Decizia nr. 90 din 15.06.2021

Decizia nr. 90 din 15.06. 2021 de inadmisibilitate a sesizării nr. 84g/2021 privind excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolelor 70 alin. (7) pct. 3) și 458 alin. (3) din Codul de procedură penală (admiterea apărătorului la proces și motivele de revizuire a hotărârilor judecătorești irevocabile)


Subiectul sesizării: Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești, Elena Donos


Decizia:
1. d_90_2021_84g_2021_rou.pdf


Sesizări:


 

 DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 84g/2021
privind excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolelor 70 alin. (7) pct. 3) și 458 alin. (3) din Codul de procedură penală
(admiterea apărătorului la proces și motivele de revizuire a hotărârilor judecătorești irevocabile) 

CHIŞINĂU
15 iunie 2021

Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Domnica MANOLE, Președinte,
dnei Liuba ȘOVA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN, judecători,
cu participarea dnei Aliona Balaban, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată pe 14 aprilie 2021,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,

Deliberând pe 15 iunie 2021, în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolelor 70 alin. (7) pct. 3) și 458 alin. (3) din Codul de procedură penală, precum și interpretarea articolelor 135 alin. (1) lit. a) și g) și 54 alin. (1) și (2) din Constituție prin prisma articolelor 20 și 26 din Constituție, în special, cu privire la procedura de soluționare și la mijloacele de apărare în cazul în care au fost aplicate norme care au căzut în desuetudine și la remedierea acestor erori judiciare, ridicată de dna Elena Donos, în interesele dlui Tudor Donos, parte în dosarul nr. 10-4/2021, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești.

2. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dna judecător Elvira Lavciuc de la Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești, în baza articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție.

A. Circumstanțele litigiului principal

3. La Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești, se află în proces de examinare plângerea depusă de dna Elena Donos împotriva ordonanței emise de un procuror de la Procuratura raionului Telenești privind refuzul de a deschide procesul de revizuire a hotărârii judecătorești irevocabile. Cererea sa de revizuire a înaintat-o pe motivul stabilirii altor circumstanțe de care instanța nu a avut cunoștință la emiterea hotărârii, motiv prevăzut de articolul 458 alin. (3) pct. 2) din Codul de procedură penală.

4.  Pe 9 aprilie 2021, dna Elena Donos a ridicat, în interesele dlui Tudor Donos, excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului 70 alin. (7) pct. 3) și 458 alin. (3) din Codul de procedură penală.

5. Prin Încheierea din aceeași dată, Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești, a admis cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

B. Legislația pertinentă 

6. Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 15

Universalitatea

„Cetățenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea.”

Articolul 20

Accesul liber la justiție

,,(1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime.

[…]”.

Articolul 21

Prezumția nevinovăției

„Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile necesare apărării sale.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle

„(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. În acest scop statul publică și face accesibile toate legile și alte acte normative.”

Articolul 25

Libertatea individuală și siguranța persoanei

„(1) Libertatea individuală și siguranța persoanei sunt inviolabile.

[...].”

Articolul 26

Dreptul la apărare

„(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacționeze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor și libertăților sale.

(3) În tot cursul procesului părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

[…]”.

Articolul 54

Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile și libertățile fundamentale ale omului se cetățeanului.

(2) Exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sânt necesare în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor confidențiale sau garantării autorității și imparțialității justiției.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existența dreptului sau a libertății.”

7.  Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 67

Apărătorul

„[…]

(2) În calitate de apărător în procesul penal pot participa:

1) avocatul;

2) alte persoane abilitate prin lege cu atribuții de apărător;

(31) Avocatul care acordă asistență juridică garantată de stat dobândește calitatea de apărător în momentul în care coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat emite decizie privind acordarea asistenței juridice calificate. Decizia privind acordarea asistenței juridice calificate se aduce la cunoștință, după caz, solicitantului, organului de urmărire penală sau instanței de judecată.

[…]”.

Articolul 70

Admiterea, desemnarea și înlocuirea apărătorului,

confirmarea calității și împuternicirilor lui

„(1) Persoanele menționate la art. 67 alin.(2) participă la procesul penal în calitate de apărător:

[…]

2) la desemnarea de către coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat în cazul cererilor sau solicitărilor de acordare a asistenței juridice calificate.

[…]

(7) Pentru confirmarea calității și împuternicirilor sale, apărătorul prezintă organului de urmărire penală sau instanței:

1) documentul ce confirmă apartenența lui la avocatură;

2) documentul ce confirmă că are permisiunea de a practica calitatea de apărător conform legislației Republicii Moldova;

3) mandatul biroului de avocați sau un alt document ce îi confirmă împuternicirile.

