Curtea a examinat sesizarea Comisiei Electorale Centrale cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi în Parlamentul Republicii Moldova

Joi, 16 octombrie 2025, Curtea Constituțională a pronunțat Hotărârea nr. 12 cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi în Parlamentul Republicii Moldova (sesizarea nr. 211e/2025). 

Circumstanțele cauzei

La originea cauzei se află sesizarea Comisiei Electorale Centrale privind confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 şi validarea mandatelor deputaților aleși, depusă la Curtea Constituțională la 6 octombrie 2025, pe baza articolelor 62 și 135 alin. (1) lit. e) din Constituție, 125 alin. (2) din Codul electoral, 4 alin. (1) lit. e) și 25 alin. (3) din Legea nr. 74 din 10 aprilie 2025 cu privire la Curtea Constituțională.

Analiza Curții

Așadar, Curtea a verificat îndeplinirea condițiilor de alegere a Parlamentului Republicii Moldova prescrise de Constituţie şi de Codul electoral, inclusiv verifică respectarea legalității alegerii deputaților în Parlament. Potrivit Codului electoral, Curtea Constituțională „confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor" (articolul 125 alin. (2)) și poate declara nule  alegerile în Parlament dacă constată că „în procesul alegerilor şi/sau al numărării voturilor au fost comise încălcări ale Codului care au influențat rezultatele alegerilor şi atribuirea mandatelor" (articolul 128).

Cu privire la controlul legalității alegerilor, Curtea a trebuit să stabilească dacă presupusele încălcări au existat în realitate şi, în eventualitatea unui răspuns afirmativ, dacă acestea au fost suficient de grave pentru a influența rezultatele alegerilor în măsura în care să facă imposibilă stabilirea opiniei electoratului. De altfel, Comisia de la Veneția a subliniat, pe de o parte, că "[...] neregulile din procesul electoral interferează cu libera exprimare a opiniei poporului numai dacă neregulile au condus la un prejudiciu real asupra rezultatului alegerilor și denaturează rezultatele alegerilor", iar, pe de altă parte,  "[...] dacă neregulile sunt minore sau doar de natură formală, anularea rezultatului alegerilor poate încălca dreptul la alegeri libere prevăzut la articolul 3 din Protocolul nr. 1 la CEDO" (a se vedea Raportul urgent privind anularea rezultatelor alegerilor de către curțile constituționale, aprobat de Comisia de la Veneția în cadrul celei de-a 142-a sesiuni plenare, Veneția 14-15 martie 2025, CDL-AD(2025)003), § 39).

Astfel, Curtea are competenţa să examineze dacă scrutinul s-a desfășurat în conformitate cu prevederile constituţionale şi cu principiile universale privind alegerile democratice şi să evalueze dacă încălcările constatate au influențat rezultatul final al acestuia. Eventuala nulitate a alegerilor depinde de dimensiunile şi de amploarea încălcărilor/neregulilor comise în procesul alegerilor sau numărării voturilor, constatate în modul corespunzător de autorităţi competente ale statului. În acest context, Curtea a reiterat că: 1) anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă; 2) nu orice încălcări/nereguli din procesul electoral echivalează cu fraudarea alegerilor, ci numai neregulile de natură să influențeze rezultatele alegerilor; 3) cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoțită de dovezile pe care se bazează.

Încălcările comise în scrutin trebuie să se fundamenteze pe hotărâri judecătoreşti definitive şi/sau pe acte ale autorităţilor competente. Curtea a reiterat că orice hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă privind legalitatea actelor emise de autorităţi dispune de puterea lucrului judecat. Curtea nu se poate pronunţa asupra temeiniciei probelor administrate în procesele judiciare care au avut ca obiect examinarea legalităţii actelor organelor electorale. Dacă Curtea ar proceda altfel, ea ar înlocui, de fapt, autorităţile statului a căror competenţă este stabilită prin lege.

a) Dacă modul de desfășurare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 respectă exigențele constituționale și legale

Din analiza actelor prezentate, dar și a rapoartelor unor misiuni de observare, Curtea a observat că procesul de înregistrare a concurenților electorali s-a efectuat cu respectarea legislaţiei electorale. CEC a înregistrat 23 de concurenți electorali, inclusiv 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Refuzul de a înregistra unele partide politice în calitate de concurenți electorali se datorează, după cum rezultă din actele judecătorești definitive, nerespectării de către aceste partide a normelor legale.

