Curtea a confirmat rezultatele alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie 2024 și a validat mandatul dnei Maia Sandu în funcția de Preşedinte al Republicii

Joi, 28 noiembrie 2024, Curtea Constituțională a pronunțat Hotărârea nr. 25 cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor și la validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova (sesizarea nr. 226e/2024). 

Circumstanțele cauzei

La originea cauzei se află sesizarea Comisiei Electorale Centrale referitoare la confirmarea rezultatelor alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie 2024 și validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova, depusă la Curtea Constituțională la 9 noiembrie 2024, pe baza articolelor 79 alin. (1) și 135 alin. (1) lit. e) din Constituție, 148 din Codul electoral, 4 alin. (1) lit. e) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 4 alin. (1) lit. e) şi 38 alin. (3) din Codul jurisdicției constituționale.

La 24 decembrie 2024 expiră mandatul de 4 ani exercitat de actualul Președinte al Republicii Moldova, dna Maia Sandu. Prin Hotărârea nr. 122 din 16 mai 2024, Parlamentul a stabilit desfășurarea alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii pentru data de 20 octombrie 2024.

La 20 octombrie 2024 a avut loc primul tur al alegerilor prezidenţiale. Având în vedere că niciunul dintre candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii nu a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri, Comisia Electorală Centrală a dispus, prin Hotărârea nr. 3130 din 23 octombrie 2024, pentru data de 3 noiembrie 2024, desfășurarea unui al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute în primul tur: doamna Maia Sandu cu 656 852 de voturi şi, respectiv, domnul Alexandr Stoianoglo cu 401 215 de voturi.

La 3 noiembrie 2024 a avut loc al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Prin Hotărârea nr. 3208 din 9 noiembrie 2024, Comisia Electorală Centrală a aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votării, a declarat alegerile valabile și a declarat-o aleasă pe dna Maia Sandu, pentru care au votat 930 139 de alegători. Contracandidatul său, dl Alexandr Stoianoglo, a acumulat 750 430 de voturi.

Prin Hotărârea nr. 3209 din 9 noiembrie 2024, Comisia Electorală Centrală a aprobat raportul privind rezultatele alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii din 20 octombrie 2024.

Hotărârile Comisiei Electorale Centrale nr. 3130 din 23 octombrie 2024, nr. 3208 din 9 noiembrie 2024 și nr. 3209 din 9 noiembrie 2024 au fost trimise Curţii Constituţionale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi pentru validarea mandatului de Preşedinte al Republicii.

Analiza Curții

I. Confirmarea rezultatelor alegerilor pentru funcția de Preşedinte al Republicii Moldova din 3 noiembrie 2024

Alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova supuse acum verificării în vederea validării rezultatelor lor au avut loc în două tururi. Primul tur a avut loc în 20 octombrie, iar al doilea tur de scrutin a avut loc în 3 noiembrie 2024.

Curtea Constituțională a constatat că în data de 20 octombrie 2024 au fost organizate alegeri ale Președintelui Republicii Moldova. Prin Hotărârea nr. 3130 din 23 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală a aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votării la alegerile Președintelui Republicii Moldova din 20 octombrie 2024.

Potrivit Codului electoral, alegerile sunt considerate nevalabile dacă la primul tur de scrutin au participat mai puţin de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale (a se vedea articolul 151 alin. (1) din Codul electoral). Curtea a constatat că, potrivit procesului-verbal menționat, la alegerile Președintelui Republicii Moldova din 20 octombrie 2024 la primul tur de scrutin au participat mai mult de 1/3 din numărul de alegători înscriși în listele electorale. În consecință, a fost respectată condiția valabilității stabilită de articolul 151 alin. (1) din Codul electoral.

Având în vedere că niciunul dintre candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova nu a întrunit cel puțin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la primul tur de scrutin, Comisia Electorală Centrală, în baza articolului 78 alin. (4) teza I din Constituţie, a dispus organizarea în data de 3 noiembrie 2024 a turului doi al alegerilor prezidențiale între primii doi candidați stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur, adică între candidaţii Maia Sandu (656 852 de voturi) şi Alexandr Stoianoglo (401 215 de voturi).

Curtea a constatat că la 3 noiembrie 2024 s-a desfășurat al doilea tur de scrutin al alegerilor la funcția de Președinte al Republicii Moldova. Comisia Electorală Centrală a aprobat, prin Hotărârea nr. 3208 din 9 noiembrie 2024, procesul-verbal privind totalizarea rezultatelor turului doi al alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova din 3 noiembrie 2024.

