Textul Briefing-ului susținut de Președintele Curții Constituționale, dna Domnica Manole, la 14 aprilie 2025 (cu privire la selectarea candidaților pentru funcțiile de procuror-șef și de procuror al Procuraturii UTA Găgăuzia)

Onorată presă,
Doamnelor și domnilor,

Astăzi, Curtea Constituțională a pronunțat Hotărârea nr. 4 din 14 aprilie 2025, prin care a examinat sesizarea depusă de Procurorul General al Republicii Moldova cu privire la constituționalitatea unor dispoziții din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei și Legea cu privire la Procuratură, care reglementau participarea Adunării Populare a Găgăuziei la procedura de numire a procurorului-șef și a procurorilor din cadrul Procuraturii UTA Găgăuzia.

În esență, autorul sesizării a invocat că normele contestate permiteau unei autorități politice locale - Adunarea Populară a UTA Găgăuzia - să participe în mod decisiv la procesul de selectare și numire a unor funcții dintr-o instituție de rang constituțional, precum Procuratura, care, potrivit Constituției, este o structură autonomă în cadrul autorității judecătorești.

I. Cu referire la autonomia Procuraturii, Curtea a reținut următoarele:

Potrivit articolului 124 din Constituție, Procuratura este un sistem național, organizat unitar, care acționează în afara influenței politice. Procuratura are un rol important în sistemul autorităților statului, în protecția libertății persoanei și în asigurarea funcționării sistemului justiției penale în mod independent și imparțial. Procuratura trebuie să fie protejată de ingerințe sau influențe necorespunzătoare.

Curtea a reținut că procedura de numire în funcție a procurorilor trebuie să conțină suficiente garanții apte să realizeze principiul autonomiei Procuraturii. De asemenea, această procedură trebuie să asigure că, odată numiţi în funcţie, procurorii vor activa în mod independent şi imparţial.

Curtea a reținut că Adunarea Populară a Găgăuziei reprezintă un organ reprezentativ al UTA Găgăuzia și un organ local politic. Implicarea Adunării Populare în procedura de numire în funcție a procurorilor contravine principiului autonomiei Procuraturii.

II. Cu referire la competența exclusivă a Consiliului Superior al Procurorilor în domeniul numirii procurorilor, Curtea a reținut următoarele:

• Constituția prevede că procurorii sunt numiți în funcție de către Procurorul General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.
• Constituția stabilește competența exclusivă a Consiliului Superior al Procurorilor de a propune numirea în funcție a procurorilor și rolul Consiliului de garant al independenței și imparțialității procurorilor.
• Constituția nu sugerează că ar putea fi reglementată o altă procedură de numire a procurorilor în funcție.
• Curtea a constatat că normele contestate obligă Consiliul Superior al Procurorilor să examineze doar candidații propuși de Adunarea Populară a Găgăuziei, fără a avea posibilitatea să organizeze în mod autonom concursul și să propună numirea în funcție a candidatului ales.
• Posibilitatea Adunării Populare de a insista asupra aceleiași candidaturi, chiar după respingerea de către CSP, subminează rolul constituțional al CSP.
• Normele contestate reduc competența CSP la o simplă validare a candidaților propuși de o autoritate politică locală, ceea ce contravine spiritului Constituției.

III. Cu privire la limitele competențelor Adunării Populare a UTA Găgăuzia, prevăzute de articolul 111 alin. (1) din Constituție, Curtea a reținut următoarele:

• Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu statut special, parte integrantă a Republicii Moldova;
• Autonomia Găgăuziei este una limitată, cu competențe în domenii precum problemele politice, culturale și economice locale;

• Pe de altă parte, Procuratura Republicii Moldova este un sistem unitar cu statut național. Procuratura UTA Găgăuzia este parte a acestei autorităţi unitare, nu o entitate distinctă sau separată. Procuratura nu poate fi subordonată autorităților publice locale.
• Selectarea candidaților în procedura de numire în funcție a procurorilor nu poate constitui o atribuție a unei autorități reprezentative publice locale, nici măcar a unei autonomii speciale. Curtea a reținut că această atribuție depășește sfera autonomiei locale prevăzute de articolul 111 din Constituție.

În concluzie:

Curtea a constatat că prevederile contestate, care permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să participe la procesul de numire a procurorilor:

• Încalcă autonomia Procuraturii;
• Subminează atribuțiile constituționale ale CSP;
• Depășesc competențele stabilite prin statutul special al Găgăuziei.

Prin urmare, Curtea a declarat neconstituționale articolele 21 din Legea nr. 344 din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei, 25 alin. (3) și 26 din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură.