ÎN FAPT 1. La 19 decembrie 2012, dl Tudor Deliu, deputat în Parlament, a adresat Curţii Constituţionale sesizarea care vizează interpretarea articolului 46 alin.(5) din Constituţie, potrivit căruia: “Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului”. A. Motivele sesizării 2. Autorul sesizării a solicitat implicit interpretarea prevederilor articolului 46 alin.(5) din Constituţie, care obligă la asigurarea bunei vecinătăţi, în următoarele aspecte: “a) Există o violare a articolului 8 din Convenţia Europeană prin prisma ingerinţei în dreptul la respectarea domiciliului, în cazul în care persistă pericolul prăbuşirii unei construcţii de pe terenul vecin datorate nerespectării distanţei minime între construcţii de diferite dimensiuni, astfel viaţa locatarilor fiind expusă unui pericol inevitabil? b) În condiţiile în care legislaţia civilă instituie doar criterii generale precum “încalcă nesemnificativ dreptul proprietarului vecin”, “prezenţa şi utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra terenului său”, nerespectarea distanţei minime faţă de linia de hotar sau de construcţia vecină, stabilită de lege, regulamentele de urbanism sau, în lipsa acestora, conform obiceiului locului, acestea constituie (a) o încălcare a obligaţiei de respect reciproc, (b) o influenţă vecină considerabilă sau (c) o atentare inadmisibilă asupra dreptului de proprietate coroborat cu dreptul de vecinătate? c) Existenţa autorizaţiei de construcţie, eliberată de autorităţile publice locale, garantează oare faptul că dreptul de proprietate şi de vecinătate nu pot fi lezate prin noua construcţie? De asemenea, existenţa acestei autorizaţii îl exonerează de răspunderea civilă (eventuală) pe proprietarul-constructor faţă de vecini? d) Obligativitatea existenţei acordului vecinului la ridicarea şi exploatarea construcţiei vecine operează numai atunci cînd aceasta atentează neproporţional asupra terenului sau altui imobil vecin (fapt stabilit prin hotărîre judecătorească), sau şi în cazul cînd prin eliberarea autorizaţiei de construcţie se permite indirect nerespectarea distanţei minime şi normale faţă de linia de hotar sau de construcţiile vecine? e) Cum se încadrează în garanţiile constituţionale drepturile primului vecin, care, la data cînd s-a stabilit într-un anumit loc, nu a ştiut şi nici nu avea de unde să ştie despre situaţia că în viitor imobilul vecin i-ar produce o tulburare de vecinătate şi inconveniente anormale? f) Există oare o ingerinţă în dreptul de proprietate în situaţia în care prin ridicarea şi exploatarea construcţiei vecine se diminuează valoarea şi exploatarea obişnuită şi normală a imobilelor vecine? Cum corelează această realitate juridică cu articolul l din Protocolul nr.1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale?”