Drept temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova, dl Vladimir Voronin, prezentată în conformitate cu art.24 şi art.25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.38 alin.(1) şi alin.(2) lit.b) şi art.39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. 1. Prin Avizul nr.1 şi Hotărîrea nr.7 din 22 aprilie 2009 Curtea Constituţională a confirmat legalitatea alegerii Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a XVII-a şi a validat mandatele deputaţilor aleşi. Conform dispoziţiilor art.78 alin.(1) şi alin.(3) din Constituţie, Parlamentul alege Preşedintele Republicii Moldova prin vot secret. Preşedinte al Republicii Moldova este ales candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi. Alegerea Preşedintelui Republicii Moldova are loc în modul reglementat de Legea organică nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000 “Cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova”1 (în continuare – Legea nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000). ________________ 1 M.O., 2000, nr.139-140, art.996 Prin Hotărîrea nr.11-XVII din 13 mai 20092 Parlamentul a fixat alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova pentru data de 20 mai 2009. Concomitent, prin Hotărîrea nr.12-XVII3, Parlamentul a instituit comisia specială de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova (în continuare – comisia specială). ________________ 2 M.O., 2009, nr.91, art.235 3 M.O., 2009, nr.91, art.236 La 20 mai 2009, în conformitate cu dispoziţiile art.78 alin.(1) din Constituţie, art.1 şi art.6 din Legea nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000, Parlamentul, convocat în şedinţă publică specială, a desfăşurat alegerile ordinare pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, la care au candidat Zinaida Greceanîi, prim-ministru în exerciţiu al Republicii Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVII-a, şi Stanislav Groppa, medic-neurolog. Nici unul din candidaţi nu a întrunit numărul necesar de voturi – trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi (61 de voturi). Ţinînd cont de faptul că 41 de deputaţi în Parlament au refuzat să participe la primul tur de scrutin, motivînd prin neacceptarea candidaturilor înaintate (stenograma şedinţei publice speciale a Parlamentului din 20 mai 2009), la propunerea comisiei speciale, Parlamentul, prin Hotărîrea nr.15-XVII din 20 mai 20094, a decis efectuarea alegerilor repetate pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova pe data de 28 mai 2009. _________________ 4 M.O., 2009, nr.95, art.240 Pentru alegerile repetate la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova au fost propuse candidaturile: Zinaida Greceanîi, prim-ministru în exerciţiu al Republicii Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVII-a, şi Andrei Neguţa, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Federaţia Rusă. Şedinţa Parlamentului pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova, fixată pentru 28 mai 2009, a fost amînată pentru data de 3 iunie 2009. La 3 iunie 2009, în cadrul alegerilor repetate, nici unul din candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova nu a întrunit numărul necesar de voturi, astfel, Preşedintele Republicii Moldova nu a fost ales. 2. În sesizarea depusă, Preşedintele Republicii Moldova a solicitat Curţii Constituţionale să constate circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a XVII-a, menţionînd că neparticiparea celor 41 de deputaţi din fracţiunile parlamentare de opoziţie la alegerile ordinare şi repetate pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova constituie obstrucţie şi atrage după sine consecinţele prevăzute de art.78 alin.(5) din Constituţie şi art.10 alin.(2) din Legea nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000.