi;

i) patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire, cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31);

i¹) patrimoniul primit de către casele de copii de tip familial cu titlu de donaţie;

j) veniturile de la primirea gratuită a proprietăţii, inclusiv a mijloacelor băneşti, conform deciziei Guvernului sau a autorităţilor competente ale administraţiei publice locale;

l) ajutoarele primite de la organizaţii filantropice – fundaţii şi asociaţii obşteşti – în conformitate cu prevederile statutului acestor organizaţii şi ale legislaţiei;

m) contribuţiile la capitalul unui agent economic şi contribuţiile vărsate în vederea acoperirii pierderilor financiare şi echilibrării activelor nete negative, prevăzute la art.55;

n) veniturile misiunilor diplomatice şi altor misiuni asimilate lor, organizaţiilor statelor străine, organizaţiilor internaţionale şi personalului acestora, prevăzute la art.54;

o) sumele pe care le primesc donatorii de sînge de la instituţiile medicale de stat;

 p¹) câștigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui câștig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), cu excepţia câștigurilor obținute prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice;

p²) câștigurile de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1);

q) mijloacele băneşti plătite, sub formă de ajutor material unic sau de reparare a prejudiciului, unor categorii de funcţionari publici sau familiilor acestora, în conformitate cu legislaţia;

r) ajutorul material obţinut de persoanele fizice din fondurile de rezervă ale Guvernului, ale autorităţilor administraţiei publice locale, din mijloacele Fondului de susţinere socială a populaţiei, precum şi din mijloacele sindicatelor, în conformitate cu regulamentele care prevăd acordarea unui astfel de ajutor. În cazul ajutorului material acordat din mijloacele sindicatelor, limita neimpozabilă constituie un salariu mediu lunar pe economie, prognozat şi aprobat anual de Guvern, per angajat anual, cu excepţia ajutorului acordat în caz de deces şi/sau boală a angajatului sau a rudelor şi/sau afinilor de gradul I ai acestuia;

s) ajutorul financiar obţinut de către sportivi şi antrenori de la Comitetul Internaţional Olimpic, premiile obţinute de către sportivi, antrenori şi tehnicieni la competiţiile sportive internaţionale, bursele sportive şi indemnizaţiile acordate loturilor naţionale în vederea pregătirii şi participării la competiţiile internaţionale oficiale;

t) ajutorul financiar obţinut de Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv şi de federaţiile sportive naţionale de profil de la Comitetul Internaţional Olimpic, federaţiile sportive europene şi internaţionale de profil şi de la alte organizaţii sportive internaţionale;

u) premiul naţional al Republicii Moldova în domeniul literaturii, artei, arhitecturii, ştiinţei şi tehnicii, precum şi premiile elevilor şi profesorilor animatori acordate, în mărimi stabilite în actele normative în vigoare, pentru performanţele obţinute în cadrul olimpiadelor şi concursurilor raionale, orăşeneşti, municipale, zonale, republicane, regionale şi internaţionale;

w) recompensa acordată membrilor gospodăriilor (familiilor) pentru participarea la sondajele selective efectuate de organele de statistică;

x) veniturile persoanelor fizice obţinute din activitatea în baza patentei de întreprinzător;

y) veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), de la predarea ambalajului returnabil, a reziduurilor şi deşeurilor de hârtie, carton, cauciuc, plastic şi de sticlă (cioburi de sticlă), precum şi a acumulatoarelor electrice uzate;

y¹) veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), de la comercializarea producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, efectuată în adresa altei persoane fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier);

y²) veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), de la livrarea laptelui natural;

y3) veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai Republicii Moldova şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinţei de bază;

z) veniturile obţinute în urma utilizării facilităţilor fiscale;

z²) mijloacele băneşti obţinute din fondurile speciale şi/sau mijloacele financiare obţinute sub formă de grant prin intermediul programelor aprobate de Guvern, utilizate conform destinaţiei acestora;