Curtea a reținut că mai mulți concurenți electorali au contestat acțiunile/inacțiunile CEC-lui în instanțele de judecată competente. Fiecare contestație a fost soluționată definitiv prin acte judecătorești.

- Cu privire la excluderea unor concurenți electorali din lista electorală în ajunul zilei de vot

Curtea a observat că unii concurenți electorali, precum și unele misiuni de observare a alegerilor au evidențiat cazurile de excludere din scrutin a Partidului Inima Moldovei și Partidului Moldova, care au avut loc în perioada electorală. Curtea a reținut că legislatorul a stabilit reglementări care interzic limitarea activității partidelor politice pe parcursul campaniei electorale la care participă. Cu titlu de excepție, în cazul comiterii de către partide a unor încălcări grave ale legislației, legislatorul permite autorităților să se adreseze în instanța competentă pentru a limita activitatea acestora chiar pe parcursul campaniei electorale la care participă. Curtea a reținut că excluderea din alegeri a partidelor politice Inima Moldovei și Moldova Mare de către CEC s-a efectuat în baza actelor judecătorești definitive privind limitarea activității acestora, ca o măsură asiguratorie.

- Cu privire la numărul buletinelor de vot pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului și la pretinsa manipulare a opiniei publice și utilizare a discursului de instigare la ură

Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a menționat în opinia prezentată Curții că pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului autoritățile au stabilit un tiraj al buletinelor de vot sub limita de 3 000 pentru fiecare secție de votare, ceea ce ar reprezenta o decizie disproporționată, contrară practicii din scrutinele precedentele. Curtea a reținut că, prin Hotărârea nr. 3945 din 9 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a stabilit tirajul buletinelor de vot pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, inclusiv pentru secțiile de votare menționate de Blocul electoral, iar această hotărâre nu a fost contestată.

De asemenea, Blocul electoral pretinde că în perioada campaniei electorale au existat acțiuni de manipulare a opiniei publice și de utilizare a discursului de instigare la ură.

Curtea a notat că legislatorul, având competența constituțională necesară, a stabilit că atât acțiunile/inacțiunile ilegale ale organelor electorale, precum și acțiunile/inacțiunile ilegale ale subiecților electorali se contestă în modul stabilit de articolele 91-101 din Codul electoral. 

Curtea a observat că, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei nu a contestat în modul stabilit de lege nici Hotărârea Comisiei nr. 3945 din 9 septembrie 2025, nici pretinsele acțiuni referitoare și manipularea opiniei publice, la utilizarea discursului de instigare la ură. Prin urmare, Curtea nu a reținut spre examinare acest capăt al cererii.

- Cu privire la numărul secțiilor de votare deschise pentru alegătorii din stânga Nistrului și din Federația Rusă

În opinia prezentată Curții, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a evidențiat o altă hotărâre a Comisiei Electorale Centrale prin care consideră că s-a subminat dreptul alegătorilor din stânga Nistrului. Astfel, la 27 august 2025, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a formulat o acțiune solicitând anularea parțială a Hotărârii nr. 3852 din 24 august 2025 cu privire la numărul de secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului și obligarea Comisiei Electorale Centrale de a emite o nouă hotărâre prin care să dispună constituirea unui număr de 30 de secții de votare, în vederea asigurării accesului efectiv la vot al alegătorilor din localitățile respective.

Curtea a observat că această contestație a fost soluționată printr-o hotărâre a Curții de Apel Centru, prin care s-a respins acțiunea de contencios electoral, hotărâre menținută printr-o încheiere a Curții Supreme de Justiție .

Mai mult, Curtea a notat că pentru exercitarea dreptului la vot de către alegătorii din stânga Nistrului Comisia Electorală Centrală a deschis 12 secții de votare, cărora li s-a atribuit 23 500 buletine de vot. Conform proceselor-verbale prezentate de Consiliul electoral al circumscripției electorale pentru localitățile din stânga Nistrului, s-a constatat că la votare au participat 12 274 de alegători din aceste localități.

