Parlamentul Moldovei trebuie dizolvat

PARLAMENTUL MOLDOVEI TREBUIE DIZOLVAT
( Interviu al lui Dumitru Pulbere Agenţiei “Novosti-Moldova”)

CHIŞINĂU, 26 sep – Novosti-Moldova. Săptămîna curentă, la 28 septembrie, se împlineşte un an din momentul, cînd a fost dizolvat Parlamentul precedent al Moldovei şi, pornind de la Constituţia ţării, Preşedintele interimar trebuie să dizolve actualul Legislativ. În interviul acordat şefului reprezentanţei RIA Novosti în RM, Vladimir Novosadiuc, preşedintele Curţii Constituţionale a Moldovei, Dumitru Pulbere, relatează, de ce faptul că el a amintit despre necesitatea executării acestei prevederi constituţionale a cauzat un bum nemaivăzut în rîndurile politicienilor moldoveni, îndeosebi ale acelora, care în mod nemijlocit trebuie să fie garanţi ai Constituţiei.
 
- M-a uimit reacţia politicienilor moldoveni şi a comentatorilor politici, cînd am amintit că, în conformitate cu articolul 78 al Constituţiei Moldovei, dacă după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu este ales, atunci Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor noului Parlament.
 
Vă amintesc lucruri cunoscute de toată lumea; dacă şi în 2009, şi în 2010 au fost încercări de alegere a Preşedintelui cu dizolvarea ulterioară a Parlamentului, după cum se stipulează în Constituţie, din noiembrie 2010 actualul Parlament nici o dată n-a trecut pe agenda de lucru chestiunea privind alegerea Preşedintelui. Articolul 85 (3) al Constituţiei stipulează că în cursul  unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată, adică se are în vedere un an din momentul emiterii Decretului cu privire la dizolvarea Parlamentului.
 
Anul trecut Preşedintele interimar de atunci Mihai Ghimpu a emis Decretul cu privire la dizolvarea Parlamentului şi a anunţat alegeri parlamentare anticipate în legătură cu faptul că deputaţii n-au fost în stare să aleagă Preşedintele. La 28 septembrie expiră un an de la emiterea acestui decret. Potrivit logicii articolului 85 (3) şi logicii practicii Curţii Constituţionale, iar în legătură cu aceasta există 5 decizii ale CC, începînd cu anul 2000 şi terminînd cu 2010, unde se menţionează că, dacă în intervalul acestui an din momentul ultimei dizolvări pînă la 28 septembrie, ca în cazul nostru, Parlamentul este obligat să aleagă Preşedintele, iar faptul că Preşedintele nu este ales, conform Constituţiei ţării şi deciziei CC, aceasta constituie temeiul pentru dizolvarea Parlamentului. Astfel este stipulat în Legea Supremă a ţării.
 
Actualul Preşedinte interimar, anume Marian Lupu, trebuie să vină cu propunerea la Curtea Constituţională, care verifică faptele, constată circumstanţele şi adoptă decizia. Motivul nealegerii Preşedintelui nu este consistent – este important că el n-a fost ales.
 
- Pe ce cale pot evolua evenimentele, dacă nu va fi executată această prevedere constituţională?
 
- E greu de spus. Aceasta e prevederea Constituţiei. Opinia publică şi întreg poporul, adică alegătorii vor avea atunci tot temeiul să considere că Parlamentul sau altcineva încalcă Constituţia. Adică este prezentă încălcarea Constituţiei.
 
- Care poate fi în acest caz reacţia opiniei publice internaţionale?
 
- E greu de spus. Dar dacă în organismele internaţionale vor lua cunoştinţă de Constituţia Moldovei şi practica Curţii Constituţionale, vor trage anumite concluzii.
 
Anul trecut CC a dat concluzia că Ghimpu poate dizolva Parlamentul. Tot atunci Curtea Constituţională a specificat că prevederile Legii cu privire la alegerea Preşedintelui Republicii Moldova nu stabileşte un termen concret, limită, obligatoriu pentru dizolvarea Parlamentului după expirarea unui an din ziua ultimei dizolvări.
 
Curtea Constituţională a atras atenţia Parlamentului asupra acestei lacune din legislaţie şi asupra necesităţii lichidării ei, deoarece aceasta ţine de riscul acuzării Preşedintelui în exerciţiu al Republicii Moldova sau persoanei interimare în postul de Preşedinte al Republicii Moldova de încălcarea normelor constituţionale.
 
Curtea Constituţională a solicitat Parlamentului să examineze această propunerea a sa în scopul înlăturării lacunei şi să informeze Curtea Constituţională despre decizia adoptată în termenii stabiliţi de lege, ceea ce nu s-a întîmplat pînă acum. Anume aceasta oferă multora posibilitatea să spună că nici într-o lege nu sînt indicate termenele concrete de dizolvare a Parlamentului, adică problema abordată de noi deocamdată rămîne nesoluţionată.
 
Dacă e să revenim însă la logica Constituţiei şi la acele prevederi, care sînt indicate în deciziile CC, atunci după 28 septembrie urmează să fie adoptată hotărîrea despre dizolvarea Parlamentului. Mai mult decît atît, decizia CC este obligatorie spre executare pentru toţi. Deoarece aceasta se referă în principal la persoanele cu funcţii supreme în stat, practic anume ele trebuie să execute aceste prevederi ale legii.
 
- Apropo, anume pentru acest enunţ Dumneavoastră aţi fost criticat de unii oameni politici, care au considerat că V-aţi depăşit atribuţiile. În acelaşi timp, o altă parte din politicieni V-a susţinut, considerînd că afirmaţiile Dvs s-au făcut în baza legii. Cu alte cuvinte, enunţurile Dvs că după 28 septembrie trebuie adoptată decizia cu privire la dizolvarea Parlamentului nu este opinie personală, ci poziţia Curţii Constituţionale?
 
- Absolut corect. Afirmaţiile mele au fost făcute în baza documentelor, nu în mod nefondat. De aceea, nu pot fi de acord cu acei, care mă condamnă pentr declaraţiile mele. Ele corespund buchiei Constituţiei şi practicii CC. În acelaşi timp, actualul Preşedinte interimar, la fel ca şi predecesorul lui, au făcut uz de lacuna în legislaţie, care a fost indicată cu un an în urmă de Curtea Constituţională, şi a declarat din nou că în lege nu există o dată concretă a dizolvării Parlamentului.
 
- Rezultă că ţara este din nou adusă în stare de impas, în care se află  deja de peste doi ani, neavînd Preşedinte al republicii?
 
- Politicienii noştri fac probleme, unde ele nu există. Este Constituţia şi ea trebuie respectată. Dar ei utilizează priceput lacunele din legsilaţia moldovenească, ca să încerce să-şi soluţioneze problemele proprii. Eu în mod univoc, ca preşedinte al Curţii Constituţionale, în baza tuturor deciziilor ei precedente, care se referă la această problemă, sînt obligat să declar – actualul Parlament al Moldovei trebuie dizolvat, dacă nu va alege Preşedintele.