z³) compensaţiile pagubelor morale;

z⁴) venitul obţinut ca urmare a anulării restanţelor la bugetul public naţional;

z⁵) solda bănească a militarilor în termen, a elevilor şi cursanţilor (studenţilor) instituţiilor de învățământ militar şi ai instituţiei de învățământ superior cu statut de mare unitate specială;

z⁶) veniturile obţinute ca urmare a compensării daunei materiale cauzate, în partea în care compensaţia acordată nu depăşeşte dauna materială cauzată;

z⁷) plata depozitelor garantate din Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, conform Legii nr.575-XV din 26 decembrie 2003 privind garantarea depozitelor în sistemul bancar;

z⁹) venitul din reevaluarea mijloacelor fixe şi a altor active, precum şi din reluarea pierderilor din depreciere a mijloacelor fixe şi a altor active;

z¹⁰) dividendele aferente perioadelor fiscale de până la 1 ianuarie 2008 achitate în folosul persoanelor fizice rezidente;

z¹¹) veniturile sub formă de royalty ale persoanelor fizice în vârstă de 60 ani şi mai mult din domeniul literaturii, artei şi ştiinţei;

z¹²) veniturile persoanelor juridice obţinute în urma valorificării surselor financiare externe în cadrul proiectelor şi granturilor internaţionale ce ţin de dezvoltarea învăţămîntului şi cercetării;

z¹³) veniturile obţinute de către organizaţiile necomerciale, cultele religioase şi părţile componente ale acestora conform legii în urma desemnării procentuale;

z¹⁴) veniturile obţinute sub formă de indemnizaţie pentru munca prestată în ziua alegerilor, achitată membrilor consiliilor electorale de circumscripţie, membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi funcţionarilor aparatelor consiliilor şi birourilor respective;

z¹⁵) plăţile suportate de către beneficiarii de lucrări pentru hrana şi transportarea zilierilor, în mărimea stabilită de Guvern;

z¹⁶) compensaţia achitată din contul Fondului de compensare a investitorilor conform Legii nr.171/2012 privind piaţa de capital;

z¹⁷) venitul din anularea sau recuperarea cheltuielilor, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor, pentru care nu s-au acordat deduceri în scopuri fiscale;

z¹⁸) plăţile efectuate de angajator pentru testarea salariaților în vederea depistării prezenţei virusului SARS-CoV-2 şi pentru vaccinarea salariaților împotriva SARS-CoV-2;

z¹⁹) dividendele primite de persoanele juridice rezidente de la alte persoane juridice rezidente, cu excepţia dividendelor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv.

Articolul 54²

 Obiectul impunerii

„(1) Obiect al impunerii este venitul determinat conform contabilității financiare, obținut în perioada fiscală de declarare.

(2) În scopul aplicării prevederilor prezentului capitol, valoarea returului de marfă sau a discontului (reducerii) urmează să micşoreze mărimea obiectului impunerii în perioada fiscală în care a avut loc returul de marfă (s-a acordat discontul), inclusiv în cazul în care vânzarea mărfurilor respective a avut loc în perioadele fiscale precedente.

(3) În obiectul impunerii nu se includ veniturile prevăzute la art.20.”

9.  Prevederile relevante ale Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 116

Efectele intentării procedurii falimentului

„(1) În cazul în care dispune trecerea la faliment, instanța de insolvabilitate va desemna un lichidator propus de adunarea creditorilor, aplicând în modul corespunzător dispozițiile art.63-73. Atribuțiile administratorului insolvabilității încetează la momentul în care instanța stabilește atribuțiile lichidatorului. Poate fi desemnat lichidator administratorul insolvabilității desemnat anterior.

(2) Orice transfer, îndeplinire a unei obligații, exercitare a unui drept, act sau fapt, cu excepția celor autorizate de lichidator sau de instanța de insolvabilitate, efectuate de debitor sau de administratorul insolvabilității ulterior deschiderii procedurii falimentului sunt nule.