[…]

(8) Persoana care pretinde să participe în cauza dată în calitate de apărător, dar nu prezintă documentele ce îi confirmă calitatea și împuternicirile de apărător nu este admisă să participe la desfășurarea procesului penal în calitatea respectivă, fapt asupra căruia se adoptă o hotărâre motivată.

[…]”

Articolul 458

Cazurile de revizuire a procesului penal

„(1) Hotărârile judecătorești irevocabile pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă.

[…]

(3) Revizuirea poate fi cerută în cazurile în care:

1) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în timpul urmăririi penale sau în legătură cu judecarea cauzei;

2) s-au stabilit alte circumstanțe de care instanța nu a avut cunoștință la emiterea hotărârii și care, independent sau împreună cu circumstanțele stabilite anterior, dovedesc că cel condamnat este nevinovat ori a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă sau mai gravă decât cea pentru care a fost condamnat sau dovedesc că cel achitat sau persoana cu privire la care s-a dispus încetarea procesului penal este vinovat/vinovată;

[…]”

ÎN DREPT

A.  Argumentele autoarei excepției de neconstituționalitate 

8. Autoarea excepției solicită constatarea omisiunii legislative de la articolul 458 alin. (3) din Codul de procedură penală, i.e. lipsa de reglementare a motivelor de revizuire a hotărârilor instanței de recurs în cazurile în care acestea conțin erori judiciare. Autoarea excepției susține că dl Tudor Donos a fost condamnat în baza unei învinuiri înaintate în lipsa apărătorului. În acest caz, autoarea consideră că instanța de recurs a admis o eroare judiciară prin aplicarea dispozițiilor articolului 70 alin. (7) pct. 3) din Codul de procedură penală, care sunt căzute în desuetudine.

9. De asemenea, autoarea îi solicită Curții să se pronunțe cu privire la interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) și articolului 54 alin. (1) și (2) din Constituție prin prisma articolelor 20 și 26 din Constituție, în special, cu privire la procedura de soluționare și la mijloacele de apărare în cazul în care au fost aplicate norme care au căzut în desuetudine și la remedierea acestor erori judiciare.

10. În final, autoarea consideră că prevederile contestate contravin articolelor 15, 20, 21, 23, 25, 26, și 54 din Constituție.

B. Aprecierea Curții

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) și b) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală și interpretarea Constituției, ține de competența Curții Constituționale.

13. Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de dna Elena Donos, în interesele dlui Tudor Donos, parte în dosarul nr. 10-4/2021, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești. Curtea notează că, potrivit articolului 460 alin. (2) pct. 1) din Codul de procedură penală, poate solicita deschiderea procedurii de revizuire oricare parte din proces, în limitele calității sale procesuale, iar potrivit pct. 2), soțul și rudele apropiate ale condamnatului beneficiază și ei de acest drept.

14. Astfel, sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile articolelor 70 alin. (7) pct. 3) și 458 alin. (3) din Codul de procedură penală. Dispozițiile articolului 70 din Codul de procedură penală se referă la condițiile de admitere, desemnare și înlocuire a apărătorului în cadrul procesului penal, precum și acordarea asistenței juridice garantate de stat. Dispozițiile articolului 458 din Codul de procedură penală stabilesc cazurile de revizuire a procesului penal.

16. Curtea reține că prevederile contestate sub aspectul invocat de autoarea sesizării nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

17. Curtea notează că o altă condiție pentru formularea excepției de neconstituționalitate o constituie aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepția (a se vedea punctul 1 din dispozitivul HCC nr. 2 din 9 februarie 2016). Norma contestată trebuie să fie aplicabilă în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței de judecată (a se vedea DCC nr. 18 din 9 februarie 2021, § 22).

18. Curtea observă că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect examinarea unei plângeri depuse împotriva unei ordonanțe privind refuzul de a deschide procesul de revizuire a unei sentințe judecătorești irevocabile. În cererea sa de revizuire, autoarea a invocat motivul prevăzut la articolul 458 alin. (3) pct. 2) din Codul de procedură penală.

19. În jurisprudența sa, Curtea a notat că în cadrul procedurii de revizuire trebuie deosebite două aspecte: 1) admisibilitatea cererii de revizuire și 2) analiza fondului cauzei. La admisibilitatea cererii de revizuire procurorul sau, după caz, instanța de judecată verifică doar dacă există vreun motiv din cele prevăzute de lege [a se vedea articolul 458 alin. (3) din Codul de procedură penală] și dacă sunt respectate termenele stabilite la articolul 459 din Codul de procedură penală (DCC nr. 128 din 15 noiembrie 2018, § 26). Atunci când examinează cererea de revizuire, sarcina instanței de judecată nu constă în a determina acuzația penală, ci în a verifica dacă există vreun motiv prevăzut de lege pentru depunerea unei cereri de revizuire [a se vedea, mutatis mutandis, Kokkonis şi Chalilopoulou v. Grecia (dec.), 31 octombrie 2017, § 13] (DCC nr. 88 din 20 iulie 2020, § 30).