Curtea a verificat dacă sunt întrunite condițiile aferente valabilității alegerilor prezidențiale în cel de-al doilea tur de scrutin. Potrivit Codului electoral, în turul al doilea de scrutin alegerile se declară nevalabile dacă au participat mai puţin de 1/5 din numărul de persoane înscrise în listele electorale (articolul 151 alin. (1) teza a II-a). Curtea a constatat că, potrivit procesului-verbal menționat supra, la alegerile prezidențiale din 3 noiembrie 2024 au participat mai mult de 1/5 din numărul de persoane înscrise în listele electorale. În consecință, este întrunită condiţia valabilității alegerilor stabilită de articolul 151 alin. (1) teza a II-a din Codul electoral.

În conformitate cu articolul 78 alin. (4) teza a II-a din Constituție și cu articolul 146 alin. (5) din Codul electoral, în turul al doilea de scrutin este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi. Comisia Electorală Centrală a constatat că în turul al doilea de scrutin 930 139 de alegători şi-au exprimat voturi valabile pentru dna Maia Sandu, iar 750 430 de alegători pentru dl Alexandr Stoianoglo. În consecință, prin Hotărârea nr. 3208, Comisia Electorală Centrală a declarat-o pe dna Maia Sandu drept candidat ales în funcția de Președinte al Republicii Moldova și a trimis materialele scrutinului la Curtea Constituțională, pentru confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatului de Președinte al Republicii.

Potrivit articolului 152 din Codul electoral, în cazul în care Curtea Constituţională stabileşte că, în procesul alegerilor şi/sau la numărarea voturilor, au fost comise încălcări ale Codului care au influențat rezultatele alegerilor, alegerile sunt declarate nule.

În jurisprudența sa, Curtea a reținut că orice hotărâre judecătorească definitivă dispune de puterea lucrului judecat. Curtea nu poate să se pronunţe asupra temeiniciei probelor administrate în procesele judiciare, care au avut ca obiect examinarea legalităţii actelor organelor electorale. Dacă ar proceda altfel, Curtea ar înlocui autoritățile statale competente potrivit legii (HCC nr. 34 din 13 decembrie 2016, § 90).

Curtea Constituţională poate proceda la analiza gravității acestor încălcări doar dacă acestea au fost constatate prin hotărâri judecătoreşti care se bucură de puterea lucrului judecat sau se fundamentează pe acte ale autorităţilor competente. Curtea a constatat că la examinarea contestațiilor instanțele judecătorești și autoritățile competente nu au constatat încălcări ale legislației electorale referitoare la procesul alegerilor sau la numărarea voturilor de natură să influențeze rezultatele alegerilor.

În contextul pronunțării Hotărârii, Curtea nu poate trece cu vederea concluziile observatorilor naționali și internaționali, precum și cazurile de corupere a alegătorilor prin metode inedite constatate de Centrul Național Anticorupție și de Inspectoratul General al Poliției.

Curtea a reținut că numărul cazurilor de corupere a alegătorilor raportat de autoritățile de investigație și cuantumul mijloacelor financiare sechestrate scot în evidență amploarea fără precedent a acestui fenomen, mai ales dintr-o perspectivă comparativă cu situația raportată la alegerile desfășurate în anii precedenți (alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, alegerile parlamentare noi din 15 martie 2020, alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 sau cele prezidențiale din 30 octombrie 2016).

Curtea a notat că votul secret şi liber exprimat al alegătorilor constituie elementul de bază al alegerilor libere și democratice și al dreptului de vot. Coruperea alegătorilor sau vânzarea voturilor sunt incompatibile cu conceptul alegerii democratice și printr-un vot liber exprimat de către cetățeni a organelor reprezentative și fraudează competiția bazată pe idei și pe programe politice desfășurată între partidele politice și între candidați.

Legislatorul a stabilit garanțiile legale pentru asigurarea secretului votului, precum votarea în locuri special amenajate (articolul 77 alin. (2) din Codul electoral). De asemenea, legislatorul a interzis fotografierea ori expunerea publică şi demonstrativă a buletinului de vot completat, scoaterea buletinului oferit pentru votare din localul secţiei de votare sau transmiterea de către alegător a buletinului de vot unei persoane terţe și a stabilit sancțiuni contravenționale pentru alegătorii care încalcă aceste restricții (articolele 79 alin. (3) din Codul electoral și 49 alineatele (4)  și (5) din Codul contravențional). De asemenea, legislatorul a stabilit sancțiuni contravenționale pentru vânzarea votului de către alegători și sancțiuni penale pentru cumpărarea voturilor (articolele 47¹ din Codul contravențional și 181¹ din Codul penal).