De asemenea, la 27 august 2025, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a formulat o acțiune în contencios administrativ solicitând anularea parțială a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale cu privire la organizarea secțiilor de votare în străinătate și a secțiilor de votare pentru votul prin corespondență în cadrul alegerilor parlamentare. În acest caz, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a solicitat majorarea numărului secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din Federația Rusă, Israel și Ucraina.

Curtea a notat că, prin acte judecătorești definitive, acțiunea a fost respinsă . Prin urmare, Curtea a manifestat deferență față de considerentele acestor hotărâri judecătorești.

Totodată, Curtea a observat că, deși în Federația Rusă au fost deschise două secții de votare, cărora li s-au atribuit în total 10 000 de buletine de vot, la votare au participat 4 205 de alegători.

- Cu privire la utilizarea publicității politice, a informațiilor false pe platformele de partajare a materialelor video și cu referire la interferențe străine

Curtea nu putut trece cu vederea constatările Comisiei Electorale Centrale, confirmate prin hotărâri judecătorești definitive, și concluziile observatorilor naționali și internaționali cu privire la cazurile de distribuire a publicității politice și a informațiilor false pe platforme de socializare online cu utilizarea unei rețele de conturi neautentice, amplificate de inteligența artificială. Unii observatori internaționali au menționat că procesul electoral a fost marcat de acuzații grave de ingerințe străine, de „atacuri hibride" prin intermediul unor „ferme de troli" coordonate de către actori statali străini, i.e. Federația Rusă. De asemenea, Curtea nu a putut trece cu vederea informațiile potrivit cărora autorităților competente au comunicat despre acțiuni de finanțare și alte implicații de sorginte străină în alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. În legătură cu aceste fapte, autoritățile au documentat transmiterea unor sume semnificative de bani, precum și operarea cu portofele electronice. Curtea a avut în vedere faptul că autoritățile au pornit mai multe cauze penale în privința unor reprezentanți și simpatizanți ai partidului declarat neconstituțional și care sunt în proces de examinare.

Sub acest aspect, Curtea a avut în vedere raționamentele Comisiei de la Veneția din Raportul urgent privind anularea rezultatelor alegerilor de către curțile constituționale (aprobat de Comisia de la Veneția în cadrul celei de-a 142-a sesiuni plenare, Veneția 14-15 martie 2025, CDL-AD(2025)003).

Curtea a observat că Declarația interpretativă a Codului de bune practici în materie electorală privind tehnologiile digitale și inteligența artificială le solicită statelor să reglementeze, printre altele, că publicitatea electorală online trebuie să fie întotdeauna identificată ca atare și trebuie să fie transparentă în ceea ce privește identitatea sponsorului său și tehnica de difuzare utilizată; că finanțarea activităților online trebuie să fie transparentă, cu limite potențiale privind cheltuielile partidelor politice pentru publicitatea digitală; și că platformele de socializare trebuie să dezvăluie în mod constant date privind publicitatea politică și sponsorii acesteia. În conformitate cu declarația interpretativă, interzicerea anumitor forme de publicitate politică plătită pe rețelele de socializare în timpul perioadelor electorale poate fi o opțiune, în special atunci când sunt utilizate tehnici automatizate de difuzare în masă sau de micro-țintă bazate pe inteligența artificială, iar opțiunea de a interzice partidelor politice și candidaților să își desfășoare campania în mod anonim ar putea fi, de asemenea, justificată. De asemenea, Curtea a reținut că terții ar trebui să aibă libertatea de a strânge fonduri și de a-și exprima opiniile cu privire la chestiuni politice ca mijloc de liberă exprimare, iar activitatea acestora nu ar trebui să fie interzisă necondiționat. Totodată, anumite forme de reglementare, cu obligații și restricții comparabile celor care se aplică partidelor și candidaților partidelor, ar trebui extinse la terții care sunt implicați în campanie, pentru a asigura transparența și responsabilitatea (a se vedea CDL-AD(2025)003, § 58).

De asemenea, Curtea Europeană a reținut că pluralismul și democrația se bazează pe un compromis care necesită diverse concesii din partea indivizilor, care trebuie uneori să fie dispuși să își limiteze unele dintre libertăți pentru a asigura o mai mare stabilitate a țării în ansamblu. Problema care se pune este aceea de a realiza un compromis între cerințele apărării societății democratice, pe de o parte, și protejarea drepturilor individuale, pe de altă parte. Statele membre au obligația de a adopta măsuri pozitive pentru a organiza alegeri „în condiții care să asigure libera exprimare a opiniei poporului în alegerea forului legislativ" și poate exista o încălcare a articolului 3 din Protocolul nr. 1 dacă condițiile în care sunt exercitate drepturile electorale individuale sunt limitate într-o asemenea măsură încât le afectează însăși esența și le privează de eficacitate. Sfera de aplicare a acestei obligații se extinde dincolo de integritatea rezultatului alegerilor, în sens restrâns, și cuprinde circulația opiniilor și informațiilor politice în perioada premergătoare alegerilor și, mai general, egalitatea de șanse acordată candidaților. Nu există nicio îndoială că diseminarea dezinformării poate reprezenta o amenințare semnificativă la adresa democrației. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a recunoscut că dezinformarea pe scară largă ar putea reprezenta amenințări semnificative la adresa dreptului de a candida la alegeri și de a vota și, prin urmare, ar putea duce la încălcarea drepturilor prealabile la alegeri libere și autentice. Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a subliniat că dezinformarea reprezintă o amenințare la adresa democrației, care poate suprima implicarea politică, poate genera sau adânci neîncrederea față de instituțiile și procesele democratice și poate împiedica realizarea unei participări informate la afacerile politice și publice. Mai mult, potrivit Comisiei de la Veneția, „o nouă eră a dezordinii informaționale" a distorsionat ecosistemul comunicațional până la punctul în care alegătorii pot fi serios împiedicați în luarea deciziilor prin informații înșelătoare, manipulatoare și false, menite să le influențeze voturile. Curtea Europeană a acceptat faptul că în cazul în care ar exista un risc real ca, în urma imixtiunii unui stat ostil, drepturile alegătorilor dintr-un stat membru să fie limitate într-o asemenea măsură încât să le afecteze însăși esența, și anume libera exprimare a opiniei poporului în alegerea forței sale legislative, și să le priveze de eficacitatea lor, articolul 3 din Protocolul nr. 1 îi poate impune statului respectiv să adopte măsuri pozitive pentru a proteja integritatea proceselor sale electorale și să țină aceste măsuri sub supraveghere (a se vedea Bradshaw și alții v. Regatul Unit, 22 iulie 2025, §§ 115, 131, 135 și 136).

Având în vedere recomandările Comisiei de la Veneția și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea a reținut că atunci când legislatorul constituțional a stabilit că voința poporului „se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat", acest fapt presupune obligația pozitivă a statului de a adopta măsuri apte să protejeze votul liber al alegătorilor, inclusiv prin reglementarea publicității electorale online.

Curtea a subliniat că legislatorul a stabilit reglementări cu privire la publicitatea politică online în Codul electoral. De asemenea, prin Legea nr. 221 din 10 iulie 2025, legislatorul a modificat Codul serviciilor media audiovizuale și i-a atribuit Consiliului Audiovizualului competențe inclusiv în domeniul informațiilor distribuite pe platformele de partajare a materialelor video. Totodată, la 31 iulie 2023, legislatorul a adoptat Legea nr. 242 și a stabilit competențe în domeniul platformelor de partajare a materialelor video pentru Centrul pentru Comunicare Strategică şi Contracarare a Dezinformării. Curtea a mai avut în vedere faptul că Comisia Electorală Centrală a stabilit reglementări separate cu privire la publicitatea în rețeaua de internet (online) în Secțiunea nr. 4 din Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin Hotărârea Comisiei nr. 1155 din 4 august 2023.

Având în vedere reglementările analizate, Curtea constată faptul că legislatorul a stabilit reglementări pentru autoritățile care au competențe în domeniul monitorizării platformelor de partajare a materialelor video în perioada electorală. Totodată, Curtea consideră că legislatorul trebuie să consolideze competențele autorităților în domeniul serviciilor de platformă de partajare a materialelor video și să stabilească alte măsuri eficiente, mai cu seamă în perioada electorală, cu condiția ca libertatea de exprimare a utilizatorilor platformelor online să nu fie limitată în mod disproporționat, așa cum recomandă Comisia de la Veneția în Raportul urgent privind anularea rezultatelor alegerilor de către curțile constituționale (CDL-AD(2025)003). În acest sens, Curtea va emite o Adresă Parlamentului.