(3) Nicio dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială nu se adaugă creanțelor născute ulterior datei deschiderii procedurii generale şi nici procedurii simplificate a falimentului.

(4) După intrarea în faliment, dispozițiile capitolelor II şi III se aplică în modul corespunzător, în măsura în care nu contravin prezentului capitol.”

 

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate 

10. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul menționează că în Codul fiscal și Legea insolvabilității s-a omis reglementarea situației în care mijloacele bănești obținute din valorificarea masei debitoare în cadrul procedurii de faliment urmează a fi impozitate ca venit al debitorului insolvabil. Autorul notează că prevederile contestate nu reglementează includerea venitului obținut din valorificarea masei debitoare în procedura de faliment în lista surselor de venit neimpozabil. Astfel, prevederile legilor menționate lezează dreptul de proprietate al debitorului insolvabil și al creditorilor validați, deoarece mijloacele bănești obținute se impozitează și, prin urmare, se diminuează sumele care trebuie repartizate creditorilor.

11. Totodată, autorul sesizării a menționat că în cadrul procedurii falimentului scopul societății nu mai este unul de obținere și de repartizare a profitului între asociați, ci de transformare a activelor în bani, pentru satisfacerea creanțelor creditorilor validați.

12. Autorul excepției de neconstituționalitate pretinde că dispozițiile contestate sunt contrare articolelor 4, 7, 16, 20, 23, 46 și 54 din Constituție.

 

B. Aprecierea Curții 

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul fiscal și din Legea insolvabilității, ține de competența Curții Constituționale.

15. Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate, ridicată de dl Marcel Lungu, administrator autorizat, în dosarul nr. 2i-661/19, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul central, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016. Totodată, Curtea menționează că administratorul autorizat nu poate ridica o excepție de neconstituționalitate pentru apărarea drepturilor creditorilor. Creditorii în interesul cărora a fost ridicată excepția sunt ei înșiși participanți la procesul de insolvabilitate și ar putea acționa în mod independent pentru a-și proteja propriul interes (a se vedea DCC nr. 179 din 25 noiembrie 2021, §§ 18-19).

16. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie articolele 20 și 54² alin. (3) din Codul fiscal și articolul 116 din Legea insolvabilității. Curtea admite că normele contestate ar putea fi aplicate la soluționarea cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Curtea constată că textele criticate nu au constituit anterior obiect al controlului constituționalității.

17. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că omisiunea legislativă poate constitui obiect de examinare al Curții Constituționale dacă această omisiune afectează un drept constituțional fundamental (a se vedea, în acest sens, HCC nr. 12 din 6 aprilie 2021, § 35). Astfel, Curtea a analizat, prin prisma argumentelor autorului sesizărilor, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr. 12 din 6 aprilie 2021, § 29; HCC nr. 16 din 20 mai 2021, § 31).

18. Curtea reține că autorul sesizării a invocat incidența articolelor 4 [drepturile și libertățile omului], 7 [Constituția, Legea Supremă], 16 [egalitatea], 20 [accesul liber la justiție], 23 [dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle], 46 [dreptul la proprietate privată și protecția acesteia] și 54 [restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți] din Constituție.

19. Cu referire la pretinsa încălcare a articolelor 4 și 7 din Constituție, Curtea a subliniat că aceste norme comportă un caracter general și reprezintă imperative care stau la baza tuturor legilor Republicii Moldova. Ele nu pot constitui repere separate. Aceste norme nu pot fi invocate de sine stătător, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituție, care trebuie să fie aplicabilă (a se vedea HCC nr. 2 din 12 ianuarie 2021, § 20; HCC nr. 4 din 21 ianuarie 2021, § 20). De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că și articolele 16, 23 și 54 din Constituție nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existența unor ingerințe în drepturile fundamentale garantate de Constituție (HCC nr. 16 din 20 mai 2021, § 36; DCC nr. 112 din 15 iulie 2021, § 22).