20. Prezenta excepție a fost ridicată în procesul examinării unei plângeri împotriva ordonanței procurorului prin care s-a refuzat deschiderea procedurii de revizuire, aceasta fiind prima etapă a procedurii de revizuire. Așadar, având în vedere faptul că la prima etapă procedura revizuirii privește doar examinarea admisibilității acesteia, Curtea constată că instanța nu urmează să aplice prevederile contestate din articolul 70 alin. (7) pct. 3) din Codul de procedură penală, care se referă la condițiile de admitere, desemnare și înlocuire a apărătorului în cadrul procesului penal, precum și acordarea asistenței juridice garantate de stat, care țin de judecarea fondului cauzei.

21. Prin urmare, Curtea constată că prevederile articolului 70 alin. (7) pct. 3) din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile la examinarea admisibilității cererii privind anularea ordonanței contestate și consideră că acest capăt al sesizării este inadmisibil.

22. Autoarea excepției de neconstituționalitate pretinde că dispozițiile articolului 458 alin. (3) din Codul de procedură penală sunt contrare articolelor 15 [universalitatea], 20 [accesul liber la justiție], 21 [prezumția nevinovăției], 23 [calitatea legii], 25 [dreptul la libertate individuală și la siguranță al persoanei], 26 [dreptul la apărare] și 54 [restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți] din Constituție.

23. În jurisprudența sa, Curtea a subliniat că articolele 15, 23 și 54 din Constituție nu au o aplicabilitate de sine stătătoare (a se vedea DCC nr.56 din 2 iunie 2020, § 23-24; DCC nr.162 din 29 decembrie 2020, § 26; DCC nr. 29 din 18 martie 2021, § 20 ). Pentru a fi aplicabile, autorul excepției de neconstituționalitate trebuie să demonstreze existența unor ingerințe în drepturile fundamentale.

24. Cu privire la pretinsa neconstituționalitate a prevederilor articolului 458 alin. (3) din Codul de procedură penală, Curtea reține că autoarea excepției consideră că acestea contravin articolelor 20 și 26 din Constituție, pentru că între motivele de revizuire a procesului penal prevăzute la articolul 458 alin. (3) din Codul de procedură penală nu se regăsește motivul de revizuire a hotărârilor instanței de recurs în cazurile când acestea conțin erori judiciare.

25. Curtea notează că articolul 20 din Constituție își găsește corespondența în dispozițiile articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la un proces echitabil. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a stabilit că articolul 6 din Convenție nu este aplicabil unei proceduri care vizează redeschiderea unui proces, deoarece persoana care solicită acest lucru, odată ce condamnarea sa rămâne definitivă, nu este „acuzată de o infracțiune” în sensul respectivului articol (Fischer v. Austria, (dec.), 6 mai 2003). Doar noile proceduri, după autorizarea redeschiderii procesului, pot fi considerate ca determinante la stabilirea temeiniciei unei acuzații în materie penală (Löffler v. Austria, 3 octombrie 2000, §§ 18-19). Astfel, în prezenta cauză nu este incident articolul 20 din Constituție.

26. Curtea reține că, deși autoarea excepției a invocat incidența articolelor 21, 25 și 26 din Constituție, aceasta nu a motivat în ce măsură prevederea contestată îi afectează drepturile fundamentale. Prin urmare, în sesizare nu este demonstrată contrarietatea dintre textul contestat și normele constituționale invocate (a se vedea HCC nr. 11 din 25 martie 2021, § 34).

27. De asemenea, Curtea reține că articolele 15, 23 și 54 din Constituție nu sunt incidente, deoarece nu s-a constatat existența unor ingerințe în drepturile fundamentale garantate de Constituție, care au fost invocate de autoarea excepției.

28. Având în vedere cele menționate supra, Curtea reține că și capătul sesizării în partea în care autoarea solicită interpretarea unor norme constituționale (a se vedea supra § 1) este inadmisibil.

29. Prin urmare, în baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizarea în cauză nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. 

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

 

D E C I D E: 

1. Se declară inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolelor 70 alin. (7) pct. 3) și 458 alin. (3) din Codul de procedură penală, precum și interpretarea articolelor 135 alin. (1) lit. a) și g) și 54 alin. (1) și (2) din Constituție prin prisma articolelor 20 și 26 din Constituție, ridicată de dna Elena Donos, în interesele dlui Tudor Donos, parte în dosarul nr. 10-4/2021, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

Președinte                                               Domnica MANOLE 

Chișinău, 15 iunie 2021
DCC nr. 90
Dosarul nr. 84g/2021

 

Informații sesizări.:
+373 22 25-37-20
Relații cu presa.:
+373 69349444
Total vizitatori:   //   Vizitatori ieri:   //   azi:   //   Online:
Acces rapid