- Cu privire la cazurile de utilizare a resurselor administrative

În opinia formulată, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei menționează despre pretinsa implicare a Președintelui Republicii Moldova în acțiuni de agitație electorală și promovarea concurentului electoral Partidul Acțiune și Solidaritate.

Sub acest aspect, Curtea a constatat că pretinsele încălcări menționate nu au fost contestate în modul stabilit de lege. Prin urmare, Curtea a respins acest capăt al cererii.

Cu referire la utilizarea resurselor administrative de către persoane care dețin funcții publice, Curtea a notat că, prin Hotărârea nr. 4117 din 26 septembrie 2025 Comisia Electorală Centrală i-a aplicat unui candidat de pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate un avertisment pentru încălcarea articolului 70 alin. (6) din Codul electoral. Printr-o hotărâre a Curții de Apel Centru  și Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 8 octombrie 2025, hotărârea CEC a fost menținută. Totuși, Curtea a reținut că aceste acțiuni în mod separat nu sunt de natură să influențeze rezultatul alegerilor.

- Cu privire la pretinsa existență a unui bloc electoral camuflat între PAS și Platforma DA

În opinia formulată, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei menționează despre o pretinsă constituire a unui bloc electoral camuflat între Partidul Acțiune și Solidaritate și Platforma Demnitate și Adevăr. Curtea a notat că argumentul prezentat a făcut obiectul unei cereri în materie electorală soluționată prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3988 din 15 septembrie 2025, care a respins contestația formulată. Hotărârea Comisiei a fost menținută prin Hotărârea Curții de Apel Centru din 19 septembrie 2025 și prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 25 septembrie 2025 . Prin urmare, Curtea a manifestat deferență față de considerentele acestor hotărâri judecătorești.

- Procedurile electorale desfășurate în privința Partidului Democrația Acasă

Curtea a observat că prin Hotărârea nr. 4140 din 3 octombrie 2025  Comisia Electorală Centrală a constatat încălcarea legislației electorale de către Partidul Democrația Acasă stabilind: 1) implicarea unei persoane oficiale străine, declarată indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova, în campania electorală a Partidului Democrația Acasă; 2) utilizarea unor tehnici digitale sofisticate de difuzare în masă a materialelor video publicitare pe rețele de socializare, inclusiv prin utilizarea tehnicilor de manipulare și conturi false; 3) neraportarea cheltuielilor pentru producția și difuzarea de spoturi publicitare, publicitate pe rețele sociale sau online și a cheltuielilor suportate de terți în interesul candidatului prin promovarea contra cost a spoturilor pe diverse platforme online și 4) existența unui bloc electoral camuflat între Partidul Democrația Acasă, Partidul AUR din Republica Moldova și Partidul AUR din România. În baza acestor constatări, Comisia a aplicat partidului sancțiunea complementară a lipsirii de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna noiembrie 2025.

Partidul a contestat hotărârea Comisiei în fața Curții de Apel Centru, care printr-o Hotărâre din 9 octombrie 2025 a dispus anularea sancțiunii complementare a lipsirii de alocații de la bugetul de stat. Totuși, în baza recursului formulat de Comisia Electorală Centrală, printr-o Decizie din 13 octombrie 2025, Curtea Supremă de Justiţie a casat parțial Decizia Curții de Apel Centru în partea anulării sancțiunii complementare a lipsirii de alocații de la bugetul de stat. Curtea a reținut că, deși autoritățile au constatat încălcarea legislației electorale de către un partid politic, aceste încălcări în mod separat nu sunt de natură să influențeze rezultatul alegerilor.

- Concluzii

Curtea a reținut că la examinarea contestațiilor instanțele judecătorești și autoritățile competente nu au constatat încălcări ale legislației electorale referitoare la procesul alegerilor sau la numărarea voturilor de natură să influențeze rezultatele alegerilor.

Prin urmare, Curtea nu a constatat încălcări ale procesului electoral în măsură să influențeze decisiv exprimarea votului cetățenilor la alegerea deputaților în Parlament și consideră necesar să confirme rezultatele alegerilor.

b) Cu privire la legalitatea procesului de numărare a voturilor

Curtea a reținut că din actele prezentate nu rezultă că concurenții electorali sau alți subiecți electorali ar fi contestat rezultatele numărării voturilor la vreo secție de votare. De asemenea, niciun concurent electoral nu a contestat Hotărârea Comisiei Electorale nr. 4149 din 5 octombrie 2025, prin care a fost aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Prin urmare, Curtea nu a constatat încălcări ale procesului de numărare a voturilor.