20. Cu referire la incidența articolului 20 din Constituție, autorul nu a oferit argumente care să demonstreze caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu norma constituțională. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că simpla enumerare a normelor constituționale, în lipsa argumentelor care ar fundamenta pretinsa relație de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate (a se vedea DCC nr. 135 din 12 august 2021, § 21; DCC nr. 138 din 14 septembrie 2021, §§ 25-26).

21. Curtea observă că autorul sesizării menționează că lipsa reglementării includerii venitului obținut din valorificarea masei debitoare în procedura de faliment în lista surselor de venit neimpozabil ar afecta dreptul de proprietate al debitorului protejat de articolul 46 din Constituție.

22. Curtea notează că obligația de a plăti impozit dintr-un venit, care reprezintă un impozit de stat prevăzut de normele Codului fiscal, constituie, în principiu, o ingerință în dreptul constituțional de proprietate, pentru că privează persoana în cauză de un bun, i.e. de suma bănească care trebuie plătită. Totuși, această ingerință în dreptul de proprietate este, în general, justificată, deoarece statului i se recunoaște prerogativa de a institui și de a percepe impozite și contribuții obligatorii (a se vedea DCC nr. 68 din 18 mai 2021, § 18; DCC nr. 9 din 20 ianuarie 2022, § 25). În cazul în care cuantumul impozitului este rezonabil, problema existenței acestuia constituie o chestiune care ține de marja discreționară a legislativului, fiind exclusă de la controlul de constituționalitate. Legislativul beneficiază de o asemenea marjă atunci când sunt în discuție măsurile generale de strategie economică sau socială, precum și elaborarea și implementarea politicilor în domeniul impozitării. Datorită cunoașterii directe a societății și a nevoilor sale, legislatorul este, în principiu, mai bine plasat decât Curtea pentru a decide ce este „în interesul public”. Astfel, îi revine în primul rând legislativului să decidă asupra tipului de impozite care trebuie percepute (a se vedea, mutatis mutandis, Azienda Agricola Silverfunghi S.A.S. și alții v. Italia, 24 iunie 2014, §§ 102-103). În același sens, Curtea a menționat că, în baza articolelor 58 și 132 Constituția a pus în sarcina organului reprezentativ suprem stabilirea prin lege a impozitelor, taxelor şi oricăror altor venituri ale bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat (a se vedea HCC nr. 7 din 11 februarie 1999), precum și că organul reprezentativ suprem şi legislativ, fiind abilitat să reglementeze sfera bugetară, financiar-creditară şi fiscală, este în drept să stabilească atât statutul subiectelor care participă la relațiile reglementate de legislația fiscală, cât şi obiectul impunerii, precum şi modul de stabilire şi percepere a impozitelor, taxelor şi a altor plăți care constituie sistemul fiscal (a se vedea HCC nr. 31 din 14 iunie 2001, § 2; DCC nr. 43 din 31 martie 2022, § 28).

23. Din aceste motive, la verificarea unor norme privind stabilirea surselor de venituri neimpozabile și impunerea la plata unor impozite prevăzute de lege, Curtea nu va putea efectua o analiză în fond decât dacă cuantumul acestor impozite este atât de mare, încât dreptul de proprietate ar fi afectat în mod nejustificat (a se vedea DCC nr. 9 din 20 ianuarie 2022, § 26).

24. În acest caz, Curtea menționează că autorul sesizării nu a demonstrat că dreptul de proprietate al debitorului este afectat într-o măsură disproporționată.

25. Prin urmare, în baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g) și 140 din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 20 și 54² alin. (3) din Codul fiscal, adoptat prin Legea nr. 1163 din 24 aprilie 1997, și a articolului 116 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl Marcel Lungu, administrator al insolvabilității, în dosarul nr. 2i-661/19, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președinte                     Domnica MANOLE

Chișinău, 12 aprilie 2022
DCC nr. 46
Dosarul nr. 238g/2021