La prima vedere, cadrul normativ existent confirmă o minimă îndeplinire a obligației pozitive a statului de a adopta legi care combat coruperea electorală. Totuși, având în vedere numărul mare al cazurilor de corupere a alegătorilor, număr raportat de autoritățile de investigație în contextul primului tur și al celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din acest an, Curtea a considerat că autoritățile trebuie să depună toate eforturile pentru a preveni asemenea cazuri la scrutinele viitoare. Curtea a menționat că ar putea fi îmbunătățite mecanismele legale de combatere a corupției electorale, astfel încât să fie acestea efective, având în vedere și modalitățile inedite ale cazurilor înregistrate la acest scrutin. Curtea a notat că autoritățile au obligația constituțională de a întreprinde măsurile necesare pentru a asigura exprimarea liberă a voinței poporului în cadrul alegerilor și dezvoltarea democratică a țării.

De asemenea, Curtea a mai observat, așa cum s-a reținut în Raportul CEC cu privire la rezultatele alegerilor prezidențiale și în informațiile prezentate de Inspectoratul General al Poliției, că aceste autorități au recepționat inclusiv sesizări care au vizat implicarea reprezentanților cultelor religioase în acțiuni de agitație electorală în favoarea anumitor candidați. Potrivit articolului 31 alin. (4) din Constituție, cultele religioase sunt autonome și sunt separate de stat. Acest concept trebuie să funcționeze în ambele direcții, fiind interzise intruziunile statului în activitatea cultelor religioase, dar și intruziunile cultelor religioase în activitățile aferente puterii statale, inclusiv în desfășurarea proceselor electorale. Principiul separării bisericii de stat pretinde ca reprezentanții cultelor religioase să nu intervină în procesul decizional al statului, inclusiv în procesul electoral.

Potrivit Constituției, cultele religioase beneficiază de autonomie, fapt care presupune că acestea sunt libere să-și desfășoare activitățile religioase și administrative fără interferența statului. Totuși, acest principiu nu eliberează cultele religioase de obligația respectării legislației naționale, inclusiv de obligația de a nu face agitație electorală. Implicarea cultelor religioase în alegeri poate dezavantaja în mod inechitabil unii candidați și încalcă regulile unei competiții electorale democratice.

Separarea și autonomia bisericii față de stat nu presupun excluderea totală a dialogului dintre aceste entități. În multe democrații, biserica reprezintă un partener social care contribuie la educație, la oferirea de servicii în domeniul sănătății sau la sprijinirea categoriilor vulnerabile, însă acest gen de colaborare trebuie să fie transparentă și neutră din punct de vedere politic. Respectarea principiului menționat este esențială pentru a menține echilibrul între religie, libertățile individuale și preeminența dreptului.

Sprijinul public oferit de reprezentanții cultelor religioase pentru candidați în campania electorală, în cadrul evenimentelor religioase, cu scopul de a influența electoratul, poate avea un impact major asupra deciziei alegătorilor. Astfel, pentru a asigura un proces electoral corect și transparent, este necesar ca instituțiile statului să monitorizeze mai riguros respectarea separării dintre biserică și stat.

În acest context, deși ca urmare a pronunțării Hotărârii Curții Constituționale nr. 34 din 13 decembrie 2016, în contextul confirmării rezultatelor alegerilor prezidențiale care au avut loc în acel an, a fost emisă o Adresă către Parlament, în care s-a subliniat necesitatea reglementării exprese de către Parlament a unor mecanisme sancționatorii prompte, inclusiv penale, pentru orice tentativă de implicare a cultelor religioase în campaniile electorale, Curtea a constatat că fenomenul implicării cultelor religioase în acțiunile de agitație electorală în favoarea anumitor candidați persistă.

Curtea a avut în vedere faptul că după pronunțarea Hotărârii nr. 34 din 13 decembrie 2016 Parlamentul a adoptat Legea nr. 73 din 31 martie 2022, prin care a stabilit sancțiuni contravenționale pentru agitația electorală făcută de reprezentanții cultelor religioase, desfășurată inclusiv în locașurile de cult, în cadrul campaniei electorale. Odată constatată persistența acestui fenomen în perioadele electorale, Curtea a considerat că autoritățile trebuie să depună toate eforturile pentru a preveni sau a combate asemenea cazuri la scrutinele viitoare.