III. Validarea mandatelor deputaților aleși și confirmarea listelor candidaților supleanți

Curtea a notat că, potrivit Hotărârii nr. 4151 din 5 octombrie 2025, Comisia Electorală Centrală a constatat că la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 au fost valabil exprimate 1 578 722 de voturi pentru 22 de concurenți electorali. Având în vedere că legislația prevede un prag minim de reprezentare și acest prag a fost trecut doar de 5 concurenți electorali, Comisia Electorală Centrală a repartizat mandatele de deputat între aceștia, după cum urmează: Partidul Acțiune și Solidaritate - 55 de mandate; Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei - 26 de mandate; Blocul Electoral Alternativa - 8 mandate; Partidul Nostru - 6 mandate; și Partidul politic Democrația Acasă - 6 mandate.

Comisia Electorală Centrală a verificat dacă persoanele înscrise în liste îndeplinesc condițiile de eligibilitate pentru a candida la funcția de deputat.

Astfel, potrivit informațiilor prezentate de către Comisia Electorală Centrală, toți candidații incluși în liste sunt eligibili pentru funcția de deputat și au depus declarații pe propria răspundere că nu au interdicția de a candida. Declarațiile și datele biografice ale candidaților i-au fost prezentate Curții Constituționale.

Având în vedere faptul că până la data examinării în şedinţa Curţii a chestiunii privind validarea mandatelor de deputat nu au fost prezentate contestaţii privind nerespectarea de către candidaţi a exigenţelor prevăzute de lege, Curtea a pornit de la prezumţia că persoanele cărora li s-au atribuit mandate de deputat respectă condiţiile prevăzute de articolul 16 din Codul electoral.

Totodată, având în vedere faptul că nu au fost constatate încălcări ale Constituției și ale Codului electoral la formarea listelor candidaților supleanți, Curtea Constituțională a confirmat aceste liste așa cum au fost ele stabilite de Comisia Electorală Centrală în Anexa nr. 2 la Hotărârea nr. 4152 din 5 octombrie 2025, inclusiv: 1) din partea Partidului Acțiune și Solidaritate - 49 de candidați; 2) din partea Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei - 54 de candidați; 3) din partea Blocului electoral „Alternativa"- 98 de candidați; 4) din partea Partidului Politic „Partidul Nostru"- 96 de candidați; 5) din partea Partidului Politic „Democrația Acasă"- 80 de candidați.

Hotărârea Curții:

Pornind de la argumentele invocate, Curtea a confirmat rezultatele alegerii Parlamentului din 28 septembrie 2025.

Curtea a validat mandatele deputaților aleși în Parlamentul Republicii Moldova în cadrul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, după cum urmează:

PARTIDUL POLITIC „PARTIDUL ACȚIUNE ȘI SOLIDARITATE"

BLOCUL ELECTORAL „PATRIOTIC AL SOCIALIȘTILOR, COMUNIŞTILOR, INIMA ȘI VIITORUL MOLDOVEI"

BLOCUL ELECTORAL „ALTERNATIVA"

PARTIDUL POLITIC „PARTIDUL NOSTRU"

PARTIDUL POLITIC „DEMOCRAȚIA ACASĂ"

Curtea a confirmat listele candidaților supleanți la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, potrivit anexei la hotărâre:

1) din partea Partidului politic „Partidul Acțiune și Solidaritate" - 49 de candidați;

2) din partea Blocului electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei" - 54 de candidați;

3) din partea Blocul electoral „ALTERNATIVA" - 98 de candidați;

4) din partea Partidul Politic „Partidul Nostru" - 96 de candidați;

5) din partea Partidul Politic „Democrația Acasă" - 80 de candidați.

Curtea a trimis hotărârea către Parlamentul Republicii Moldova, Președintele Republicii Moldova şi Comisia Electorale Centrale.

Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Textul integral al hotărârii va fi disponibil pe pagina web a Curţii Constituţionale http://www.constcourt.md/