În acest sens, date fiind concluziile sale, Curtea a trimis o Adresă Parlamentului pentru efectuarea modificărilor necesare.

De asemenea, Curtea a atras atenția asupra efectului nociv într-o societate democratică al discursurilor caracterizate de ură și al afirmațiilor discriminatorii, indiferent de sursa acestora, existente deopotrivă în luările de cuvânt publice din perioada electorală și în materialele electorale.

Având în vedere că în procesul alegerilor şi la numărarea voturilor nu au fost comise încălcări care să influențeze rezultatele alegerilor, Curtea Constituțională a constatat că alegerile Președintelui Republicii din 20 octombrie și 3 noiembrie s-au desfășurat cu respectarea prevederilor articolului 78 alin. (1) din Constituție, candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova, dna Maia Sandu, fiind aleasă prin vot egal, direct, secret și liber exprimat, și confirmă rezultatele acestor alegeri. Prin urmare, Curtea a constatat respectarea condiţiilor constituţionale şi legale de alegere a Președintelui Republicii Moldova.

II. Validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova

Pe baza articolelor 79 alin. (1) din Constituţie, 4 alin. (1) lit. e) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 4 alin. (1) lit. e) din Codul jurisdicţiei constituţionale şi 149 alin. (1) din Codul electoral, mandatul Președintelui Republicii Moldova este validat de Curtea Constituţională, în contextul confirmării rezultatelor alegerilor prezidențiale. Actul de validare are două consecințe juridice: a) recunoaște dobândirea mandatului de Președinte al Republicii Moldova de către cel ales și b) îi impune acestuia obligația de a depune jurământul în condițiile articolului 79 alin. (2) din Constituție. Pentru a fi validat mandatul de Președinte al Republicii Moldova Curtea Constituțională trebuie să verifice dacă candidatul ales în funcția de Președinte al Republicii Moldova întrunește condițiile constituționale.

Curtea a reținut că, potrivit articolului 78 alin. (2) din Constituție, poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetățeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniți, a locuit sau locuiește permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba română. Potrivit Codului electoral, pentru a fi ales în calitate de Președinte, persoana trebuie să aibă studii superioare, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă (articolul 136 alin. (1)), și nu trebuie să fie membru al vreunui partid politic (articolul 149 alin. (2)). Analizând materialele prezentate de Comisia Electorală Centrală, Curtea a constatat că dna Maia Sandu, candidat ales în funcția de Președinte al Republicii Moldova la alegerile din 3 noiembrie 2024, întrunește condițiile constituționale și legale menționate mai sus.

Potrivit articolului 149 alin. (2) din Codul electoral, până la validarea mandatului, candidatul ales la funcția de Preşedinte al Republicii Moldova îi prezintă Curţii Constituţionale confirmarea faptului că nu este membru al vreunui partid politic şi nu îndeplinește nicio altă funcție publică sau privată.

În acest caz, Curtea a reținut că dna Maia Sandu i-a prezentat Curții o confirmare a faptului că nu este membru al vreunui partid politic şi că nu îndeplinește nicio altă funcţie publică sau privată. Curtea a constatat că este respectat și articolul 80 alin. (4) din Constituție, potrivit căruia nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al Republicii Moldova decât pentru cel mult două mandate consecutive.

În cadrul ședinței plenare nu au fost stabilite circumstanţe care să împiedice validarea mandatului dnei Maia Sandu de Preşedinte al Republicii.

Având în vedere aceste circumstanţe, Curtea a validat mandatul dnei Maia Sandu în funcția de Preşedinte al Republicii Moldova, aleasă în cadrul alegerilor din 3 noiembrie 2024.

Hotărârea Curții:

Pornind de la argumentele invocate, Curtea a confirmat rezultatele alegerii Președintelui Republicii Moldova din 3 noiembrie 2024.

De asemenea, Curtea a validat alegerea dnei Maia Sandu în funcția de Preşedinte al Republicii Moldova.

Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

https://constcourt.md/ccdocview.php?tip=hotariri&docid=867&l=ro#mce_temp_url# va fi disponibil pe pagina web a Curţii Constituţionale http://www.constcourt.md/